3,405 matches
-
M. Hurtig; M. Chiva); Toria recuperării comportamentelor "cu probleme" (M. Herbert). • Paradigma configuraționistă (gestaltistă): Teoria legilor/principiilor 'organizării (M. Wertheimer); Teoria insight-ului/gestaltului (W. Koh1er; K. Koffka) ; Teoria câmpului (K. Lewin; E. ToIman); Teoria schemelor cadru/frame-ului (F.C. Bartlett). • Paradigma psihosocială: Teoria imitației (N.E. Miller; J. Dollard); Teoria învățării observaționale a proceselor mediate de imitație (A. Bandura; F. Winnykamen) ; Teoria comportarnemelor interpersonale (R.F. Bales); Teoria atribuirii (B. Weier) ; Teoria resocializării conduitelor deviante (A.S. Makarenko); Teoria sociogenezei culturale (L.S. Vîgotski); Teoria dezvoltării
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
sens mai larg, incluzând pe lângă dotarea laboratorului și celelalte resurse materiale necesare desfășurării procesului de învățământ din școală, inclusiv timpul didactic și organizarea orară a acestuia. Unii pedagogi iau în considerare și alte condiții externe ale învățării, printre care factorii psihosociali, grupul și colectivul școlar, relațiile profesor-elevi și elevi-elevi, mediul familial, etc. Condițiile interne ale învățării sunt: condițiile psihologice; timpurile de învățare școlară. Timpurile de învățare școlară constituie condiții interne deoarece ele determină procese psihice specifice și diferențiate. Unele condiții psihologice
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ale individului. Aflat într-o rețea de relații sociale legate de vârstă, sex, rezidență, profesie și alte relații, individul își exprimă opinia sub influența acestora. Spre deosebire de public, care este un fapt sociologic, cu dimensiuni numerice, opinia publică este un fapt psihosocial. Chiar dacă opinia este expresia verbală a atitudinii, acestea se deosebesc. Ceea ce sunt dispuși indivizii să facă se exprimă în atitudine, ceea ce consideră indivizii că este adevărat se exprimă în opinie, aceasta dezvăluind o atitudine latentă ce poate totuși implica dispoziția
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fost evidențiate și de alte studii ulterioare [42, 24]. Evoluții cultural-spirituale și religioase Dimensiunea cultural-spirituală și religioasă a fenomenelor sociale în general ca și a grupului familial în particular a fost mai puțin abordată în spațiul românesc. Sănătatea fizică și psihosocială ar trebui corelată și cu sănătatea spiritual-mentală. Homosexualitatea a existat în toate societățile însă acum tinde să devină ,,societală", să se impună cu caracter de normalitate, oferindu-se chiar soluții pentru uniunile homosexuale, care evident nu fac copii. Confuzia dintre
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a unui proces unitar de pregătire. 2) Elaborarea unei strategii instructive și educativ-formative specifice fiecărei clase. 3) Cunoașterea temeinică a fiecărui elev În parte. Dacă În clasă copiii au toți aceeași vârstă, nu același lucru se poate spune despre individualitatea psihosocială a acestora. Fiecare copil prezintă o structură specifică, de aceea am lucrat În mod diferențiat. 4) O altă condiție de care am ținut seama se referă la maniera de lucru. Am căutat să realizez educația patriotică pe cât de corect În
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
publicului lor eventual). Am mai adăuga o a treia orientare de anchetă celor abia enunțate: reprezentările sociale ale populațiilor care nu sînt afectate sau implicate în lupta împotriva excluderii. Tocmai în aceste grupuri sociale puțin implicate am putea găsi reflexe psihosociale și ideologice, înfundate în istorie și în memoria colectivă, care se declanșează mai ușor în fața unor entități necunoscute sau greșit înțelese și de care factorii de decizie politică sau administrativă pot ține cont. 3.3.2. RS a sărăciei: abordare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
elevi de liceu (J. Nimier, Les Modes de relations aux mathéma-tiques. Attitudes et représentations, Paris, Klincksieck, 1988). Făcea referire, în încheierea volumului, la un efort pe care pedagogii ar trebui să-l facă pentru o mai bună instruire în implicațiile psihosociale și simbolice ale meseriei lor. Influența cunoștințelor implicite, a prejudecăților și ideilor "gata făcute" sau "aproape desăvîrșite" în legătură cu o disciplină se află în interacțiune cu reprezentările genului sexual. Se știe, odată cu studiul lui Christian Baudelot și Roger Establet, Allez les
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
image et son public, Paris, PUF, 1976 (ed. I 1961). MUGNY Gabriel și CARUGATI Felice, L'Intelligence au pluriel. Les représentations sociales de l'intelligence et de son développement, Cousset, Del Val, 1985. NECULAU Adrian și FERRÉOL Gilles (coord.). Aspecte psihosociale ale sărăciei, Iasi, Polirom, 1999. SECA Jean-Marie, Les Musiciens underground, Paris, PUF, 2001. "L'emprise rituelle des fêtes rave", in FERRÉOL Gilles (coord.), Adolescence et toxicomanie, Paris, A. Colin, 1999. pp. 54-84. SIMON Patrick, "Les représentations des relations interethniques dans
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
globalității, a gândirii slabe, putem spune că divinația, asemenea oricărui fapt social, tinde să ofere o imagine globală asupra socialului și imaginarului colectiv. 2. Dintr-o altă persectivă însă, mult mai punctuală, fenomenul divinatoriu poate deveni un factor de echilibru psihosocial. Gilbert Durand afirmă că această funcție este una specifică imaginației simbolice, folosindu-se de un model argumentativ psihanalitic. Actul divinator ar fi, în acest caz, o zonă-tampon între pulsiune și reprimare. Cu alte cuvinte, practica îl smulge pe om dintr-
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
viețuirii în lume, a relaționării cu Celălalt. Boala, succesul, eșecul, invidia, dragostea, afacerile, justiția etc. reapar de această dată într-o lumină nouă. De pildă, boala nu mai este percepută ca fiind consecința unor disfuncții fiziologice, ci rezultatul unui dezechilibru psihosocial. Practic, accentul cade pe calitatea relației umane cu sine și cu lumea. Gestul, atitudinea, privirea, cuvântul etc. devin indicii importante în acest sens. Cunoașterea și stăpânirea acestora au ca efect controlul relației sociale. 5. Practicile de genul divinației au, fără
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
altceva. Totuși, marea majoritate au demonstrat și cunoașterea altor ritualuri de natură magică: descântece, dezlegări, scoaterea argintului-viu, practici magice de aducere a ursitului, de sănătate etc. 148 Majoritatea celor care au consultat un specialist în divinație au avut o motivație psihosocială. Interesant este faptul că nici unul dintre respondenți nu și-a anunțat deschis convingerea că gestul său s-ar fonda pe o serie de neliniști metafizice care i-ar pune sub semnul întrebării credința. 149 Bronislaw Malinowski, Magie, știință și religie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mică intensitate se întinde până la sfârșitul deceniului patru când, revizuindu-și tonul, altădată exploziv, va amenda ritos, dar rezervat, disonanța dintre fondul religiei creștine și alcătuirea ei exterioară în articole precum Lucruri Bisericești (1937) sau Biserica pângărită (1938). În plan psihosocial, poetul reușește, până la urmă, concilierea egourilor antinomice: pe de o parte, cel profund interiorizat, al tribulațiilor sufletești și spirituale, aflat în permanentă căutare de certitudini, de sens, de echilibru, în esență eul dinamic și fecund al creației, acel altcineva care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Național al Audiovizualului. http://www.paginademedia.ro/2012/10/10-octombrierobert-turcescu-despre-cazul-ioana-tufaru-cna-trezeste-te-dormiti-in-izmene/ 440 Copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să-și aleagă singur religia. 441 Documentul prin care se realizează planificarea acordării serviciilor și prestațiilor, pe baza evaluării psihosociale a copilului și a familiei, în vederea prevenirii separării copilului de familia sa. 442 Este singura autoritate competentă să se pronunțe cu privire la persoana care exercită drepturile și îndeplinește obligațiile părintești, modalitățile în care se exercită acestea, decaderea totală sau parțială din
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acestora; copilul abuzat sau neglijat; copilul găsit sau copilul abandonat în unități sanitare; copilul care a săvarșit o faptă prevazută de legea penală și care nu raspunde penal. 448 Documentul planificării serviciilor, prestațiilor și măsurilor de protecție, pe baza evaluării psihosociale a copilului și familiei sale, în vederea integrarii copilului într-un mediu familial stabil permanent. 449 Plasamentul se poate face la o persoană sau familie, asistent maternal, serviciu de tip rezidențial 449 (care trebuie să îndeplinească anumite condiții). Art. 60 prevede
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sau unor analogii greșite (numele populare ale localităților Bascov, Zalău, Beiuș și Reșița erau Bîscov, Zălau, Beinș și Recița). Îndepărtarea treptată a toponimelor de apelativele din care au provenit este un proces îndelungat și complex, implicînd aspecte semantice, formale și psihosociale pe care le vom analiza în cadrul secvențelor dedicate genezei, etiologiei și etimologiei numelor de locuri. Diferențele, mai mult sau mai puțin relevante, dintre numele proprii (în care se includ și numele de locuri) și numele comune trebuie evaluate în contextul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de locuri, încă din momentul nașterii lor, care are loc în anumite condiții sociale, fiind adeseori urmarea unor mutații istorice petrecute în teritoriu. Evoluția numelor de locuri este corelată cu istoria societății, evident prin intermediul limbii, care este unul dintre elementele psihosociale cel mai intim implicate în mecanismul dezvoltării societății. După cum toponimia constituie la un moment dat o rețea de repere spațiale pe harta unui teritoriu, tot astfel ea trasează pe pînza vremii urme ale viețuirii oamenilor în teritoriul respectiv. Ambele categorii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și al glotonimului (limba) romînă (mai rar, valahă) numai pentru locuitorii vechii Dacii (termenul romansch, cu referire la limba și populația retoromană, provine indirect din romanus, prin adverbul romanice), respectiv pentru limba lor, sunt complexe. Decisivă din punct de vedere psihosocial a fost izolarea populației de sorginte romană între populații neromanice, care a impus distingerea de ceilalți prin originea etnică. Nu trebuie uitate apartenența și legăturile economice, politice și culturale cu Imperiul Roman de Răsărit, a cărui civilizație se bucura de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
omenești, folosind o metodă empirică de contact subiectiv și transcendent cu universul, spre deosebire de metoda dialectică de contact obiectiv, experimental, cu același univers. [...] Orice religie se organizează fără excepție în sistemul concret al unei biserici, adică al unui grup de convergență psihosocială căruia îi vom reda întotdeauna sensul propriu prin ecclesia, fie că vorbim de religiile propriu-zise, cu organizare eclesiastică și atribuindu-și teologic o origine charismatică a învățăturii, fie că ne ocupăm de ceea ce s-ar putea numi religii laice, care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
unui astfel de contact este teroarea absolută“. Barnes Închise dosarul cu zgomot: — Mai știi cine a spus asta? — Da. Eu am spus-o. În cadrul bugetului NSC, Norman efectuase o serie de studii legate de dinamica grupului În condiții de anxietate psihosocială. Ghidându-se după procedurile Asch și Milgram, el crease mai multe situații În care subiecții nu știau că sunt supuși unui test. Odată, unui astfel de grup i se indicase să ia liftul până la un alt etaj pentru a participa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
pentru care se acordă sprijin democrației libertatea individului, ocazia de a schimba prin vot guvernul aflat la putere și chiar șansa de a deveni bogat și instituțiile reale ale regimului democratic. Deși explorarea gîndirii individului poate clarifica semnificația psihologică sau psihosocială a democrației ca simbol, ea nu atinge pro-blema centrală a ipotezei lui Churchill, alegerea între regimurile propriu-zise. Democrația ca normă culturală Conceptul de cultură politică se concentrează pe valori, convingeri și emoții centrale în definirea felului cum se orientează populația
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
dezvoltare“ și de „autoactualizare“. Din multitudinea direcțiilor de abordare a motivației se disting două mai importante: *psihologică, generatoare a modelului homeostazic, adaptativ, orientată spre „retroactivitate, spre antecedentele acțiunii și conform căreia organismul are drept tendință fundamentală menținerea echilibrului“ (Lewin, 1967); * psihosocială generatoare de modele relaționale sistemice și funcționale în structura personalității (Maslow, 1954). Asupra locului, rolului și esenței motivației în comportamentul uman, controversele sunt numeroase. Dacă Skinner (1964) opiniază pentru înlocuirea motivelor din psihologia comportamentului, Koch (1964) le socotește primordiale, Hull
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
și al elevului; flexibilizează și naturalizează interrelațiile. „Medierea proceselor de învățare socială nu este numai de natură afectivă, ci se distinge o mediere internă individuală, de natură cognitivă, afectivă, motivațională, atitudinală și valorică, și o mediere externă, de natură interpersonală, psihosocială și socială”. (Pavel Mureșan, p. 96) Un rol important în transmiterea influențelor educative are medierea prin mediul școlar. J. Bruner consideră că „o teorie a 52 instruirii, care trebuie să fie în centrul psihologiei pedagogice, are în principal drept obiect
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
reprezintă un factor important pentru dezvoltarea ulterioară a personalității copilului. Stigmatul pacienților cu despicatură se traduce printr-o reacție socială precum tachinare sau întrebări nedorite. Subaprecierea persoanelor cu despicături labio-velo-palatine determină un risc crescut de probleme de adaptare psihologică și psihosocială. Nesiguranța răspunsului social reprezintă un factor negativ, ce determină tulburări emoționale manifeste în situații sociale sau comunicative. Este utilă realizarea unui test psihologic de de rutină la acest tip de pacienți, în vederea identificării celor cu risc de dezvoltare a unor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
particulare. Apărută la Editura Eikon Cluj Napoca În 2008 cartea abordează de o manieră exhaustivă vasta problematică a eticii medicale În pediatrie, ramură a medicinii care are particularități distinctive În panoplia specialităților medicale: de la structura morfofuncțională a organismului și caracteristicile abordării psihosociale, până la componenta etică a relației copil - medicsistem medical - societate. Așa se face că În cele 20 capitole ale cărții sunt abordate, prin prisma principiilor actualizate ale eticii medicale, toate aspectele legate de patologia copilului, Începând cu perioadele precoce ale existenței
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fenomenelor negative ce afectează societatea. Senectutea din perspectiva socială Retragerea din viața profesională, dezangajarea din rolurile sociale active până atunci și Însușirea altor roluri, de regulă pasive și limitate la familie, sunt cele trei elemente sociale de bază care afectează psihosocial vârstnicul. Adăugând acestor factori și gradul de dependență prin declinul biologic care devine din ce În ce mai evident, se poate spune că abordarea sociologică nu a dovedit câtuși de puțin o unanimitate În Încadrarea și tratarea senectuții ca fenomen social. Din perspectiva abordării
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]