588,342 matches
-
da. Ť - Ai înțeles deci, că nu este pentru dumneatať, a încheiat Elisabeth. Am înghețat, pur și simplu. Criticul muzical francez André Tubeuf, un apropiat al ei, căruia-i relatam episodul, mi-a spus mai târziu că Schwarzkopf avea un punct de vedere categoric: dacă venea spre ea cineva care nu avea elementele fundamentale pentru a aborda arta cântului, considera moral să i-o spună cât mai devreme cu putință, și cât mai clar. Era la fel de riguroasă și de dură cu
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
-se deasupra câteva secunde bune înainte de a aluneca jos, pe betonul digului. Câțiva, din geantă, răspunseseră oarecum, ca și cum ei n-ar fi fost morți-morți, ci doar ar fi făcut-o până atunci pe morții. între timp, în apropiere, pescarii de la punctul piscicol își întinseseră năvoadele verzi, știa cât de putrede și de cârpite sunt, trecuse pe la ei odată. , Chefalii ăștia, domnule, mai explica maiorul, au tactica lor și sunt de un curaj nebun-nebun. Mărșăluiesc, mărșăluiesc cu săptămânile, cu lunile, ca niște
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
încerca cu orice preț să rămîi tu însuți. Fanatismul de a mai crede că teatrul încă mai înseamnă valoare și iubire, și miracol, și vis. Exaltările copilărești și patetismele. Ochii lui pe care am vrut să-i văd, de la un punct încolo, verzi, ca ai băiatului meu. Primii pași ai lui Luca. Sibiul. Zîmbetul de o căldură rară. Discursul anticomunist. Onestitatea. Iulian Vișa. Constantin Chiriac. Mioara, soția lui, un muzician și un om de o sensibilitate rarisimă, care ne cucerea cu
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
Dumitrescu invocă un proiect academic, și anume o Academie de artă răsăriteană, iar Paul Gherasim se limitează exclusiv și smerit la Creator, la natură, la pictura rupestră și la arta paleocreștină, fără a aminti nici măcar numele unui singur profesor. Din punctul de vedere al conștiinței de sine și, în subsidiar, al sistemului de autoevaluare, la un pol s-ar găsi Florin Mitroi, Horia Paștina și Ion Grigorescu, oameni de o modestie înaltă, aristocratică în sensul cel mai profund al cuvîntului, iar
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
-l pătrunde și modifica din interior. Fiecare fapt, cât de mărunt, și orice fărâmă de realitate capătă semnificație, elementele ajungând (ca în elegiile abstracte ale lui Nichita Stănescu) să facă una cu conștiința ce le percepe și integrează. Din acest punct de vedere, poemul de maximă relevanță e complicatul, laboriosul Ancoră-de-pescuit, unde, mai întâi, asistăm la "alianța secretă" cu un păianjen, "osmoza dintre creierul uman și cel primitiv/ dintre visele sofisticate și impulsurile de lumină albastră/ dintre uimirea cu care totdeauna
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
binevenită și necesară, deoarece modul în care se dobândesc titlurile academice, calitatea profesională și morală a cadrelor universitare și a cercetătorilor se repercutează direct asupra prestigiului țării. Subiectul este prea serios, prea complex și cu prea mari consecințe din toate punctele de vedere pentru a putea fi rezolvat de o singură persoană într-unul sau două articole. O dezbatere la scară națională se impune, dezbatere care în cel mai scurt timp să conducă la schimbarea în sens european a sistemului. Dar
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
pe nimeni, deoarece nu au nicio relevanță. Continuăm să ne jucăm de-a raportările, așa cum se făcea în timpul socialismului biruitor. O schimbare imediată de mentalitate este un imperativ categoric. Altfel, vom continua să beneficiem de un sistem bine pus la punct pentru realizarea unor roboți cu o seamă de cunoștințe, dar nu personalități creative și oameni de caracter. în Ministerul Educației și Cercetării, de fapt în întregul învățământ, este nevoie de o reformă de structură, nu de măsuri, fie ele și
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
pentru formarea unei elite intelectuale? Când vor fi analizate riguros universitățile răsărite după 1990 ca ciupercile după ploaie, mă refer la universitățile de stat, cele particulare sunt altă discuție, dar care n-au, multe dintre ele, nicio justificare din niciun punct de vedere? Maiorescu desființa în calitate de ministru catedre, atunci când nu existau titulari care să corespundă standardelor europene. Câte din catedrele universitare de azi sunt ceea ce ar trebui să fie, adică centre unde activitatea didactică se îmbină cu cercetarea științifică de înaltă
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
unui sistem de învățământ sănătos în concordanță cu imperativele epocii. Situația actuală nu poate fi rezolvată peste noapte: dar procesul trebuie inițiat fără întârziere pentru instituirea definitivă a premiselor care să permită generației viitoare saltul în Europa și din acest punct de vedere. Domnul Baumgarten atrage cu dreptate atenția că există și reviste românești din inițiative particulare care se situează la nivelul celor occidentale, spre pildă Studia phaenomenologica, editată de Humanitas, sau Chora, dedicată studiilor antice și medievale, editată de Polirom
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
noi este cu adevărat anormală. Doar astfel putem contribui la intrarea în circuitul european: editând publicații la care să participe autorități din lumea savantă europeană și colaborând la revistele de prestigiu din străinătate. Perioada interbelică este ilustrativă și din acest punct de vedere. Voi da un singur exemplu: imediat după Primul Război Mondial existau două reviste dedicate filologiei clasice la noi: Orpheus apărea la București cu un comitet de redacție din care făceau parte Iuliu Valaori, Burileanu, Popa Liseanu, Cezar Papacostea
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
portari, pompieri, responsabili cu protecția muncii, șefi de cabinet. În această lume dispusă la orice compromis pentru a-și păstra locul călduț - ei neavând nici o calificare specială, nici mare chef de muncă cinstită - trebuie căutați pervertitorii societății românești. Până la un punct, e de înțeles lipsa de curaj a celor care, după 1990, n-au îndrăznit să-și mărturisească vina. Au comis o mare greșeală: fără să-și dea seama, au continuat să facă, într-un fel sau altul, jocul vechilor securiști
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
câțiva demnitari s-au specializat la Bangkok în box thailandez. E drept că se mai produce câte-un viol ici-acolo, mai mult din plictiseală decât din cauza călduri(i)(lor)... De-aceea, o seamă de victime, nemulțumite din mai multe puncte de vedere, abia-abia mai reclamă câte unui reporter teve mai zelos că s-a întâmplat într-adevăr ceva, însă nu ceea ce se așteptau ele și căăăăăă... A, la poliție ? Doamne-ferește! Bine că televiziunile ne mai înviorează cu câte-o știre-reportaj
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
prețul acestor investigații nu este negarea și distrugerea limbajului, ci, dimpotrivă, consolidarea lui prin diversificare. Construindu-și întregul discurs pe această plajă enormă care este intervalul dintre valorile asumate ale unei sensibilități aproape sălbatice și rigorile unei gîndiri al cărei punct final este epura geometrică, Gili Mocanu își face,implicit, un autoportret de o remarcabilă autenticitate și pregnanță. Unul așezat pe valori polare, dar a cărui unitate profundă rezidă tocmai în capacitatea artistului de a găsi punctul unui echilibru dinamic și
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
unei gîndiri al cărei punct final este epura geometrică, Gili Mocanu își face,implicit, un autoportret de o remarcabilă autenticitate și pregnanță. Unul așezat pe valori polare, dar a cărui unitate profundă rezidă tocmai în capacitatea artistului de a găsi punctul unui echilibru dinamic și fertil. n P.S. îi cerem scuze dlui Bogdan Vlăduță pentru absența ilustrației. Cititorii R.l. pot găsi în numere mai vechi ale revistei reproduceri după lucrările d-sale.
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
-l pe un bătrânel căzut leșinat pe trotuar: -Ce s-a întâmplat ? V-ați pierdut conștiința ? -Biata fată, din cauza căldurii, confundă termenii, zice nevastă-mea, Coryntina împăciuitoare... -Ei, cum să fie confuzie, dragă ?, o lămuresc. În caz de leșin, din punct de vedere reportericesc, cunoștința și conștiința e același lucru... O, dar câte se spun la televiziune! Mai ales vara, când căldura poate avea efecte stranii asupra noastră, când mintea și memoria ne joacă feste dintre cele mai umilitoare... De-aceea
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
fermecătoare despre starea economiei naționale și mondiale, războiul din Irak, sau pur și simplu despre tradițiile cutărui trib din hățișurile Deltei Amazonului. Nimic nu e forțat în spusele invitatului, ci totul curge lin și eficient spre urechea telespectatorului; din acest punct de vedere, unii invitați sunt de-a dreptul delicioși, asigurând postul de televiziune cu momente inegalabile de divertisment pentru subdezvoltați mintal - ceea ce nu sunt în stare să facă mulți dintre actorii care spun glumițe vechi și stupide, tot cu nonșalanță
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
un intelectual egal cu sine, auster, sobru, mereu foarte bine informat, dar străin de orice entuziasm sau formă de efuziune. Un gentleman înzestrat cu spirit critic, care știe măsura exactă a lucrurilor, și nu se ferește să-și facă auzit punctul de vedere atunci când este cazul. Covorul cu scorpioni este o carte mozaic, compusă din douăsprezece fragmente memorialistice definitorii pentru a marca personalitatea intelectuală a lui Gelu Ionescu. Ele trec în revistă întreaga existență a autorului, cu aspectele sale esențiale, dar
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
Gheorghe Grigurcu S-a afirmat în legătură cu Mircea Ivănescu - și nu fără dreptate pînă la un punct - că-și personalizează poezia, o aduce pe albia "bibliografismului" sau a "personismului" (conceptul lui O^Hara), scriind despre sine ca despre un om concret, tratîndu-și prietenii și cunoștințele drept personaje, dedicîndu-le unele poeme etc. Există negreșit o orientare anglo-saxonă a
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
împăcat contrariile și a remodelat limbajele. Toate reperele culturii tradiționale mai mult sau mai puțin localizate istoric și etnografic, dar și acelea ale arhaicității pur și simplu, în special cele ce țin de tehnică, de materiale și, pînă la un punct, chiar de lumea consacrată a formelor, cum ar fi lemnul, lutul, nuielele, cioplitul, modelatul, împletitul etc., se armonizeză și intră într-o altă dimesiune prin coliziunea cu materiale, tehnici, medii și ideologii noi. Dacă aici amintim metalul, polimerii, formele industriale
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
italieni din poziție de ofsaid a fost invalidat. Nu cumva scenariul de mai sus ne este foarte familiar? Toată zarva legată de aderarea la Uniunea Europeană, condițiile care trebuie satisfăcute pentru a deveni "europeni", se învârt în jurul faptului că, din diferite puncte de vedere, ne aflăm încă în afara "jocului european", nu ne încadrăm în regulile sale: ne aflăm în ofsaid. Iată un exemplu din domeniul vieții științifice și universitare. în ultimele luni, au apărut în diferite reviste de cultură și în unele
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
reviste de cultură și în unele ziare o serie de articole privind standardele de promovare universitară; vom menționa, dintre cele mai recente, articolul lui Gh. Ceaușescu din România literară (nr. 25, 23 iunie 2006, p. 3), în care se pune punctul pe i. Referindu-se la domeniul său, al studiilor clasice, autorul menționează numele unor reviste internaționale de profil, în care ar fi de dorit să se vadă și contribuții ale unor autori români. A evita sistematic aceste reviste înseamnă a
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
situație clară de ofsaid, care nu a beneficiat până acum de suficientă atenție și a proliferat la noi în mai toate domeniile de cercetare. Într-un articol din "Idei în dialog" (nr. 7, iulie 2006, p. 50), Al. Baumgarten aprobă punctul de vedere al lui Gh. Ceaușescu, dar consideră că prioritară este formarea în țară a "unui mediu academic sever, cu criterii de competitivitate și cu exercițiul public al polemicii și al stabilirii unui standard de calitate științifică în care să
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
fi semănat cu o strâmbătură nesuferită, cu o schimonoseală gratuită, dacă nu aș fi avut scuza spontaneității. O spontaneitate indusă de doi protagoniști gravizi de atâta talent și resimțită din belșug de către un public numeros, avid de cât mai solide puncte de sprijin ale adevărului artistic. Spirite vii, funciar creatoare, Paul Staicu și Laurent Cirade nu-și caută răspunsurile în buzunare și nici chiar în partituri îngălbenite, și nici nu-și clocesc gesturile și sunetele ca o pasăre pe ouă, ci
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
știu toți că o să moară, dar unii știu altceva, că o să moară mai devreme, și din acest motiv trăiesc mai intens. Un oraș întreg cu o astfel de psihologie atrage indivizi cu acest gen de cunoștințe, artiștii. Katrina a pus punct orașului și unei civilizații. Eseurile din New Orleans formează baza plutarchiană a acestei cărți. Pe acest nivel de piatră veche sunt așezate (dar plutește totul, nu?) scrisori despre stările psihologice ale națiunii americane." (p. 283) Andrei Codrescu are ceva din
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]
-
nas." (Când pleci). Aceasta e poeta comparată de prefațator cu Eminescu (,Se știe că, în genere, un poet e stăpânit, în imaginarul său, de un singur element, cel mult două. Carolina Ilica se pare că face excepție și din acest punct de vedere, atestându-și complexitatea eului ei poetic, apropiindu-se, deci, de marea excepție a liricii românești, Mihai Eminescu"), autoarea de un "rafinament uneori excepțional" (Mircea Iorgulescu), cu o "delicatețe prerafaelită" (Al. Cistelecan), "o Elisabeth Browning a noastră" (Laurențiu Ulici
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]