5,478 matches
-
face ca deplasarea bucilor să se execute cu mare precauție, din mahala în mahala, în timp ce tulumbagii, aflați la datorie, nu mai prididesc să toarne apă peste butoaie de teamă ca arșița dogoritoare să nu încingă și să aprindă iarba de pușcă. Hotărâți să arunce explozibilul în apă, împlinind în felul acesta una din promisiunile făcute în timpul campaniei electorale (Gvardia Națională care se înființase în 1848 era în permanență cu ochii pe reacciune), aceștia ajung la capul podului. „La un semnal tulumbagii
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
fundul de sus al butoiului.” Psihoza unui atentat terorist din partea infamei reacțiuni se dovedește a fi falsă. Falsa alarmă se transformă într-o adevărată butadă. Dând la o parte capacul butoiului se constată că acesta nu conținea temutul praf de pușcă capabil să arunce Bucureștiul în aer cu construcciunile lui cu totul, ci supoare: ”niște amărâte de scrumbii sărate.” În realitate cei doi muscali nu erau decât simpli negustori veniți tocmai de la Dunăre la mai vechii lor angrosiști. „Dar dacă acesta
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
spre amuzamentul și buna dispoziție a clientului, de data aceasta evenimentul nu mai are conotația pe care o dă de obicei autorul, și anume menținerea sistemului existent, ci înlocuirea acestuia într-o formă cum nu se poate mai brutală, cu puști, săbii, reteveie. Surprinzătorul atac al revoluționarilor ploieșteni, adunați într-un spațiu unic și individual, cu violența lor întunecată, creează sentimentul invincibilității, dar mâna forte a proaspetei monarhii constituționale, care va decreta starea de necesitate, înăbușă această mică insurecție ce-i
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
din 10 martie 1900. „Pe stradele principale este o mișcare febrilă neobicinuită. Mulțimea circulă cu mare greutate: grupuri se aglomerează la răspântii unde discută fierbinte, toată lumea e cuprinsă de nervozitate. Miroase în aer, nu după expresia clasică, a iarbă de pușcă - din nenorocire moravurile poporului nostru sunt mai blânde decât ale altor popoare chiar - miroase ... a ghiontuială. Dar ce e. De ce fierbe lumea? Se face o manifestare populară monstră contra guvernului care vrea să treacă a la vapeur legea pentru monopolizarea
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
pustie, departe, cu nevăzutul și neauzitul. (privind ca un orb înaintea lui) Eu le-am lăsat pe toate, mamă, plăceri și toate, ca să fiu singur și lucid, puternic, acolo, în fața infinitului și necunoscutului. Așa cum soldatul stă în front, în bătaia puștii dușmanului, eu am stat zeci de ani singur, cu pieptul descoperit în fața infinitului. A fost greu mamă, tare greu, nici n-aș putea povesti (mică pauză ) Cum se poate descrie ceva ce nici nu poate fi prins în cuvânt ? A
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
omul ca să pună ceva sub brad la copii! Că-n nădejdea ta, Moșule, am rămâne și fără ultima minciună frumoasă în care doar proștii mai cred. Da’, dacă te prind pe-aici, îți rup picioarele, n-avea grijă! Cu patul puștii ți le rup. Că mi-au dat și armă, una veche, de la paș’pa’, dar cartușe nu mi-au dat, că n-am permis de port armă. Nu că n-aș ști să trag, ba încă trag foarte bine, dar
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351660_a_352989]
-
când se întâlneau la Carul cu bere. -Ce dracu putea să fie ?- îi lua Leu vorba din gură. -Bani, băăă, era plină cu lire italiene !- le spunea el încet, conspirativ. Lire italiene, da,da, era tixită cu lire italiene...șiaruncai pușca, fraților, cât colo, pusei chipiul pe masă, scosei batista din buzunar să mă șterg de sudoare că transpirasem tot. Mă luase așa un tremurat la gândul că tot bănetul ăla o să fie al meu. Ia , uite, Doamne, cum iese norocul
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
mierlițe prin copaci, Doar pe mine mă bătea gândul să ascult mierea Din scorburile viespilor ascunse prin araci. Singur cu arma atârnată de-un nor arzând în apus Te aștepta să mai vi goală pe marginea visului meu, Învingeți teama, pușca a rămas în inimă sus, Și glonțul ruginit în ploaia lui Dumnezeu. Glonțul iubirii nu întotdeauna ucide în apus, Rugina e ardere înnobilând ce-a fost de mult, Glonțul timpul străbătându-l de mult s-a dus Purtând poemul spre
GLONŢUL IUBIRII NU ÎNTOTDEAUNA UCIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346659_a_347988]
-
încă o vorbă de-a lui: „Las-că-i bine și-așa rău.” Neputințe mele? Neștiințele mele? Multe dintre cele practicate de oameni eu nu le știu și nu le pot face. Nu știu să înnot, să joc poker, să trag cu pușca, să pescuiesc în ape tulburi, să laud prostia și ticăloșia. Și chiar dacă mă repet: sunt timid, rușinos cu nerușinare. Pot spune și eu ca Arthur Rimbaud: „Par delicatesse j'ai perdu ma vie”. Metehnele care mi-au cășunat mult în
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
papagal/ Imploram te miri ce în genunchi/ în numele dragostei și al sfântului Ideal/ Duhul de-aseară ori de mâine/ Deghizat și-nsoțit în cântec/ Filtrând minutul cu noimă și rar/ Când fumegă fusul orar/ în strai de cuvinte mor lupi/ Iar pușca e-n mâna poetului/ Tot el lustruitul ori transpiratul/ Ogar...” Sau iconoclaste: “Mi-aș dori un sânge rebel/ Precum universul întins necitit/ Mi-aș dori tâmple fără grele amintiri/ Vă mai spun ieșiți din impas nu ca mine/ Dați cu
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
cu coarne de mătase a venit vara în câmpie mușcată în cer parcă de un câine turbat căci aleargă desculță pe miriște și o înjură bărbații de grijanie furioși că femeile întârzie pe la porți se simte peste tot miros de pușcă încărcată cu iarbă de dragoste și sminteală iar poetul mai stinge o țigară în cutia de conserve --------------------------------------------------- Ioan IANCU VALE Târgoviște 25 iunie 2013 Referință Bibliografică: Ion IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) / Ion Iancu Vale : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345647_a_346976]
-
el,să mi-l fac cumătru ".Și de colea până colea ,tura- vura,c-o fi tunsă,c-o fi rasă,l-a pus pe Garibaldi de i-a botezat un copil!" Replică: Și-a cunoscut Papa nașul! *"...dă cu pușca-n Dumnezeu! * ...de hatârul lui ,sunt în stare,trei zile de-a rândul,să nu mănânce și să nu bea,dacă n-or avea ce. * ...de unde ar mai mânca ei lefurile cu lingura? " Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA
DEŞERTUL DE CATIFEA (25) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345723_a_347052]
-
nu se poate, nu se poate. Aș veni imediat după tine. DOAMNA CUCU: Nu mai spune. Și de ce mă rog? CUCU: Mi-ar fi dor de tine (Alintându-se). M-ai proteja de una, de alta, aș avea grijă de pușca ta, ți-aș unge cocoșu'... DOAMNA CUCU: Bravo, Cucule: te-ai și repezit la pușca mea. CUCU: Ssstai! DOAMNA CUCU: Nu mă speria că trebuie să mă schimb după aceea. CUCU: Am vrut să spun ceva și am uitat. Ce
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
spune. Și de ce mă rog? CUCU: Mi-ar fi dor de tine (Alintându-se). M-ai proteja de una, de alta, aș avea grijă de pușca ta, ți-aș unge cocoșu'... DOAMNA CUCU: Bravo, Cucule: te-ai și repezit la pușca mea. CUCU: Ssstai! DOAMNA CUCU: Nu mă speria că trebuie să mă schimb după aceea. CUCU: Am vrut să spun ceva și am uitat. Ce păcat că era tare amuzant. DOAMNA CUCU: De unde știi că era amuzant, dacă nu mai
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
1901), cu care avea 11 copii, murise de aproape un an. În timpul primei căsătorii, uneori, Sadoveanu era nervos, noaptea nu putea dormi, ș-atunci se răstea la soție (coana Catincuța), și-i bătea pe copii fără motiv. O dată a scos pușca și a tras în aer ca să-i sperie. Soția lui Sadoveanu era femeie destoinica și aprigă. Născuse, crescuse și educase 11 copii. Uneori el meargea la vânat și pescuit, iar soția Catincuța rămânea cu grija casei și a copiilor. Însă
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
1901), cu care avea 11 copii, murise de aproape un an.În timpul primei căsătorii, uneori, Sadoveanu era nervos, noaptea nu putea dormi, ș-atunci se răstea la soție (coana Catincuța), și-i bătea pe copii fără motiv. O dată a scos pușca și a tras în aer ca să-i sperie. Soția lui Sadoveanu era femeie destoinica și aprigă. Născuse, crescuse și educase 11 copii. Uneori el meargea la vânat și pescuit, iar soția Catincuța rămânea cu grija casei și a copiilor. Însă
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
jandarm, un strop De dreptate să-mi fi dat Poate mi-aș fi lepădat Într-un cui bătrânul clop Două degete pădurea Ridicase la un semn Căpcăunul cel nedemn, Muta mlaștinile-aiurea Bat în lume tobele S-a încins praful de pușcă Vin dulăi străini și mușcă Magistrații, robele Muezinul întârzie La scos vorbele din fes Și la vremea de cules Vânturile reci adie Amândoi atunci tăcum Uscau flăcările vatra Storceau lacrimile piatra, Pasărea ajungea scrum Referință Bibliografică: Uscau flăcările vatra / Ion
USCAU FLĂCĂRILE VATRA de ION UNTARU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356293_a_357622]
-
a început să se plimbe prin odaie, admirând obiectele de artă, expuse cu bun simț. Lua statuetele în palmă, le studia, apoi vorbea despre impresiile ei... În clipa când s-a întors era să leșine de surpriză: tânărul stătea gol pușcă lângă canapea... soldatul în termen, din fața lui, era roșu peste tot și sus, și jos. S-a roșit și ea de supărare, de șocul neplăcut al imaginii. -Dacă nu te îmbraci în minutul acesta, eu am plecat! Băiatul speriat și-
SOLDATUL CU PĂR ROŞU de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356307_a_357636]
-
din Liege”. A fost inaugurat oficial la data de 1 august 1909 într-un imobil impozant de stil renascentist, construit la sfârșitul secolului al XVI-lea de Jean de Corte zis Curtius, un prosper negustor de arme și praf de pușcă care făcea afaceri cu armata spaniolă. Muzeul de Arheologie și Artă decorativă posedă colecții de materiale arheologice de mare valoare istorică și științifică, cum ar fi uneltele de piatră din paleoliticul mijlociu, descoperite la Spy în 1885-1886. Pe lângă Departamentul de
LIÈGE, CENTRU CULTURAL ÎN 2010 AL REGIUNII VALONIA-BRUXELLES de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355829_a_357158]
-
păpădii mari / cît un templu în straie albe prin cartea lui Milan Ryzl”, goeția kahunei chemînd magic Sufletul Gaiei, Folies Bergères și plumbul Senei, nopți pluviale în Tahiti, luna iscodind Arcadia și găunosul Cyllene din grotele căruia ieșise ca din pușcă zgîmboiul Hermes abia născut, Cronos părăsit „în Atlantida unei gări de provincie”, lecția despre zbor și aripi a lui Anteu (matahala „depanată” de Hercule prin tăierea „împămîntării”, strămoșul ștecherului Schuko de azi), zei stochastici, tăietori de lemne povestind despre Aziyade
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
timp până când am înțeles asta. Au fost pustnici care au îmblânzit și știau să vorbească cu animalele sălbatice. Nu mă tem de ele. Mai departe, de cine să mă tem? De hoți? Ce să fure hoții de la un pustnic gol pușcă? Faceți o încercare și dormiți doar o singură noapte pe meleagurile astea. Dar nu la o cabană unde tranzistorul se aude de jos din vale, unde turiștii se întrec la băutură și se spun multe lucruri care nu ar trebui
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
Acasa > Orizont > Selectii > N-AM SĂ UCID Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 590 din 12 august 2012 Toate Articolele Autorului n-am să ucid Oricum astăzi nu eram pregătit ca să trag cu pușca în soare pierdusem cuvintele pe undeva prin zenit și-mi plecau de la mine doruri mereu călătoare. Oricum diminețile și nopțile trec grăbit peste mine... uneori mi-e cald și-aș întreba nemurirea când vine. Astăzi, oricum, s-a trecut într-
N-AM SĂ UCID de LEONID IACOB în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355034_a_356363]
-
cerul în plină noapte ca s-o găseși, fiindcă și așa nu ai cum s-o aduci la tine-n casă, dacă nu pui zilnic în sacul avuției alții bani strălucitori. Scoate vânatul din vizuină și adu-l în bataia puștii, dar e periculos să apeși tu pe trăgaci. Pune-lpe altul, și nu vei cădea în belea, vei scăpa basma curată... Nu te încrede în ceea ce primești gratis. Orice dar are scopul să te facă ori să devii mână spartă, să
DIN AUZITE ŞI TRĂITE (VREI SĂ AI SUCCES ÎN VIAŢĂ?) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355257_a_356586]
-
doresc și tot ce pot să sper... Aș vrea lumina-n suflet, să nu mai fie noapte... Un răsărit de soare ce numai tu esti... cer... Acum....... Când totul împrejur e cenușiu și trist... Mă rătăcesc prea singur pe străzi puștii și reci... O singură speranța mă face să exist... Speranța ca-ntr-o zi sau noapte pe-aici o să mai treci... de Cristian Gabriel Groman la 10 decembrie 2010
SPERANTA de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355475_a_356804]
-
cărți, poate canastă Că toate astea la un loc Te fac să uiți că ai nevastă? De ce nu-mi place măcar remmy Să trag din când în când o dușcă? De ce n-am și eu contra vremii, Cum are Dumitrescu, pușcă? De ce n-aduc și eu în casă Mai mult bănet decât s-ar cere Deschise conturile ca să Închizi o gură de muiere?! De ce nu-mi place ce se poartă? De ce nu vreau s-ader la modă? La ce e bun
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355493_a_356822]