4,523 matches
-
posibil ca, încă dintr-o perioadă antică, aceste rituri să fi fost celebrate în cadrul sărbătorilor de toamnă. Deci, în prima zi a lunii a șaptea (Ez 45,20) avea loc purificarea sanctuarului și, în ziua a zecea a aceleiași luni, purificarea comunității: Lev 16,28; 23,28 ș.u.; Num 29,7 ș.u. d) Ajungem astfel la concluzia că succesiunea cronologică și raporturile dintre sărbătoarea „colibelor” și a recoltei, pe de o parte, și cele două din prima și a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ḥănak, „a inaugura”, „a dedica” (cf. Num 7,10; 2Cr 7,9; Neh 12,27) și „a instrui”, dacă se referă la persoane. Traducerea greacă a LXX redă prin enkainía sau enkainismós, „a reînnoi” și termenii derivați, și o dată katharismós, „purificare”. a) Mult mai bine documentate decât la celelalte sărbători, originile celebrării sunt povestite în 1Mac 4,36-59 (cf. 2Mac 10,1-8). Dar și în acest caz e vorba de o încercare nereușită de a insera o sărbătoare între festivitățile de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din comunicarea individuală și de masă: prin producerea și difuzarea mesajelor gestuale, scrise, vorbite, vizuale sau audio-vizuale; sportivul descoperă secrete așa cum J. J. Rousseau a descoperit, în 1749, mergând spre un prieten relația dintre progresul științelor și a artelor cu purificarea sau coruperea moravurilor, ori, precum în legenda despre I. Newton, acesta a conceput legea gravitației privind un măr ce cade, ori precum B. Pascal, în 1654, după ce a scăpat ca prin miracol de un accident de trăsură, a hotărât să
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sportivă depind de corpul acestuia. Sacrificiul de pe stadion aduce o armonie similară cu aceea pe care sportivul antic o oferea divinității, exprimând secretul inițierii sportive, inițiere a cărei rădăcină este jocul cu moartea, o regulă și o disciplină îndreptată spre purificarea vieții în pregătirea pentru moarte, adică spre strădania sufletului de a se detașa de trup, de a se concentra în sine, singur în sine însuși, desprins de trup ca de niște lanțuri. Salvarea sufletului eroului depinde de o experiență cu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cer, decensus și ascensus animae sunt două aspecte ale aceleiași mișcări. Fenomenul căderii sufletului (descensus, ) descris de Macrobius (I, 12), prezent în Phaidros (247b5) și Plotin (Enn. IV, 8), are origini religioase, prima lui apariție în filozofie, la Empedocles în Purificări (fr. 115, poate și Heraclit 62, 68), unde izgonirea este efectul unei vine, unei nelegiuiri comise de unul dintre și este supus pe perioada Marelui An (30 000 de ani) la reîncarnări succesive în Lumea Sensibilă. Influența pythagoreică asupra acestei
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
I, 9, 10). Reîntoarcerea sufletului 52 în cer, locul său de origine, implică tratarea a două probleme: prima de natură etică, ascensus presupune o înălțare în domeniul sensibil care se poate obține doar prin exercițiul simțurilor care au ca efect purificarea (purgatio, ), cea de-a doua de natură metafizică se referă la reîncarnările succesive ale sufletelor. Virtuțile sunt singurele care pot aduce oamenilor fericirea (I, 8, 3 solae faciunt virtutes beatum, nullaque alia quisquam via hoc nomen adipiscitur); elevația morală și
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ale sufletelor. Virtuțile sunt singurele care pot aduce oamenilor fericirea (I, 8, 3 solae faciunt virtutes beatum, nullaque alia quisquam via hoc nomen adipiscitur); elevația morală și contemplarea conduc sufletele spre Intelect. Virtuțile nu constau în fapte practice, ci în purificări, sunt imitații în suflet, ale proprietăților inerente Intelectului; în Intelect există o dreptate în sine, spre care se înalță dreptatea din suflet și cea din cetate (Comm.; Enn. I, 1, 6). Toate modelele de virtuți nu sunt decât aspecte ale
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
cu atât mai puternic, cu cât nu conștientizează propriile calități. În contemplare, spiritul uman trebuie să se despartă de conștiință, de individual pentru a-și putea obține unitatea pierdută. Memoria există în sufletul nepurificat de orice contact cu trupul, odată cu purificarea memoria dispare treptat; memoria nu-și are locul decât într-o viață fragmentată, asaltată fără încetare de impresii noi, de necesități care apar continuu. Purificarea sufletului prin exercițiul virtuților cele mai elevate pregătește sufletul din timpul vieții terestre, închistată în
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
putea obține unitatea pierdută. Memoria există în sufletul nepurificat de orice contact cu trupul, odată cu purificarea memoria dispare treptat; memoria nu-și are locul decât într-o viață fragmentată, asaltată fără încetare de impresii noi, de necesități care apar continuu. Purificarea sufletului prin exercițiul virtuților cele mai elevate pregătește sufletul din timpul vieții terestre, închistată în limitele Sensibilului, să își găsească unitatea după moarte și să se întoarcă în locul de origine; această întoarcere este imediată doar pentru sufletele purificate absolut (II
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
prezbiteri, membri ai comunității. El nu putea însă participa la masa euharistică. Dacă se întâmpla ca în timpul ispășirii, penitentul să moară, el era socotit în comunitatea sfinților, pentru că își demonstrase dorința de a fi iertat încă din timpul drumului de purificare pe care îl începuse. În această perioadă se remarcă o triplă clasificare a obligațiilor ce le revenea penitenților: obligații generale (care constau în trăirea unei vieți de mortificare), obligații rituale (care prevedeau purificarea penitentului în ambient liturgic prin gesturi simbolice
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fi iertat încă din timpul drumului de purificare pe care îl începuse. În această perioadă se remarcă o triplă clasificare a obligațiilor ce le revenea penitenților: obligații generale (care constau în trăirea unei vieți de mortificare), obligații rituale (care prevedeau purificarea penitentului în ambient liturgic prin gesturi simbolice) și obligații penitențiale (care cereau o îndeplinire riguroasă a normelor canonice din partea penitentului). III. Ritul reconcilierii era prezidat de episcop și avea loc la sfârșitul timpului penitențial. Consta în primirea penitenților din partea episcopului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate trăi în mod deplin în sacramentul reconcilierii. Conștientizarea acestui fapt ajută omul să se vadă altfel în relația sa cu divinitatea, să experimenteze iubirea milostivă a lui Dumnezeu, să conștientizeze valoarea actului salvific al lui Cristos, să contribuie la purificarea și la formarea conștiinței, precum și să aprofundeze importanța demnității sale ca om, ca fiu iubit și prețuit de Dumnezeu. După ce a parcurs un drum lung în evoluția istorică a Bisericii, sacramentul reconcilierii și-a menținut identitatea și bogăția. Avându-și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prezența Duhului Sfânt face ca întreg procesul dialogic să fie condus conform planului divin de sfințire și de mântuire a omului. Cuvintele pe care confesorul le va rosti, vor fi inspirate de Dumnezeu și astfel vor deveni un instrument de purificare și de sfințire în viața penitentului. Nu doar atitudinea confesorului oferă eficacitate dialogului sacramental, ci și implicarea penitentului. El este conștient că nu comunică doar cu subiectivitatea confesorului, ci mai ales cu milostivirea lui Dumnezeu. Confesorul va trebui să știe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
1.2 Spovada generală Spovada generală este un mod de mărturisire sacramentală prin care penitentul vrea să își ceară iertare pentru păcatele săvârșite într-o perioadă mai lungă de timp. Chiar dacă în acest timp s-a mai spovedit, el dorește purificarea și schimbarea vieții într-un mod mai radical. De obicei, acest gen de spovadă se celebrează datorită unor motivații puternice, pe care unii autori le clasifică în trei categorii. Astfel, spovada generală are loc atunci când: a) există anumite motive personale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și că începe o nouă viață. Sunt necesare însă atenția și prudența din partea confesorilor pentru că, uneori, spovada generală poate fi și nerecomandată, mai ales în cazul persoanelor scrupuloase. Prin dialog, confesorul îl va ajuta pe penitent în acest itinerariu de purificare interioară și se va asigura că acesta ia decizii reale, esențiale pentru viitorul său, pe care să le exprime concret și pentru care să se angajeze cu hotărâre. Datorită caracterului său general, este posibil ca o astfel de spovadă să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să parcurgă acest drum, confesorul fiind atent la „legea gradualității” ce caracterizează viața oricărui creștin. În orice situație dificilă din punct de vedere moral, confesorul va fi conștient că medicul oricărei persoane este, până la urmă, Isus Cristos. 5.3.2 Purificarea sentimentului de vinovăție Dacă o atenție particulară în cadrul sacramentului reconcilierii este orientată spre verificarea dispoziției pe care penitentul o are în confesional, atunci această acțiune va include și evaluarea sentimentului de vinovăție pe care același penitent îl trăiește față de păcatele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este greu să ia o decizie, din teama de a le încălca și greși. Dorința exagerată de ordine, de curățenie, de păstrarea posturii corecte, bune maniere, disciplină, de multe ori îl împiedică să se apropie de Dumnezeu, de reconciliere, de purificare. Crede că nu este vrednic și că nici nu se va putea păstra ulterior în perfectă corectitudine, fapt pentru care preferă să amâne momentul reconcilierii. Este mai obsedat de „nevoia de ordine” decât de scopul acesteia, iar pentru mai multă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
e susținut de harul lui Dumnezeu, cere și efortul omului, atât în plan intern, personal, cât și în plan extern, al relațiilor sale cu ceilalți. Înseamnă că reconcilierea sacramentală presupune parcurgerea unui itinerariu spiritual, care se realizează etapizat, constând în purificare și sfințire și îmbrăcând caracterul unor trăiri ascetice și mistice. Însă aceste trăiri vor avea aici un caracter specific, sacramental, fapt care nu poate fi contradictoriu cu intenția reconcilierii, căci dacă asceza este un proces de purificare, iar mistica un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
etapizat, constând în purificare și sfințire și îmbrăcând caracterul unor trăiri ascetice și mistice. Însă aceste trăiri vor avea aici un caracter specific, sacramental, fapt care nu poate fi contradictoriu cu intenția reconcilierii, căci dacă asceza este un proces de purificare, iar mistica un proces de „căutare a sufletului care vrea să-l întâlnească pe Absolutul divin”, atunci, acest lucru se întâmplă în mod evident și în cadrul celebrării sacramentale. În măsura în care procesul dialogic dintre confesor și penitent se concentrează cu intenție și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și mistice pe care penitentul le trăiește vor fi conștientizate ca roade ale dialogului sacramental. 1.1 Trăirea ascetică a penitentului Pentru ca penitentul să treacă de la viața de păcat la cea de sfințenie, el trebuie să parcurgă un proces de purificare. În măsura în care această purificare este un efort al penitentului, ea este numită de teologia spirituală „asceză”. Aceasta nu trebuie înțeleasă doar ca un efort pur uman, ci și ca o colaborare a ființei umane cu harul care vine din partea lui Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care penitentul le trăiește vor fi conștientizate ca roade ale dialogului sacramental. 1.1 Trăirea ascetică a penitentului Pentru ca penitentul să treacă de la viața de păcat la cea de sfințenie, el trebuie să parcurgă un proces de purificare. În măsura în care această purificare este un efort al penitentului, ea este numită de teologia spirituală „asceză”. Aceasta nu trebuie înțeleasă doar ca un efort pur uman, ci și ca o colaborare a ființei umane cu harul care vine din partea lui Dumnezeu. Purificarea este atât
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
În măsura în care această purificare este un efort al penitentului, ea este numită de teologia spirituală „asceză”. Aceasta nu trebuie înțeleasă doar ca un efort pur uman, ci și ca o colaborare a ființei umane cu harul care vine din partea lui Dumnezeu. Purificarea este atât un rod al străduinței omului de a înainta în viața spirituală, cât și un dar pe care Dumnezeu îl revarsă gratuit în viața acestuia. În cadrul reconcilierii sacramentale asceza îndeplinește ambele condiții și este, prin urmare, o trăire evidentă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al treilea moment această asceză se prelungește în ambele planuri, atât în plan interior, cât și în plan exterior, prin îndestularea pe care penitentul o va împlini în viața sa, după primirea iertării sacramentale. În această desfășurare, inerentă efortului de purificare, penitentul poate primi și ajutorul confesorului. Prin dialogul ce se dezvoltă între cei doi, confesorul îl va „ilumina” pe penitent cu privire la păcate, îi va insufla o dorință mai mare de a se căi și de a se îndepărta de ele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se autocomunică cu toată iubirea ființei umane. Prin aceasta, se concretizează un alt efect al sacramentului reconcilierii și al procesului dialogic dintre confesor și penitent: autocomunicarea lui Dumnezeu. 2. Autocomunicarea lui Dumnezeu Trăind reconcilierea cu Dumnezeu și parcurgând momente de purificare și de sfințire, prin celebrarea sacramentală, penitentul experimentează într-un mod particular revărsarea milostivirii lui Dumnezeu în viața sa. Dumnezeu este perpetuu și constant milostiv, însă nu întotdeauna omul este conștient de acest lucru, fapt pentru care, uneori, consideră lipsită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
roadelor reconcilierii sacramentale și îi unește pe oameni în iubire cu Dumnezeu și între ei. Pastorala Bisericii vrea să îl insereze pe creștin într-o viziune și o dimensiune a convertirii continue, în care viața sa este un drum de purificare și de desăvârșire a darului primit la botez prin practica reconcilierii sacramentale și prin împărtășirea cu taina Euharistiei; h) Celebrarea reconcilierii se poate adapta la culturi diferite spre binele persoanei. Faptul că există spații ecleziale diferite face să se formeze
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]