1,541 matches
-
Toamnă. Era îmbrăcata cu o rochie lungă cu trena din frunze ruginii și purta o coroniță din fructe. De ce ești supărată, copila mea? m-a întrebat. Nu te bucuri că am venit și ți-am adus mere ca focul, gutui pufoase, struguri aurii, prune cărnoase și tot felul de bunătăți? Regret că m-a părăsit zâna cea bună cu flori multicolore în cosiță, că mi-a luat păsările cu dorul de soare! Atunci Toamna mi-a spus: Vara va veni iarăși
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
bună cu flori multicolore în cosiță, că mi-a luat păsările cu dorul de soare! Atunci Toamna mi-a spus: Vara va veni iarăși, dar până atunci va trebui să aștepți să trec eu, apoi doamna Iarnă cu fulgii ei pufoși și moi, apoi primăvara cu copacii verzi și cu ghioceii parfumați și abia după aceea va veni și călduroasa Vară. Brândușa Cojocaru, clasa a II-a B Toamna Încep să se scuture cele dintâi frunze galbene. Vântul le alungă pe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
bârlogul să le fie cald. Oamenii și-au strâns toate recoltele. Au cules viile, pline de struguri, au umplut hambarele cu porumbul galben și grâul brun gălbui, au cules livezile cu mere roșii și pere galbene, cu gutui mari și pufoase. Curând toamna va pleca și în locul ei va veni iarna cu veșmânt alb, catifelat. Alina Hristea, clasa a III-a C A venit toamna A venit toamna! Frunzele copacilor îngălbenesc și încep să cadă pe jos formând un covor multicolor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
schi Am așteptat o zi liniștită, cu soare. Am plecat cu schiurile în pădurea din apropiere. După toamna umedă și posomorâtă, acum pădurea este luminoasă și împodobită. Poienele pădurii s-au acoperit cu o mantie groasă de zăpadă albă și pufoasă. Într-un stejar am văzut un stol de pițigoi gălăgioși. Ei ciuguleau mugurii mici. Gândacii stăteau ascunși sub coaja arborilor bătrâni și găunoși. O ghionoaie cenușie ciocănea în coaja unui fag cu ciocul ei lung și puternic. Plopul mlădios își
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
gustoase. Cu dragoste, Moș Crăciun.” Andreea Căciulă, clasa a IV-a C A venit iarna! Iat-o și pe cea mai dragă prietenă a copiilor! Iată prima zăpadă! Încă de ieri seara a început să ningă cu fulgi mari și pufoși. O adevărată plăcere azi-dimineață la școală să vezi ninsoarea bătând în geamurile noastre mari și așezându-se apoi grămadă peste pervazurile ferestrelor; chiar și profesorii priveau cu plăcere, frecându-și mâinile și toți erau fericiți, gândindu-se la bulgării de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cum sunt cerbii, căprioarele, iepurii se adapă în apa limpede și cristalină a acestuia; în dreapta, florile înmiresmate de un parfum de vrajă fac trecerea spre pădurile dese, iar în spatele meu, doi pui de ursuleți se joacă în iarba moale și pufoasă a țărmului râului. Un glas puternic tulbură atmosfera plăcută. Cele două mici vietăți își continuă însă joaca, nepăsătoare. Deodată, unul din ei alunecă de pe una din înălțimile malului, iar apa îl duce la vale, până în spumele altei cascade prăpăstioase. Celălalt
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
timiditatea lor, au surprins părinții prin promisiunile de viitor pe care le-au făcut, prin gândirea lor de adulți. Mihaela Pascu, clasa a V-a C Mama, ființa cea mai dragă Ninge cu fulgi mari pe prispa casei. Leneși și pufoși ei se lipesc de geam. În cameră este cald și liniște. Mama mă învăța cea mai grea lecție: cum să citesc. Să nu uiți nici odată, Ioana! Eu v-am crescut singură pe toți patru copiii. Îmi sunteți toți dragi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
îl țineau picioarele. Acum, mai rămâne de văzut cum se va descurca cu bunica. Andra Andrei, clasa a V-a C Eu și Nică Iarna, anotimpul zăpezii imaculate, și-a făcut deja apariția. Ninge cu roiuri de fluturi mari și pufoși. Gerul aspru face ca ferestrele caselor să fie împodobite cu flori uriașe de gheață. Totul s-a îmbrăcat în mantia argintie a iernii. Suntem deja în vacanță și de aceea, eu, Nică și cu alți prieteni, ne-am gândit să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
bună ca să ne învețe minte să nu mai stricăm niciodată gardurile oamenilor. Mihai Bogdan Gârdea, clasa a V-a C Eu și Nică (compunere literară) Este vară. Soarele ca un disc de aur strălucește pe cerul ca oglinda. Câțiva nori pufoși și albi plutesc pe cer. Adie o boare caldă însoțită de fermecătorul glas al păsărelelor. Eu stau în ogradă și privesc la frumosul salcâm din medean. Îmi imaginez că este un frumos cireș copt. Deodată, parcă prin vis, adorm. Ajung
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ametist bătând în azuriu admirabil de iarnă mitică. Poezia flamandă izvorâtă din capodoperele scrijelate pe geam de către gerulmiracol stăpânește pustietățile albe. Copacii goi, definind trupuri pe timp de rugăciune, cu mâinile împlântate una în alta, poleite cu neaua grea și pufoasă, zac aruncați inutil pe stradă, fără identități. Timpul păru a se fi oprit. Nimeni și nimic nu pare a vrea să spună ceva. Rășina brazilor preacuvântează celor patru colțuri ale camerei. Misterul începe a se contura stângaci: mireasma neîncepândă a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
N-am chef!.. Culcă-te!.. Am treaba!.. FAȚĂ DINTRE SALCII Pe malul Cernului, salciile își plâng parcă în unde durerea, iar vântul hoinar mișcă agale săbiile trestiilor, încrețind ușor oglindă apei. Spre apus, se întind colinele împădurite, iar norii, plutind pufoși pe cerul verii, alcătuiesc un tablou feeric de umbre și lumini. Pe malul abrupt al apei, o tânără pescuiește cu un băț de trestie, peștișorii mici, aurii. Pe cap poartă o frumoasă pălărie de paie, iar ochii îi sunt protejați
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
avea totodată o ușoară nuanță de sfidare și de malițiozitate, ca și când ar fi vrut doar să-l șicaneze. Era una din zilele acelea splendide de iarnă, când cerul își cernea peste brazii din curtea casei fulgii mari și pufoși. Zăpadă cristalina își reflectă în azur irizările ei, scânteind ademenitoare. Laurei îi plăcea mult să schieze și ori de câte ori stratul de zăpadă îi permitea, își lua schiurile în spate și pornea pe pârtia de pe moșia Frența. Aici hoinărea ore în șir
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
împunsătură în talpa piciorului meu gol și strig, mami, mi-a intrat un spin, tata aleargă spre mine și mă ia în brațe, în ciuda faptului că avea spatele paradit și nu avea voie să ridice nimic, dar de talpa mea pufoasă era lipită o albină al cărei destin se frânsese, acul ei era adânc înfipt în mine, a mai fluturat o dată din aripi, apoi a căzut, și eu am strigat speriată, scoate-mi acul, tati, ce aștepți? Nu îl găsesc, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
montată pe-un acoperiș parizian, patul-bulă lăsat să plutească pe apă sau patul patronului unui restaurant de lux, plantat în mijlocul grădinii, sub cerul liber. Nu m-am putut opri să nu mă gândesc la patul visat de mine, o bărcuță pufoasă, roșie și puțin kitsch, agățată cât mai sus, între două ramuri de cireș. Așadar, în ce pat fantastic ați vrea să vă cățărați, după ce-ați ascultat-o pe Scarlett cântându-l pe Waits? FILM Iulia BLAGA O poveste de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
din urmă înghiți. Apoi se lăsară asupra farfuriilor cele două femei, Metodiu și Iovănuț, mesenii din stânga și-n fine și căpitanul Tresoro. Curând mâncau toți în liniște, atenți să nu se păteze și să nu-și stropească vecinii. Acoperind sunetul pufos pe care-l făceau furculițele prin lobodă, de-afară se auzea cântecul trist al unui gondolier. Când eram mic - sparse tăcerea căpitanul Tresoro, pescuind și-apoi ronțăind o tulpină mai groasă - eram un copil foarte retras. Nu mă interesau poveștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
într-o poziție surprinzătoare, terminând cu ucigătorul lui sforăit, începu să viseze și novicele Iovănuț. Visă că ajunsese la Porțile Raiului, după un zbor vertical și lin ce-i umpluse urechile cu bobițe de rouă, căci trecuse prin nori-albi și pufoși în care vedea dispărând în răstimpuri piciorușe roz de îngeri. Apoi ieși deasupra norilor și zări o alee cu pietricele sidefii ducând spre Marea Poartă. Alergă repede într-acolo și bătu. Se deschise o ferestruică și în ea Iovănuț recunoscu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Metodiu și Iovănuț. Lângă peretele opus geamului înalt, îngust, erau puse cap la cap două paturi solide, cu baldachin pe ale cărui mătăsoase perdele albastre erau cusute cu fir alb argintiu siluete de îngerași cu trâmbițe șezând șăgalnic pe norișori pufoși. Două fotolii renaissance, o masă gotică și-un sfeșnic brâncovenesc ocupau mijlocul încăperii, ce mai adăpostea aproape de fereastră un birouaș și-un scaun cu spătar legat în piele; un lavabou de marmoră, o mică oglindă venețiană ovală și-un dulap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mă mângâia pe cap. M-am uitat încruntată la el. —Nu-mi spune că „nu contează, mititico“, Sebastian. M-am dus înspre mesele acoperite cu alb casă îmi iau niște antreuri. Stomacul meu începuse să se obișnuiască deja cu aluaturile pufoase; am mâncat repede niște rulouri cu creveți și ciuperci fără ca stomacul să protesteze măcar. —Rahat, a spus Sebastian, uitându-se peste umărul meu. Este un client cu care trebuie să vorbesc. —Un client? S-a uitat la mine de parcă eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
am auzit ceva trântindu-se. Exact cum speram, Suki s-a dus imediat să se uite în grădină și să verifice dacă Geneviève îi invada teritoriul. Din moment ce pentru aceasta era nevoie să se aplece peste pernele de tafta și jucăriile pufoase care umpleau scaunul de la fereastră, am avut destul timp cât să ridic mâneca de mătase a pijamalei Briar Rose și să mă uit la brațul Belindei. În jurul cotului erau îngrămădite mai multe semne mici de vârf de ac, fiecare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cele mai subtile nuanțe pe care le-ați văzut), cu „cerneluri în care voi turna parfumuri rare, aduse din Levant, veșnic mirositoare“, niște „cuvinte-frescă“ bune de pipăit, de mirosit, ba chiar de gustat. Visez la cuvântul „căpșună“ scris cu litere pufoase și dulci, având forma, mirosul și gustul fructului și care, fiind mușcat, scoate sunetul de-abia auzit al dinților rănind pulpa (căpșunii). Îmi doresc biblioteci gustoase și muzicale, în care cartea lui Ecovoiu să stea într-un raft la vedere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Probabil misterul este categoria cea mai adecvată de analiză cathartică a picturii Leonorei Fini, cu siguranță misterul inefabil este cel care atrage magnetic privirea asupra picturilor sale încărcate suav de un thanatos picurat cu pipeta sau lovind ritualic precum o pufoasă picătură chinezească. Legenda morții sale nu a putut evita substratul misterului care a înconjurat-o toată viața. Bârfele spun că Leonor Fini nu a murit de bătrânețe (deși la 89 de ani ar fi fost firesc ca lucrurile să stea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
fac atunci când ajung în cameră este să-mi aprind o țigară. De obicei nu fumez prea mult, dar după un zbor transatlantic lung mereu tânjesc după una. Îmi arunc pantofii cu toc din picioare și îi înlocuiesc cu papucii mov, pufoși pe care îi iau peste tot cu mine. Mă întreb dacă Adam a ajuns la New York. Mă întreb dacă se gândește la mine sau dacă îmi duce chiar dorul. Poate că nu. Până la urmă, majoritatea bărbaților nu se dau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
apa din cadă se răcește și pielea mi se încrețește. De îndată ce ies din baie, sună iar telefonul. E Amy, vrând să știe dacă sunt gata. Mai lasă-mă zece minute, îi spun, înainte de a mă înfășura într-un imens și pufos prosop alb, luat direct de pe suportul cu prosoape calde. Mă întâlnesc cu Amy în holul hotelului și e o adevărată apariție cu părul lăsat. Când trecem pe lângă recepție, bărbații se întorc și se holbează fățiș. Nu pot să se abțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
totuși, mă asculți? Da, da, bine. Vorbim mâine, Debbie. Ha! Mă întreb ce o roade pe ea? Nu a părut prea entuziasmată pentru mine, mă gândesc în timp ce mă spăl pe mâini și mi le șterg pe prosopul alb, moale și pufos. Poate Donald nu a mai sunat-o de o vreme și se simte puțin supărată. Sau poate e doar în perioada aia a lunii și urlă hormonii în ea. Ei bine, nu o să las atitudinea negativistă a lui Debbie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
simtă străină. Se plimbă pe covor de colo, colo. Cu câteva ore mai înainte se plimba la fel, terorizată de durere. Fereastra acoperită cu viță de vie filtra cu sărăcie căldura solară. Se întinse pe canapea, trase peste ea învelitoarea pufoasă. Mai filtră critic de câteva ori aspectul încăperii, între o deschidere și alta a pleoapelor. Apoi o copleși somnul. Când se trezi, se ridică din pat și, fără să știe în ce fel, privirea îi căzu pe o coală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]