1,384 matches
-
și, în continuare, sub pretextul bolii, nu-și mai arătă fața nici măcar printre propriii săi vasali. Dar această izolare nu era numai din cauza unei presupuse maladii. Se îmbolnăvise cu adevărat. Numai medicul intra și ieșea din apartamentele interioare și, cu toate că prunii din spatele castelului înfloreau, muzica încetă, iar grădinile rămaseră tăcute și pustii. În cetate, pe de altă parte, și pe toată întinderea provinciilor Ise și Iga, zvonurile se răspândeau și se înmulțeau în fiecare zi. Fuga lui Nobuo de la Templul Onjo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110 {EminescuOpXV 111} 2261 șoim, cal roib Circumscriere - parafrază 2262 flori albe de cireș - - perseci, meri bob mirosul pelinului liliac - gutăi frunzele de prun coada șoarecelui caise Umbra nucilor văduvă-i lumea de Dumnezeu zodii alți oameni, buni oameni 2265 Lene cu trebi 2269 Roman Priveliște politicească Astrologie 2270 după plac pe plac cotoarele chitanțelor 2275B liude pintre călărași; a rămas pe jos (liuzi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
înțeleg cum ficatul lui este acum al tău să-mi mărești ochiul acela de pe tabletă schema este la -1 banii se transferă în contul virtual pariurile online au început trebuie să fii cumpătat la toamnă o să-ți dau țuică din prunul meu să nu te sperii, o să fie un pic roșiatică sub cazan trebuie să bagi vreascuri cât mai subțiri uite cam așa cât degetele mele Lucica DRAGOȘ <biography> Născutăîn data de 29.08.1959, în localitatea Hideaga, Maramureș, într-o
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
trudit de hârjoană întins pe scândura goală urda proaspătă îmbietoare dulce cum zorile în creștetul munților vântul hăulind înspăimîntă flacăra Florea mioriticul izgonește răgușit lupii monstruoși visele prea grele de atâta imaginație afară luna adâncită în propria-i contemplare sub pruni bătrâni ce-și plătesc în fiece an tributul de trudă coboară talanga mioarelor toamna la iernat în ocoalele momârlanilor ultimii daci liberi aidoma cetăților de strajă rămânerii strămoșii visează a nemurire sub crucea de brad sub cireșul bătrân timpul curge
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
e acum „Istoria”, sufletul, Zâmbetul trist” Care zboară „Până la soare” Prin „Azurul” inimii mele pentru că: Cerul+ Marea=Raiul ecuația copilăriei mele Contu Sebastian, clasa a VIII-a Școala Gimnaziala Nr.6 " Nicolae Titulescu" Constanța profesor coordonator Anișoara Iordache Haiku 1 Pruni înfloriți bunicul bucuros spală damigenele... Haiku 2 pe verandă, joc cu mingea și cioburi din vaza cu crini... Haiku 3 plăcintă cu mere Bunii cu platoul prin livada înflorită... Haiku 4 albina dă târcoale... Ce bune-s clătitele! în zare
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mai mult decât vierme nu-i așa că tulpina-ți mă vrea nu-i așa că urcușu-mi cât ferm e nu-i așa că-s nebun dar nu prea îmi urcam turbionii pe frunte ca pecețile calde și zorii unde cornul omizii de prun te adulmecă-n voia ninsorii de flori albe ca lingura ceții puneam caii să freamăte cald prin columna fântânii ce ți-i aromită de voci care scald m-a topit umbră palidă luna în șuvoiul cuvânt centrifug pe când ultima creanga
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
lacomi și tâmpi lipiți de știuletele de porumb din mâna doamnei Moduna, zăcea a doua zi pe ușa magaziei de lângă bucătărie, despicat În două, Înconjurat de lighene și găleți cu apă În care mai zvâcneau mădularele-i fierbinți. Rezemat de prunul renglot, măcelarul admitea că vinul fiert era bun cu zahăr, iar scorțișoara tocmai potrivită ca să-i mai ia ceva din șmagul de butoi. Așa ceva nu mi s-a mai Întâmplat, domnule Húsvágó, se tânguia domnul Moduna, Înfipt ca un par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
prigorii, meseleu, grumaz, mândule, vrâste, băbăludă, tiglăzău. Odată cu rostirea acestor cuvinte Însă i se Întâmpla să se gândească tot mai des la biserica din Grui și la lumea din preajma ei: Înaltă și albă, Îmbătrânea lângă morminte cu cruci văruite; sub pruni, flăcăi stătuți gâfâiau peste fete cuminți cu poalele albe date peste cap. El mușca dintr-un măr În fereastra clopotniței și se minuna de limpezimea cerului. Pe dealuri, grâul era bun de secerat. În altar, preotul Petrindean se pregătea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
carioci. La nevoie ar fi găsit și un bloc mare de desen, dar gândul său se Îndrepta spre cu totul altceva. Într-un colț al camerei, lângă unul din cele două geamuri mari ce dădeau Înspre livada de meri și pruni, se găsea o antenă, asemenea unui uriaș nufăr alb pus la uscat. Trase cu neîncredere o linie roșie, tremurată. Încercă și una verde. Le șterse apoi cu batista. Nu rămase nici urmă de culoare. Cândva Îl desenase pe Dumnezeu... Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fi băgat de seamă că sângele porcilor lua În zăpadă felurite forme: de la crizanteme mari cât verzele la galițe ori capete de oameni, ba și de sfinți. Mai ales când intrau În combinație cu frunze aurii de meri, peri ori pruni. De cele mai multe ori Însă, pata de sânge privită de el pâlpâia În zăpadă, stingheră și tristă ca un ochi de mercur. Rareori ca un vulcan gata să erupă. Un ochi care nu dormea niciodată. Mai mult de atât, Îi lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nici o tăiere de porc. Când a căzut Tovarășul, mai mult din funcție, căci altfel era tot sus, În elicopterul lui, șvabul a aruncat un cuțit, Întocmai ca ăla din „Cei șapte magnifici”, de la șold. Cuțitul s-a Înfipt Într-un prun. Și n-o să mă credeți dar din prun a Început să picure țuică cum curge cauciucul din copacii plantați În acest scop. Apoi șvabul și-a terminat lucrul și s-a dus acasă ca să se pregătească de Înmormântare. Fiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mai mult din funcție, căci altfel era tot sus, În elicopterul lui, șvabul a aruncat un cuțit, Întocmai ca ăla din „Cei șapte magnifici”, de la șold. Cuțitul s-a Înfipt Într-un prun. Și n-o să mă credeți dar din prun a Început să picure țuică cum curge cauciucul din copacii plantați În acest scop. Apoi șvabul și-a terminat lucrul și s-a dus acasă ca să se pregătească de Înmormântare. Fiul lui lucra tot la Comtim dar urma să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
făceam baie caldă cu șampon cu miros de mere. Îl ștergeam de apă cu prosopul, să nu răcească. Porc de export, domnule! L-am ținut În coteț cu chirie, la barăci: cinci dolari pe lună. Vara avea umbră de la un prun. Prin gardul de sârmă vedea cum crește cucuruzul, cum se coc holdele, cum se Împerechează câinii. Vedea cu ochii lui de porc În care ardeau două lămpașe mici de carbid, maci și albăstrele, salvii și ciulini, stoluri de grauri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fotografii; avea o mustață lungă și blondă, era un bărbat frumos și înalt, care își bomba pieptul când stătea pe scaun. Fugisem de lumea care jelea, nu-mi plăcea să văd lacrimi și mă furișasem în grădină. Printre merii și prunii de-acolo moartea nu mai exista; în schimb, totul se scălda într-o lumină aurie și caldă care mă uimea și mă făcea fericit. Din această fericire m-a smuls mama; m-a târât cu ea să-l văd pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
trudească pe brânci, până ce madam Nicolici îi va da drumul să se care de-aici. Ceaiul era gustos. Ostateca îi adăugase scorțișoară. Risipa de scorțișoară avea să-i prelungească șederea aici cu cel puțin două săptămâni. Dacă ar fi avut pruni, madam Nicolici ar fi putut-o folosi pe lungancă să-i culeagă poamele care rămâneau întotdeauna în vârf. Balansoarul era haios. Poate că madam Nicolici o să-și cumpere și câțiva pruni. În timp ce-și închipuia felul în care îi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu cel puțin două săptămâni. Dacă ar fi avut pruni, madam Nicolici ar fi putut-o folosi pe lungancă să-i culeagă poamele care rămâneau întotdeauna în vârf. Balansoarul era haios. Poate că madam Nicolici o să-și cumpere și câțiva pruni. În timp ce-și închipuia felul în care îi va prevesti 349 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Nu-l pocni încă. Ia-l încă o țâră cu binișorul. - Costache! strig. Ai înnebunit?! Nu vezi cât ești de urît? - Sânt
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
popoarelor de femei adulterine. Și care, cu ușurință, pot fi confundate cu îndemnuri de a scrie despre dânsele povestiri de peste un milion de dolari. 339 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI icoana gazdei sale necesitatea de a-și cumpăra niște pruni, uriașa i se așeză alături, pe taburet și îi șopti ceva. O rugă să repete. - "Te uită cum ninge decembre", repetă fata. Era trist. Madam Nicolici n-o să-i îngăduie, nicicând, să culeagă nici măcar pruni. - "Spre geamuri, iubite, privește", continuă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de a-și cumpăra niște pruni, uriașa i se așeză alături, pe taburet și îi șopti ceva. O rugă să repete. - "Te uită cum ninge decembre", repetă fata. Era trist. Madam Nicolici n-o să-i îngăduie, nicicând, să culeagă nici măcar pruni. - "Spre geamuri, iubite, privește", continuă fata. Probabil din pricina nebuniei provocate de excesul de varză călită. Poate chiar și prepararea excelentă a ceaiului, dres cu rom și scorțișoară, fusese izbutită, din păcate, tot la nimereală. Apoi fata se întoarse smucit către
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fie trăsăturile băiatului mijlociu a lui Ștefan Ardeleanu, fie pe cele ale unui soldat liniștit din poligonul cu muniție veche. Copilul, care nu mergea nici călare, nici pe jos, dar alterna mereu cele două stiluri, inspecta pentru Început hatul cu pruni, nu Înalți dar cu ramurile stufoase, plini de rod bogat, cu crengile aplecate până la pământ de greutatea prunelor ce abia se Învinețeau. Va, Încerca să culeagă prune de pe crengile ce se aplecau până la picioarele sale, invitându-l darnice, scoțând adevărate
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ce-l acoperea Îi lăsa să se zărească numai nasul un pic și ochii cu care, Între realitate și vis, copilul vedea frânturi din decorul natural al drumului străjuit de o parte și de alta de tufe Înalte de măcieși, pruni pitici și cucute uscate. Toate formau vietăți neprietenoase ce se mișcau și fugeau după căruță, se apropiau și se aplecau peste el amenințător și atunci copilul Întindea mâna spre haina tatălui său să verifice dacă nu cumva distanța față de el
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
PLOAIE: Și ce voia domnul Kapunta? De ce nu-l lăsa în pace? Ce vrea, de fapt, Kapunta ăsta? HAMALUL: Numai dracu’ știe ce vrea. Domnul Kapunta își închipuie că ar mai putea... că s-ar mai putea face ceva... CĂLĂTORUL PRUN PLOAIE: Ce? HAMALUL: Nu știu nici eu. Crede că există ceva, un secret anume, că există ceva ce nu știe el... și că dacă ar afla acel ceva ar mai fi în stare... ar reuși să călătorească și el... din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
EminescuOpVI 155} 53 Vine badea de la plug Zicând în frunză de rug, Nana vine de la sapă Zicând în frunză de ceapă. 54 Ce mi-e drag mie în lume Cărările pin pădure Căpătând cu nana mure; Și mi-i drag prunul cu prune Și omul cu vorbe bune; Și mi-i drag nucul cu nuci Și omul cu vorbe dulci. 55 Pusei șaua pe murgul Luai drumul de-a lungul, S-ajungem în sat cu soare; Pași, pași, pași murgule tare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ca pe uscat. Orice răsboi este des-fi-in-țat pe Marte. Guvernul este the-ocra-tic. Au două-spre-zece state. Nu au pro-pi-e-ta-te.“ — Atunci nu mă duc pe Marte. Aici am țara mea, propietatea mea, casa mea, cu grădina mea, nevasta mea, porumbeii mei și prunii mei - a închis portarul discuția și ziarul, lămurit deplin cu marțienii. Nicu nu era de acord. El era mai degrabă liberal. Înțelesese bine că marțienii zboară și merg pe apă și călăresc pe mamuți, pe care-i știa din desenele
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nu s-or face și foarfeci pentru stângaci, cu tăișul viceversa? Căsuța portarului se afla pe strada Vișinelor, nu departe de hala Traian, în mahalaua Popa Nan. Și ciudat era că nea Cercel n-avea deloc vișini în curte, numai pruni și porumbei. Iar Nicu venea acum în calitate de client, să cumpere un porumbel, pe care voia să i-l dea cadou lui Jacques, de Crăciun. Aveau drum lung, pe bulevardul lui Carol, apoi pe bulevardul lui Pache, amândouă curățate de zăpadă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-un șorț. Rezemată stând pe scoarță Saltă capul ca de rață. Și cu ciocul târnăcop, Dă poc! poc! din loc în loc. OMIDA LACOMĂ O omidă cenușie cu picățele negre își ondula inelele și urca pe frunzele fragede din vârful unui prun. Bietele frunzulițe de-abia văzuseră lumina zilei și acum tremurau de spaimă. Copăcelul a început să suspine. Știa că dacă această omidă va gusta frunzele, vor veni și suratele ei și viața i se va scurge prin rădăcinile care de-
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]