1,576 matches
-
dintr-o culegere de termeni sezonali, ci pentru că, datorită chipului subtil În care este construit, din relația sa armonioasă cu celelalte elemente ale poemului, iradiază o atmosferă sezonală. Care teleportează cititorul Într-o ambianță temporală Înglobantă, plină de vitalitatea care pulsează În natura ce Își parcurge iar și iar ciclul. „Poeții uitau că asemenea termeni erau doar arbitrari și că ideea ar fi putut prinde viață doar În măsura În care cuvîntul era cu adevărat valorizat.” Nu informația sezonală, dată de un anume cuvînt
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de viață. Simțul anotimpurilor este de fapt modul de a rezona cu viața naturii din care face parte și omul. Nu concretitudinea momentului fizic este ceea ce vizează Întrebarea cînd, ci vibrația, palpitul, Însuflețirea clipei trăite În armonie cu viața care pulsează simultan În obiectul vizat și În sufletul vizionar. Timpul haiku-ului este unul al inserției neașteptate a omului În viața cea mare a lumii. Clipa aceea nu este una din timpul măsurat de vreun ceasornic ticăit, ci una care s-
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a cuvintelor, asupra folosirii liniuței de unire Ăcratimei), atât ca semn ortografic, cât și ca semn de punctuație. În materie de punctuație, regulile gramaticale spun mult, dar nu spun totul. În fiecare semn, dincolo de ceea ce arată în definiția lui strictă, pulsează și o parte de imponderabil, capabilă să genereze ori să adăpostească în ea nesfârșite virtualități și deschideri. Punctuația, în fond, nu constrânge. Dimpotrivă, ea dă relief ideilor, asigură o disciplină de substanță în funcționarea liberă și exprimarea ordonată a gândirii
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
două zeci și trei de ani își afirmă imperativ principiile și își asumă, în virtutea unei superiorități intelectuale autorecunoscute, rolul de tribun (magistru) în acest dialog scriptic. Discursul său este conceput polemic și trădează un autor a cărui pasiune pentru contra-argumentare pulsează în fiecare paragraf. El nu răspunde pur și simplu, ci, mai întâi, demontează minuțios discursul corespondentei sale, identificându-i punctele vulnerabile și folosindu-le drept pretext în propriul slalom argumentativ. În această ipostază, scrisul arghezian trădează un spirit creator falocentric
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
interiorul galaxiei noastre. În anii 1920, totul s-a schimbat datorită unui astronom american, numit Edwin Hubble. Un tip deosebit de stea, denumită cefeidă, avea o proprietate care i-a permis lui Hubble să măsoare distanța până la corpurile cerești îndepărtate. Cefeidele pulsează, devenind mai mult sau mai puțin strălucitoare într-un mod foarte previzibil; felul în care pulsează are legătură strânsă cu intensitatea luminii emise. Ele reprezintă candela etalon, sunt corpuri cu strălucire cunoscută, și au devenit instrumente-cheie pentru Hubble. Erau precum
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Hubble. Un tip deosebit de stea, denumită cefeidă, avea o proprietate care i-a permis lui Hubble să măsoare distanța până la corpurile cerești îndepărtate. Cefeidele pulsează, devenind mai mult sau mai puțin strălucitoare într-un mod foarte previzibil; felul în care pulsează are legătură strânsă cu intensitatea luminii emise. Ele reprezintă candela etalon, sunt corpuri cu strălucire cunoscută, și au devenit instrumente-cheie pentru Hubble. Erau precum farurile unui tren. Dacă privești un tren îndreptându-se spre tine, vei vedea că farurile sale
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și le tăgăduiește. Unul dintre cele mai războinice și crude poeme, Iliada este, într-un fel esențial și latent, un imn adus bucuriei. Bucuria însăși a manifestării puterii și agerimii în luptă. Chiar în miezul măcelului și al cruzimii, viața pulsează cu patimă, ca un flux nestăvilit care 50 bate în țărmul de piatră al Soartei. Până și războiul, ca prilej de desfășurare a forței, apare preferabil lâncezelii și inacțiunii. Câtă vreme nu luptă, mirmidonii lui Ahile tânjesc de urât și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și le tăgăduiește. Unul dintre cele mai războinice și crude poeme, Iliada este, într-un fel esențial și latent, un imn adus bucuriei. Bucuria însăși a manifestării puterii și agerimii în luptă. Chiar în miezul măcelului și al cruzimii, viața pulsează cu patimă, ca un flux nestăvilit care bate în țărmul de piatră al Soartei. Până și războiul, ca prilej de desfășurare a forței, apare preferabil lâncezelii și inacțiunii. Câtă vreme nu luptă, mirmidonii lui Ahile tânjesc de urât și, când
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
sacrificiului, lipsite de orice idee, aceste personaje cu conștiința uluitor de liniștită, sunt cele mai josnice din literatura universală"186. Toate personajele comediilor, între care Dandanache și Rică Venturiano constituie extremitățile, sunt reduse la o caricaturală mască, îndărătul căreia nu pulsează viață autentică. Prin caricatură Caragiale nu vizează numai personajul, ci și situația, așa cum se întâmplă, de exemplu, cu pervertirea revoluției, eveniment încărcat de semnificații istorice dar transformat în pretext pentru zaiafet ad-hoc (Boborul!, Baioneta inteligentă[Garda civică], Jertfe patriotice). Tehnica
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
stări superioare care au survenit și survin de-a lungul istoriei..."40. În concluzie, caragialismul tipologic este fructificat în contextul ficțional al târgoviștenilor, care-i exploatează semnificațiile în scopul demistificării istoriei, printr-un demers recuperatoriu totodată, prin care i se pulsează o nouă viață și i se reconfirmă "actualitatea eternă"41. 6.2.3. Pasageri într-un "accelerat al complimentelor" O formă de caragialism explicit este imitarea ostentativă, mergând pe o linie ascendentă de la recunoașterea expresă a modelului, cum procedează adesea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
întoarce“ Un lucru era clar... fără bătrânul Toma, care cu Anuca l-au crescut și de care era legat, numai cu Anton, lupul n-ar fi mers. Înnoptase. Luna încă nu răsărise... Sus, cerul cu stele, atârnat deasupra Văii Elanului, pulsa când scânteieri, când întunecimi, ca o inimă, prin care curgea sângele nopții. Din beznă... stoluri de umbre zburate de pe poteci, cu mesteceni albi și fagi negri pe margini... închipuiri ale nopții ce mișunau de foșnete și șoapte. Pășeau fără zgomot
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
înălța trilurile ascuțite făcând să răsune cu ecouri înmulțite pădurea, dar și penajul frumos colorat îl făcu pe Anton să tresară în fața minunii din fața lui. Viața omului cu răutățile ei, păreau vulgare și respingătoare în fața micii minunății. Inima adevăratei vieți pulsa în gâtlejul măcaleandrului... Cântecul lui părea să vestească existența unei alte lumi... o lume mult mai profundă și tainică... necunoscută nouă. Anton simți un nod în gât, își drese ușor glasul, să nu-l sperie, privindu-se îndelung în ochișorii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
crengi uscate, verdeață și bălării. Acolo‟s străbunii satului... Acolo‟i o lume, care a fost... În jur, țăcănit de lăcuste, păsări care zboară și cântă prin copaci, flori firave tremurânde fără vreo adiere, fluturi albi mângâindu-le... gâze...Viața pulsează aici, cu zgomot măsurat, ținând de urât celor morți. - Ah, aici! ..tresări Anuca. În fața crucii, pe mormânt, un buchețel de flori de câmp, proaspete, puse acolo de un ceas, cel mult două... Un liliac, ca acela din fața casei, străjuia la
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Deși sărutase mulți bărbați până atunci (și nu simțise nimic), sărutul lui Aidan a fost diferit. Buzele lui, apăsându-i buzele, îi deschideau mintea și trupul unui altfel de sentiment de plăcere. Și-ar fi dorit, simțind cum sângele îi pulsa tare prin membre și cum tremura în brațele lui, să se găsească oriunde altundeva, numai nu în fața casei ei părintești din suburbie. Și-ar fi dorit să fie pe o plajă pustie luminată doar de stele, cu zgomotul ușor al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și aici. În bucătărie! se scandaliză Darcey. —Hei, în toate filmele bune vezi oameni care fac amor în bucătărie, îi zise el. E un cadru foarte erotic. Se simțise și ea foarte erotică mai devreme, dar nu acum. Buza îi pulsa încă de durere, la fel și limba. Încă n-am terminat de gătit, îl anunță. Ochii lui sclipiră insinuant. — Cine zice că trebuie să termini de gătit? — Nimeni. Dar... dar... asta e bucătăria, Aidan. Maică-mea gătește aici. —Și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și singură, dar... n-aș fi putut. Așa că mulțumesc. —Cu plăcere, zise Neil luând din nou cartea de Andy McNab. Când avionul lor de la Heathrow ateriză în sfârșit, în Dublin era seară. Darcey era stoarsă de puteri, iar încheietura îi pulsa dureros. Neil, care nu făcuse nici o remarcă asupra cearcănelor și durerii care se citea pe fața ei, îi spuse că avea s-o conducă până la apartamentul ei. De data asta nu se simți în stare să refuze, chiar și atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
te invită la dans cu glasuri păcătoase sirene nevăzute își văluresc pletele te țintuiești în propriile remușcări ca un ulise modern aflat întotdeauna în conflict deschis cu valurile dezmățate lumea întreagă rămâne o corabie inima stă înfiptă în vârful catargului pulsează în caz de pericol trebuie să arunci lestul amintirile cântăresc atât de greu la locul naufragiului plutesc doar ele uneori 28 iunie 2011 Războiul din mine și pacea ta Incomodat de tot balastul vieții, Comprehensibil, răzvrătit și drept, Eu sorb
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
închid ochii se ascund în spatele carafelor undeva (poate într-un alt timp) ni se cântă despre dragoste meseni beți dansează pe terase pline cu flori iar femei cu umeri goi râd isteric sunt plin de tine ca de o revelație pulsează sub frunte întrebările evului mediu nu încerc să caut răspunsuri ele se află aici lângă mine îți ating părul știu că sunt eu în sfârșit 11 august 2011 Dragoste un câine mușca din lună pe dealul țintirimului iar vara se
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
o limită a creșterii extazului, a groazei, a arsurii, a urletului, a neomenescului, a înfiorării, a veninului, a voluptății, a morții și-a vieții și-a agoniei. Galbenul, nevăzut cu ochii, și țipătul, neauzit cu urechile, aura exterminatoare, creșteau și pulsau și vibrau, păianjenul își smucea tot mai puternic labele, ca un pui într-un ou, până când oul țestei mele s-a spulberat în țăndări și pe tot necuprinsul, aruncând lumină de 96 flacără, cu labe de flacără, cu pântec de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Ah, Teodoreasco, ce ți-aș face!", se prostea Bazil mișcând din șolduri. Deodată s-a dat drumul la muzică, în chiotele tuturor. Cum mă așezasem pe al treilea rând de bănci al tribunei, vedeam de sus masa mișcătoare a dansatorilor, pulsând ritmic în 132 alternanța de umbre și lumină. întotdeauna spectacolul ăsta al unei beatitudini generale, de la care mă simțeam exclus, mă isteriza, mă consuma interior. Toți păreau să cunoască de la primele acorduri fiecare melodie. Toți participau, cu sudoarea curgîn-du-le pe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
al locului vid de mișcare și sunet, surpat interior de amintirea cu neputință de localizat, m-am ridicat și am apăsat clanța primei uși. Dar ușa nu s-a deschis, pentru că - atunci am observat - un lacăt moale, de carne, obscen, pulsând de o evidentă viață, un lacăt cu vinișoare albăstrui și purpurii, cu pliuri de piele, atârna puțin deasupra clanței, ținând împreună două inele de metal. Pe toate ușile atârnau asemenea lacăte brune-gălbui, până în capătul înfundat în umbră, invizibil, al culoarului
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
strada Leeson, un bărbat care mergea și el la fel de rapid în sens invers se izbi de ea, umărul lui lovindu-se de al ei cu putere. El a dispărut imediat, dar, parcă cu încetinitorul, Ashling a privit înapoi, simțind durerea pulsând în ea. Dintr-odată fragmentată, durerea ei s-a crăpat ca un glob de sticlă, redusă până la inexistență. Zgomotul orașului a izbit-o dintr-odată. Mașini care claxonau, fețe dure și egoiste. Brusc, părea să nu existe loc unde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Nash împușcat de un polițist de la LASD care ieșise din tură după ce acesta jefuise o băcănie japoneză, ucigându-i pe proprietar și pe fiul lui de paisprezece ani. — Suntem celebri, Dwight. Kay stătea în hol. Am râs. Articulațiile zdrobite îmi pulsară. — Poate notorii. Unde-i Lee? Nu știu. A plecat ieri după-amiază. — Știi că are necazuri, nu? Știu că l-ai zvântat în bătaie. M-am apropiat. Răsuflarea lui Kay duhnea a țigări și femeia avea fața umflată de plâns. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ca să știe că nu suntem decât noi doi. Kay își feri privirea și mi-am dat seama că a văzut dincolo de ei. Am vrut să încetinesc puțin ritmul și să continui mai blând, mai tandru, dar imaginea unei vene care pulsa cu putere pe gâtul lui Kay m-a făcut să o pătrund cât de tare am putut. Am terminat mormăind: — Îmi pare rău! La naiba, îmi pare rău! Oricare va fi fost replica lui Kay, ea a rămas înăbușită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu bere. — Beau pentru asta! 10 Ora șase fix și sunetul insistent al ceasului Îl smulse pe Logan din pat și Îl aruncă În ghearele unei mahmureli Îngrozitoare. Se trânti pe marginea patului, ținându-și capul Între mâini, simțindu-l pulsând și umflându-se. Stomacul bolborosea și fremăta Într-un ritm amețitor. Urma să vomite. Icni și ieși cu pas nesigur pe ușa dormitorului În hol, Îndreptându-se spre baie. De ce a trebuit să bea așa de mult? Pastilele spuneau destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]