1,484,817 matches
-
necesitatea modernizării drumurilor pentru călători și mărfuri, a căilor de comunicații, în general, ,,așa cum am văzu prin țara nemțească, pe unde am mai umblat și eu” (vezi C. Aricescu, Istoria revoluțiunii de la 1821). În această îndelungată somnolență feudală, cu instituții publice extrem de fragile și cu o viață comunitară mai mult decît sumară, formele simbolice de reprezentare au lipsit aproape cu totul. Expresiile artistice înseși au rămas legate aproape în exlusivitate de spațiul eclezial sau de curte, iar pictura n-a ieșit
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
sensul experiențelor europene, încep să se manifeste și aici personaje noi, actori ai unei istorii dinamice, tocmai buni pentru a mobila cu înfățișarea lor, turnată în bronz sau cioplită în piatră, marile piețe și alte locuri de interes obștesc. Viața publică însăși capătă alte dimensiuni și își descoperă alte vocații. Proiectul național cere insistent două tipuri de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar pe de altă parte, reprezentarea alegorică a unor noi
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
Gaudeamus”. La fel cum în urmă cu cîteva luni a făcut o expediție în România pentru noile apariții de la Tîrgul Bookarest. Neculai Constantin Munteanu sau NCM cum îi spun apropiații și colegii de radio e un caz straniu de personaj public căruia îi place să fie recunoscut pe stradă, dar să n-audă de publicitate. Pentru el e mai important să fie salutat de un țăran care vinde legume în Piața Amzei, decît să dea interviuri pentru posturi de televiziune și
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
la un chef, de bucurie că au ieșit cu bine „manifestările”. Vechea spaimă de pe vremea lui Ceaușescu, aceea de a nu se întîmpla ceva, s-a transformat în prilej de aferare locală și de petrecere, dacă se poate, pe banul public, dar departe de ochii publicului. Din nenorocire, de la faimosul „S-au demascat!” al dlui Petre Roman și de la busculadele politice de la primul 1 Decembrie, cel din 1990, cînd puțin a lipsit să nu înceapă o păruială generală la Alba Iulia
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
plus Fondul Lafayette, adunat de la elevi, a făcut posibilă începerea lucrărilor de reamenajare a reședinței regale de la Versailles. După primele explozii de entuziasm, a existat o anumită îngrijorare în rîndul funcționarilor guvernamentali - poștași, inspectori, miriade de slujbași mărunți, paznicii toaletelor publice, gărzile monumentelor naționale, inspectorii vamali și cei ai inspectorilor - care, gîndindu-se mai bine, s-au temut cu toții că li s-ar fi putut micșora veniturile. Totuși, o proclamație generală emisă de rege, care a instituit un statu quo în această
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
ocupă sau ale partidului din care face parte uneia dintre cele mai mari agenții de publicitate. Ei bine, firmele astea care au foarte mulți angajați și ceea ce se cheamă - cum îi zice? - know how sînt în stare să administreze relațiile publice, organizarea, corespondența, comunicatele de presă și agenda personală. Dacă o asemenea companie poate să gestioneze imaginea unui președinte și a unui partid politic, de ce nu s-ar ocupa și de un rege? Gîndește-te cîte informații au! În relațiile externe, politica
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
personală. Dacă o asemenea companie poate să gestioneze imaginea unui președinte și a unui partid politic, de ce nu s-ar ocupa și de un rege? Gîndește-te cîte informații au! În relațiile externe, politica lor nu se sprijină pe cine știe ce funcționar public dezinteresat, ci pe încheierea unei afaceri cît mai profitabile cu oficialitatea în cauză. Și ce agenție ar fi mai abilă și mai inteligentă decît una ale cărei profituri depind exclusiv de calitățile astea? Dacă s-a putea face o asemenea
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
fii obligat să apari pe micul ecran în calitate de rege al Franței. - Și ce-or să facă? - Să zicem că președintele trebuie să țină o cuvîntare. Nimic nu e lăsat la voia întîmplării. Face o repetiție cu un expert în discursuri publice, în pronunție și în controlul emoțiilor; e antrenat de un om care și-a demonstrat valoarea cu vîrf și îndesat. - Ca Marilyn Monroe... - Mă rog, pe-acolo. Dar asta nu e tot. Pe urmă intră pe mîinile celor de la Westmore
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
însuflețit rostește istoricul Ioan V. Rusu: „Astăzi dar serbăm onoarea din urmă a unui poet celebru al națiunii noastre cel mai întâi poet laureat al națiunii române din imperiul austriac. Acesta e Andrei Mureșan. Cred că voi întâmpina consimțul opiniunii publice între români, dacă voi zice cu astă ocaziune tristă, când celebrăm înmormântarea unui distins și, prea scump bărbat al națiunii celei sărace de bărbați distinși, cum că această pierdere nu e numai o pierdere, o calamitate familială, ci e și
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
19, se oficiază servicii funebre și parastase la Bistrița, Năsăud, Blaj, Sibiu, iar Bariț, aflat la Viena, trimite o telegramă de condoleanțe familiei îndoliate. Profesorii blăjeni vor lua, la puțină vreme după moartea poetului, inițiativa deschiderii unei liste de subscripție publică pentru ridicarea unui monument închinat lui Andrei Mureșanu. În 1882, când osemintele poetului sunt reînhumate în cimitirul din Groaveri, brașovenii au ridicat poetului o impunătoare piatră funebră.
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
dar la puțin timp după asta au emigrat în S.U.A. și au fost obligați să renunțe la proiect. În noiembrie 1995, un alt român, doctor în psihologie, care a lucrat cu o fundație, mi-a oferit un contract, să-mi public cartea. Promitea s-o „distribuie” repede. A fost foarte entuziasmat și a făcut planuri detaliate de lucru. Au fost angajați în România un editor și trei traducătoare, plus o româno-americană pentru un capitol, iar mie mi-a revenit o parte
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
în engleză. Uneori volumul materialului a constituit un impediment, editorii avînd puțin „spațiu” de oferit. - V-a ajutat Eliade în alegerea textelor sale, vi le-a propus spre traducere, sau Dvs. ați fost cel care, simțind, poate, mai bine pulsul publicului cititor american, nivelul lui de așteptare, mentalitatea, psihologia, i-ați venit în întîmpinare? Noaptea de Sînziene, cel mai complex roman al lui Eliade, pe care l-ați tradus în colaborare cu Mary Park Stevenson (The Forbidden Forest, 1978), cum a
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
succesoare ale Imperiului Habsburgic, prezidând peste unul dintre sistemele politice rarisime ale secolului XX: restaurația monarhică [...] Evenimentul cel mai detestabil al primului deceniu horthyst a fost Teroarea Albă din anii ’20, șcândț a fost folosită tortura, a fost reintrodusă biciuirea publică și au apărut asasinatele politice mușamalizate.” 2 Dar această unilateralizare a culpabilizărilor nu e singurul reproș de care e pasibilă cartea d-lui Pomogáts Béla. Unele aserțiuni discutabile ale d-sale sunt citate și de dl Gabriel Andreescu în prefața
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
înregistrare, inventar al obiectelor și faptelor, în cercul unei existențe ostentativ domestice, marginale. Renunțînd la orice formă de redundanță și triumfalism, poetul acceptă bunele oficii ale cotidianului. Avem a face cu o prezență a spațiului intim, opusă celei a spațiului public, ultimul bun conducător de clișee propagandistice ori măcar filosofante: „Cu sunete dulci cad resturile din găleata/ de gunoi va trece coțofana să vadă/ ceainicul așteaptă nostalgic șuieră curînd/ cu silabe fierbinți și grăbite nu ești pieptănată/ îi spune femeii musca
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
România care consideră că prin renunțarea la Traian Ungureanu, BBC ar da un semn că renunță la atitudinea critică față de abuzurile puterii de la București. EVENIMENTUL ZILEI s-a grăbit să-i propună un post lui Traian Ungureanu în redacție, făcînd publică această propunere. Cronicarul nu vrea să pară cinic, dar dacă conducerea acestui post de radio și-a permis luxul de a renunța la un ziarist de mîna întîi și a provocat astfel o criză fără precedent în rîndurile biroului din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
maestru a lui Sorin Roșca Stănescu e cea mai gravă lovitură și cel mai dureros afront suferit vreodată de fostul lacheu care se visa împărat. Ea arată vulnerabilitatea totală a individului, dovedind că stilul agresiv în care-și îmbracă aparițiile publice ascunde o imensă cacealma. El e doar magnetul ce atrage pilitura impură a dezmoșteniților soartei ce-așteaptă de-atâta vreme un Salvator. Or, ce salvator poate fi acela care la o simplă înțepătură a acului se dezumflă ca un balon
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
nimic mai mult. Inexplicabila ieșire din pepeni a prietenului meu, Dan Pavel, n-o pun la socoteală, pentru că sunt sigur că el însuși realizează că a comis o gafă: problema nu e cine a gândit primul argumentele eliminării din viața publică a putregaiului politic. Problema e că nu există voință politică de a pune lucrurile la punct. E bine, însă, de știut, că și pe vremea lui Emil Constantinescu grija de a nu clinti nici un fir de păr din capul vadimian
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
doarme. Cum în prezent și ministrul de Interne, Ioan Rus, are probleme de credibilitate din cauza unor firme unde e puțin acționar, deși ar fi trebuit să nu fie deloc, dl Blănculescu e cel care a primit sarcina să țină opinia publică în priză. Care e însă cea mai mare victorie a ministrului interimar al Sănătății, în afara aceleia că incompatibilii au început să plece tiptil de la Sănătate? Dl Blănculescu a obținut asigurări ferme că nu se va mai atinge nimeni de bugetul
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
i-a dat naștere. Oameni ai secolului Istoriile de viață, genul cu care aproape ajunge să se identifice istoria orală, își au și ele tipicul lor. Eroii sînt oameni foarte bătrîni, neinteresați de ideea scrierii de memorii, ieșiți din sfera publică și, în general, cu o existență marginală, cel puțin în momentul realizării interviului. Așadar, sînt persoane care n-au nici un motiv să mintă cu bună știință, nu simt nevoia să protejeze pe cineva (ba chiar sînt tentați să vorbească despre
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
ar fi trebuit știute, ca să nu fim obligați să-i educăm noi, acum, pe dnii Laszlo și Pecican. Nici nu vrem să ne gîndim ce părere își vor face dnii Pecican și Laszlo despre faptul că Apostroful din Clujul domniilor-lor publică în nr. 10 un articol despre Blaga semnat... ei bine!, de dl Oliviu Gherman. Fostul președinte PDSR și al Senatului României, actualmente ambasador la Paris, iată-l prezent într-o revistă culturală absolut onorabilă (bun, întregul număr!). Nu e așa că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
dantelei (Iolanda Malamen) îi fac onoare sau nu, însă eseul lui George Geacăr a meritat, cu siguranță, sacrificiul contribuabililor. Și asta pentru că scriitorul care a condus, printre altele, cea mai importantă editură din vremea național-comunismului (editură care, prin voia întâmplării, publică acum acest eseu) e supus, în volumul de față, unei severe analize etice. Biografia omului Marin Preda e judecată prin prisma bibliografiei pentru a permite reevaluarea celei din urmă. Rezistă Risipitorii, Marele singuratic sau chiar îndelung lăudatul Cel mai iubit
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
de-a lungul secolelor viitoare singurul obstacol peste care nu se va putea trece ...". Remarcabilul aport al volumului apărut la Editură Humanitas la prezența - dar mai ales viitoarea - exegeza brâncușiana este completat de capitolele Corespondență cu și de la compatrioți, Comenzi publice de monumente: documente și corespondență și Eseuri inedite despre Brâncuși. Constantin Brâncuși, Aforismi (în colecția Carte d'artisti n. 20) A cură di Paola Molă Ed. Abscondita, Milano, 2001 Concepția editorială și condițiile grafice de excepție caracterizează selecția și traducerea
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
financiare și politice la care s-au aflat / se află }iriac și Năstase probabil că e nevoie de alte talente decât acelea ale cantorului care dă cu tămâie în biserică. Sunt oameni care n-au respectat nici o regulă în viața publică și n-o respectă nici când folosesc arma: "Ei nu se comportă normal la vânătoare. Ei vânează rața pe apă, iepurele în țarc", spunea maestrul de vânătoare Șelaru, martor al masacrului de la Balc. Vânătoarea e, așadar, pentru oamenii despre care
Apa și țarcul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12018_a_13343]
-
O bună parte din lucrare propune meditații în legătură cu Mihail Sebastian, o alta are un caracter pur memorialistic, dar în miezul atenției s-ar afla, cu spusele autorului, ca adevărat temei de reflecție, soarta Artistului, a Intelectualului "cu sau fără nume public, predestinat să existe și să-și asume răspunderile într-un veac ostil." Cu toate că autorul se scutură cu grijă de riscul de a fi socotit un istoric, prezentându-se drept "scriitorul care depune mărturie", caracterul istoric al sintezei țintind dualitatea atât
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
în bloc. Este, însă, ceea ce a întreprins Iordan Chimet, pe albia cronologică și luând ca reper de civilizație capitala țării unde bătea și inima acesteia. Asta unde, pe atunci, Bucureștii erau, printre altele, salonul de primire al oaspeților, principala scenă publică pe care defilau starurile ceasului, unde se proiectau interesele prezentului și scenariul viitorului. Loc în care lumea satelor, a târgoveților, a claselor defavorizate era prezentă mai rar, dar, în schimb era avantajată deschiderea către zările europene, până acolo unde orașul
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]