1,374 matches
-
un sistem nou de colectare și depozitare a deșeurilor menajere înființat în 2008. Până în 1989 Scorniceștiul devenise un important centru agricol și agroindustrial cu activități în toate ramurile agriculturii: culturi de cereale în regim intesiv (inclusiv suprafețe irigate), pomicultură (cultura prunului și mărului), legumicultură (complex de sere), zootehnie bazată pe complexe de creștere a păsărilor, a ovinelor și a bovinelor. După 1989, odată cu revenirea proprietății individuale asupra terenului, activitatea agricolă a suferit un recul. În prezent există o componenta de agricultură
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale naturii, în pădurile în amestec pe stâncării subalpine, se poate întâlni Larix decidua (zada), iar în pădurile termofile Taxus baccata (tisa). Pomii cultivați sunt, în principal, mărul și prunul, dar plantațiile existente, amplasate în condiții de sol necorespunzătoare și slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64,2%), au o compoziție floristică necorespunzătoare și o producție slabă. Plantele cultivate în mod curent
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
pe bolovăni), dar se transformă în viitura deseori după ploi. Floră e tipică Subcarpaților. Satul arată vară că o grădină enormă, fiind acoperit total de verdeață. Păduri de fag, arin și mesteacăn predomina înconjurând satul din toate părțile. Livezile de pruni ocupă majoritatea zonelor neîmpădurite. Iepuri,căprioare,porci mistreți,lupi și chiar urși sunt prezenți în zona satului. Ciobănii și chiar locuitorii raportează constant întâlniri cu urși: în 2001 un copil a fost atacat de un urs în partea de jos
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
brăzdată de la nord la sud de râul Ialomița. Recunoscută încă din anii 1936 ca stațiune balneoclimaterică. Pășunile și fânețele din hotarele comunei ocupă jumătate din suprafața agricolă a comunei și favorizează creșterea vitelor. Cealaltă jumătate este plantată cu pomi fructiferi: pruni, meri, peri, în cea mai mare parte și cireși, vișini și piersici. Fiind aproape de munte, deseori primăvara florile pomilor sunt distruse de câte o zăpadă târzie sau de îngheț, care, deseori, vine și în luna mai. Conform recensământului efectuat în
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
extindă și creștere iepurilor de casă aducând un venit destul de important pentru gospodăria respectivă. Încă de la începutul existenței sale, satul pare a fi mai curând un mic colț de pădure seculară. Creșterea pomilor fructiferi este o mândrie a tuturor. Dacă prunii bătrâni au început să dispară din cauza vechimii lor, noi livezi tinere se ridică pe dealurile caselor. Izvoarele de apă sulfuroasă ce se găsesc în punctele: Bucică, Lățești și Moarea, dacă ar fi exploatate și valorificate ar aduce mari îmbunătățiri în
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă gutui se mai cultivă pruni(38,4%), cireși și vișini(22,5%),nuci, etc. .
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
la stradă și bine cunoscută poartă de la "sura" pentru acces în "ocol". Locuitorii satului se ocupă cu creșterea animalelor, cositul fânețelor și cultivarea terenurilor agricole. Un loc aparte îl ocupă plantarea de livezi cu pomi fructiferi, mai ales cele cu pruni pentru producția de "răchie de pruna". Zona nu a fost cooperativizata în regimul comunist, dar sătenii au suferit la fel de mult ca și toți locuitorii țării, prin "dările" pe care trebuiau să le achite anual. Biserică din lemn din sat, cu
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
pe rând, istoricii maghiari Korabinski, Valyi, Nagy, Fenes Elyek, atestă numele Ferendia și specificul ei valah. În 1851, Fenyes scria că Ferendia este o comună valahă, cu 1.348 de ortodocși, cu 73 6/8 sesiuni iobagiale, cu livezi de pruni, dar fără pădure.. Printre proprietarii domeniului Ferendia găsim la 1880 pe Ladislau Markovics, la 1885 pe contele Zichy, la 1890 pe contele Adolf Schönberg, iar la 1900 pe baronul Szent Ivanyi-Oszkar, sub care s-a făcut și parcelarea. Biserica a
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
în sat, prezintă un farmec deosebit. Localitatea dispune si de un camin cultural, care însă găzduiește foarte rar activități cultural-artistice. Datorită pământurilor roditoare, ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Cultivarea legumelor și a cerealelor, pomicultura (în special cireși și pruni, dar și meri, peri, caiși, vișini, nuci etc.), precum și creșterea animalelor sunt principalele îndeletniciri ale sătenilor, îndeletniciri care s-au transmis din generație în generație, în sat neexistând nici colectivizarea din timpul regimului comunist. Satul este recunoscut pentru țuica tradițională
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
01.2005 populația satului nomăra 121 de locuitori) se ocupă în principal cu creșterea animalelor (bovine și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă din Găndrești și Bârstănești), care obțineau venituri bune din comercializarea fructelor, în principal pe piața
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
spați variabil, între 10 și 30 de ari. Aici se depozita în clădituri de 4-5 clă de fân și se făceau stogurile de snopi în vederea îmblătitului sau reieratului. În acest gard al șurii puteau fi câțiva pomi: un cireș, câțiva pruni, un păr sau mai mulți. În tangență cu acest gard se afla uneori un coteț de porci și un șopron lentru acareturi. În acest spați se lăsau în semilibertate vițeii, mânjii și porcii, cărora pentru a nu face stricăciuni, a
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
plantații de vii, dată fiind expunerea solară. Asemenea plantații se mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea lui Dancu sau în Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul și se află numeroase plantații. Cireșii, nucii, perii sau merii cresc izolat sau sunt plantați de către localnici în grădini și locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful și ovăzul, care adesea este însămânțat prin lucerna, atunci când oamenii vor
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
anuală a precipitațiilor atmosferice este de 600-700 mm/an. -vântul bate din direcțiile NV și N. -adâncimea maximă de îngheț este de 85 cm. Vegetația este variată în funcție de dispunerea reliefului, fiind alcătuita din: pășuni, livezi de pomi fructiferi în special pruni și meri, păduri de foioase și conifere. Conform datelor de la Muzeul Județean de Științe ale Naturii, pe teritoriul comunei se găsesc următoarele specii cu protecție strictă: -Rezervația naturală peisagistică „Costișata” cu o suprafață totală de 52,25 ha din care
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
pentru petrecerea vacanțelor, zona turistică Borungoci și rezervația natural-peisagistică „Costișata” fiind căutate de amatorii de aer curat. Întinsele pășuni colorate floral în cele mai variate chipuri, impunătatea dealurilor ce străjuiesc comuna înveșmântate în păduri de foioase și brad, livezile de prun și măr, poienile desprinse din basm ademenesc ochiul trecătorului amorțindu-l în acest pitoresc tărâm. Principalele obiective turistice ale comunei Adunați sunt: -Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1881. -Monumentul eroilor
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
purta numele de "Predeal" și făcea parte din plaiul Teleajen al județului Prahova, fiind formată din satele Predeal, Tulburea, Zimbroaia și Sărari. În total, populația comunei era de 1308 locuitori, care se ocupau predominant cu agricultura, în special pomicultura (creșterea prunilor mai ales, existând însă și câteva mii de cireși, peri, meri și nuci). În satul Predeal se aflau atunci și o biserică ortodoxă (singura din comună) și școala comunei, înființată în 1885, în care învățau în 1899 48 de elevi
Comuna Predeal-Sărari, Prahova () [Corola-website/Science/301717_a_303046]
-
parțial de păduri de foioase, în care întâlnim cel mai des fagul și frasinul, dar și stejarul, teiul, carpenul, paltinul, jugastrul, ulmul. Restul dealurilor au fost transformate pe parcursul vremii în fânețe sau în livezi de pomi fructiferi. De departe predomină prunul, producția artizanală de țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
Nebunului” (între Teleajen și Crasna) iar spre sud-sud-vest culmea Rodilei, despărțită în două de valea Varbilăului. Între Crasna și Varbilău se află Culmea „Trifoiului”, „Șerban Vodă” și între Varbilău și Doftana culmea „Clăbucet - Păltinețu”. În această zonă predomină livezile cu pruni, meri, peri, nuci, precum și pășunile, fânețele și pădurile. Pe teritoriul județului se intersectează paralela de 45 grade latitudine nordică cu meridianul de 26 grade latitudine sudică. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ216A, care o leagă spre sud de Vărbilău
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
între localitățile Orașu-Nou și Calinești-Oaș, respectiv Bixad. Distanța până la Negrești-Oaș este de 12 km, iar până la Satu-Mare și Baia Mare fiind de aprox. 40km. Culturile de căpșuni erau des-întâlnite înainte de anii 90', în prezent la Prilog există pomiculturi de meri și pruni, iar culturile de viță-de-vie sunt prezente și ele, atât pe lângă gospodării cât și înafara satului, comasate. Unul dintre produsele specifice zonei este țuica, aceasta poate fi regăsită în aproape orice gospodărie din sat. Prilogul a fost cunoscut mulți ani prin
Prilog, Satu Mare () [Corola-website/Science/301770_a_303099]
-
italiană, spaniolă și iudeospaniolă=arpa ?...în latină=alapa); -a agipa=a adăpa; astupuș=dop, capac mai mic; -a astruca= a pune bine undeva unde nu se vede ceva; -afund=adânc; -apțâguit=băut puțin; -aclo,acloia=acolo cu locul precizat(langă prun, sub nuc, etc.);ahaia,aheia= aia, aceea. -"cu litera B" -begiuc=fontă; -bui=cobor la vale, la părău, dar din prun mă scobor; -brozbe=sfecle; -burtucă=vas confecționat dintr-o butură ori din doage care se pune între izvor și
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
bine undeva unde nu se vede ceva; -afund=adânc; -apțâguit=băut puțin; -aclo,acloia=acolo cu locul precizat(langă prun, sub nuc, etc.);ahaia,aheia= aia, aceea. -"cu litera B" -begiuc=fontă; -bui=cobor la vale, la părău, dar din prun mă scobor; -brozbe=sfecle; -burtucă=vas confecționat dintr-o butură ori din doage care se pune între izvor și șioroi(=cioroi=scoc mic=jgheab mic prin care curge apa în vălaie), egalizator de nivel; -buituri=alunecări de teren mai mari
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
forosti, a=a suda, lipi, uni la cald două capete de oțel (fier) la rafuri, cercuri, piciorușe, tălpi de plug, etc; frupt=alimente de origine animală (interzise în timpul posturilor). -"cu litera G" -geal=deal; gince=dinte; gui, a=urca în prun, pod; girept=drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
de suflat din metal) și tobe, jucau perechi la „învârtite" sau în grup la hore. Localnicii vârstnici stăteau pe margini priveau și comentau desfășurarea jocului, se „cinsteau" cu țuică, mai ales de la crâșmă. Satul Livadia fiind zonă cu livezi de pruni băutura obișnuită a localnicilor era țuica de prune, era o băutură mai slabă (cca.20ș),care iarna se servea mai ales fiartă. Între Crăciun și postul Paștilor era perioada nunților, a căsătoriilor. În miercurea seara de dinaintea Paștilor, tinerii și copiii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mărimi diferite, pentru depozitat uneltele agricole ,șoprul”. După șură erau depozitate clăile de fân pentru iarnă, ,șirezile” de paie sau ,tuleii” de porumb și țarcul oilor. În continuare gospodăria mai avea o grădină de zarzavaturi sau livadă cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială a gospodarului. Satul Livadia avea mai ales în zona centrală aceste gospodării (case și acareturi) amplasate pe ulițe înguste, fiind foarte apropiate unele de altele, chiar înghesuite. La periferia
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
restul (114) adepți ai cultului penticostal. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, cu accent pe creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări) și cultivarea, pe areale restrânse, a unor cereale (ovăz, orz, secară, grâu), cartofi, legume etc. Pomicultura, în special cultura prunului, este influențată în mare măsura de condițiile climatice extreme (apariția primului sau ultimului îngheț, grindini etc.). Până la sfârșitul anilor ’90, o mare parte din forța de muncă masculină era angajată în sectorul minier (mina de argilă refractară de la Bălnaca-Groși) sau
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
sol. În satele Lunca, Susțiu, Sîrbesti și Hotarel întâlnim o vegetație de lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare suprafață. c.) Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]