107,135 matches
-
ora ,0.00" dintre 6 și 7 august, autoritățile au încetat să mai ridice pașapoartele românilor care nu fugiseră rupând pământul de propria țară spre Ungaria... Acum, după știutul și simpaticul model chinezesc: am tăiat - urmează numărătoarea pașapoartelor-pradă după războiul purtat împotriva românilor veniți acasă de pe la munci... - Vrei să-mi arăți din nou reportajul cu palmele bătătorite? mă ia la rost Haralampy. Are dreptate! APARIȚIE EDITORIALĂ DE EXCEPȚIE! Ioan Rus și Vasile Blaga: Emoționanta armonie dintre putere și opoziție când este
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
el s-a apropiat de mine în sectorul vinurilor de Bordeaux, acum exact două luni. El e slab, scund, cu un cap mare, disproporționat față de corp, și extrem de elegant. E întotdeauna la costum și cravată. Eu sunt înalt și corpolent, port cămăși largi peste pantaloni și am fost văzut și în espadrile la Ducasse de Paris. Vânzătorii trebuie să fi observat și comentat contrastul. Și-ți voi mai spune că magazinul era gol și că am intrat în vorbă în fața vinurilor
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
predat literatură română multor promoții de studenți. A făcut-o cu o pricepere de neegalat și a stârnit numai admirație, după cum mărturisesc la unison studenții de odinioară, azi ei înșiși creatori pe tărâmul literaturii române. Peste tot prin lume a purtat mesajul culturii românești și al literaturii române, al cărui produs s-a considerat și a fost. Chiar și când l-a tradus în românește pe Dante sau când a predat limbă și literatură italiană a făcut-o în contextul cultural
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
din deochiul iubirilor pătimașe, de mahala. Să le luăm, însă, pe rînd. Are, romanul în patru părți, un avant-propos neobișnuit. Cîte o tablă de materii a fiecărei ,bucăți", scrisă în stilul ,listă" care, de prin '80 încolo, s-a tot purtat. Cu alte cuvinte, patru mici jurnale franjurate, patru schelete de mărgean împinse la țărm și, pe urmă, paginile unde poți citi mai departe. De ce-ai face-o, cînd poți împleti ușor, de unul singur, macrameul de epocă, proptindu-ți
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
decît de ironia acidă ce-i caracterizează pe alocuri stilul. Mama autorului pare să fi avut prin urmare dreptate atunci cînd îl comparase pe fiul ei, citindu-i textele, cu Strindberg. Canetti și-a cultivat singularitatea auctorială deși scrierile lui poartă amprenta totalității. Epocalul volum Masă și Putere (Masse und Macht) la care a lucrat vreme de două decenii,apărut în 1960 nu s-ar fi putut naște la interesecția filozofiei, antropologiei, etnologiei, fără lectura prealabilă a scrierilor unui Freud, Marx
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
Sau te îndeamnă să ripostezi pe-aceeași gamă, și asta e ceva. Comédii la Porțile Orientului e-o carte de survol. Un fel de-a apărea, spilcuit și afabil, în toiul unei încăierări de stradă, în calitate de... curios. Și de-a purta, firește, grija cum să scapi nebătut. De-a tălmăci, precum școlerii urechiști, castigat ridendo mores (care nu mai are, oricum, însemnătatea de-altădată) prin cîștigă cine rîde mai mult. Și o rețetă de-a te simți bine strîmbîndu-te de după gard
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
eminescian, dar întors în sine până la tautologie, face din Ion Gheorghe un neomodernist ieșit din rândul ,șaizecist", un poet al concretului apăsător (iar nu al volatilității luminoase) cu mâinile împlântate până la umeri în pământul și dramele lumii. Materia aceasta grea, purtând o veritabilă istorie a suferinței umane, românești, țărănești, e frământată și modelată cu tenacitate, la concentrația înaltă a obsesiei și în disprețul oricărei eufonii. E mai degrabă proză aici decât poezie, o pastă verbală densă ce umple spațiul paginii fără
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
magnetului, acele secvențe bio-bibliografice la care Marin Mincu n-ar renunța nici sub tortură. Le cunoașteți deja: parcursul său universitar din Italia, la cea mai înaltă cotă profesională, aparițiile editoriale de acolo, via emoție stârnită publicului cititor de fiecare volum purtându-i semnătura, dialogurile cu ,prietenul Umberto" (Eco) și toasturile de celebrare a personalității noastre: ,Marin, sei sulla cresta dell onda!"... E însă regretabil că, deprinzând la perfecție italiana, cărturarul român pare a fi uitat gustul limbii materne, romanică și ea
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
încât ceea ce este în fond o reîntoarcere, cu tendințe cognitive, la un principiu poate excesiv abandonat (inovația mocnește întotdeauna în cenușa tradiției), apare în ochii multora ca un act de desuetudine. Dar oare un act de aparentă desuetudine nu poate purta în el tocmai germenul viitoarei sale anulări, constituind un prim prolog dintr-o succesiune care tinde spre un concret încă necristalizat? Căci dacă nu ne-am afla în prezența unor artiști care ne-au dovedit, cu alte prilejuri, că au
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
prea îți sînt de ajutor, asemenea priveliști te vor descumpăni." Cînd granițele imposibilului dispar în porozitatea hîrtiei, cînd ficțiunea își este referentă sieși, poezia se insinuează cu frumusețea ei stranie în realitatea de dincoace de coperte aproape tactil. Iată ceea ce poartă numele Obs: ,}i-aș alege din cele mai inspirate posesoare ale unui trup de cupru, o însoțitoare. M-aș apleca spre ea, din vasul unde mă dizolv, și i-aș picura în ureche aburul în care te afli. L-aș
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
Pentru multă lume, intelectualul e un individ cu capul în nori, trăitor într-o lume bezmetică, un încurcă-lume incapabil să dea o corectă întrebuințare obiectelor care-l înconjoară. Filmele, cărțile comice și desenele animate abundă de ,savanți" ce în loc de ochelari poartă batiste, care confundă lampa cu dulapul, soneria cu pisica, ba chiar, ca-ntr-o celebră carte a lui Oliver Saks, dedicată descrierii unei serii de deviații psihice, nevasta cu pălăria. S-ar putea ca lumea să abunde în savanți distrați
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
o atare reconstrucție grație căreia își găsesc adăpost zeci și sute de versiuni interpretative, cele mai multe dintre ele integre și prezentabile. Despre constructori, deci, numai de bine, chiar dacă uneori au avut soarta albinelor disprețuite de viespile ce le mîncau mierea. (Se poartă și la case mai mari). Unii dintre ei (Horia Andreescu, Cristian Brîncuși) au lucrat la structura de rezistență, împlantînd acei stîlpi care să poată susține o politică repertorială exprimată printr-o diversitate stilistică impresionantă. Alții (Nicolae Costin, Mioara Bâscă) Și-
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
său/ Amîndoi am navigat din subpămînt pînă la iubire./ Acum sau niciodată spune el/ Și eu îl cer de bărbat în limba morților." O limbă care se învață, din curiozitate și din teama de rece, cum învață domnișoarele să se poarte, pe seară, cu șal. Așa e poezia Gabrielei Melinescu: plăcută și moale, cu fire lungi, pierdute, ca o velință subțire... Gabriela Melinescu, Puterea morților asupra celor vii, Antologie, Polirom, Iași, 2005, 311 pag.
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
simți pentru o clipă centrul lumii ei când ți se adresa. Intrasem, nu am făcut decât câțiva pași și m-am oprit. Așa cum stătea, picior peste picior, fusta i se ridicase pe o coapsă sidefată, ca un lujer de piatră. Purta fusta de uniformă, obișnuită, albastră. Am stat și am privit-o până când și-a dat seama că este privită. Și-a dat seama și de ce, dar nu a făcut nici un gest să-și îndrepte fusta, doar a zâmbit, foarte ușor
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
Symposium. Phaedrus vorbește de sufletul căruia îi cresc aripi, udate de frumusețe, care permite sufletelor să se întoarcă la starea în care fuseseră înainte de a cădea pe pământ 9. Platon crede că proprietatea naturală a unei aripi este de a purta ceea ce este greu spre înalturi, ridicându-l sus spre regiunea unde locuiește rasa zeilor 10. Astfel, în Phaedrus se notează „... cu curentul afluent de hrană, penele se umflă și încep să crească din rădăcini dedesubutul formei complete a sufletului; pentru că
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
supranaturale 15, și a lui Dumnezeu în forma unui vultur aducând Israelul la El. E. R. Goodenough consideră că vulturul din iudaism este o psihopompă, un purtător al sufletului spre lumea viitoare, și sugerează că însăși elasticitatea conceptului de suflet purtat pe aripi într-un regat ceresc a permis asimilarea ideii în iudaism și creștinism 16. Parte a acestui proces de asimilare a fost preluată din Orient, iar Goodenough susține că Pasărea tunetului este simbolul soarelui în Mesopotamia și, în ultimă
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
în toate sensurile cuvîntului, Ion Cristoiu poate vorbi oricînd, despre orice. Lumea se va îmbulzi să asculte povestea găinii care naște pui vii, dar și profețiile sale politice, adesea paralele cu realitatea. Reproduc discuția dintre Marius Tucă și Ion Cristoiu purtată în preajma alegerilor de anul trecut, tocmai pentru a sublinia calitățile de ,analist" ale invitatului: ,M.T.: Candidează Adrian Năstase la președinție? I.C.: Este obligat, pentru a ajunge Ion Iliescu președinte al PSD. M.T.: Și dacă nu va cîștiga? I.C. Atunci pierde
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
a penelului, rapiditatea, siguranța lui, suculența materiei colorante, desenul ferm și viguros, construcția formei, contrastul puternic dintre lumină și umbră, armonia coloritului, totul tratat într-un spirit absolut modern și plin de viață, încât gândul, împletit cu sensibilitatea, nu te poartă decât incidental la trecut, anume atunci când te ispitește conștiința realității istorice. în rest, rămâi cucerit de farmec fără nici o rezervă. M-a bucurat să constat că organizatorii expoziției, mă refer în primul rând la cei ce au conceput-o, la
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
leu și 80 de bani). Magister ludi a fost Alex.Leo Șerban. Jocul se numește Chestionarul lui Proust. Pentru că și Cronicarul este uneori un ,om grav, grav, grav", ține să precizeze că Marcel Proust nu este inventatorul chestionarului care-i poartă azi numele, ci a fost primul ins celebru care s-a ostenit să răspundă la el, lucru pentru care posteritatea, pour une fois recunoscătoare, i-a atribuit o paternitate altfel discutabilă. Au răspuns la chestionar 29 de post-proustieni, redactorii Dilemei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
de a fi mângâiat și răsfățat, mai mult decât nevoia de a fi admirat. Andrei Pleșu: Sunt, în general, nemulțumit. Andrei Codrescu: Limba. 2.Calitatea pe care doresc s-o întâlnesc la un bărbat. Vintilă Mihăilescu: Să știe să se poarte cu femeile. 3.Calitatea pe care o prefer la o femeie: Alexandru Călinescu (în opoziție cu Proust): Feminitatea. 4.Ce prețuiesc cel mai mult la prietenii mei. Marius Chivu: La fiecare altceva. Andrei Manolescu: Chiar prietenia. Cezar Paul-Bădescu: Absența (!? - n.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11511_a_12836]
-
ceea ce Horia-Roman Patapievici ar numi niște ,oameni recenți". Ei au o spoială de cultură, manifestată prin debitarea continuă, de locuri comune, cu aerul rostirii unor mari adevăruri filozofice. Nota întreagă a acestei cacealmale este una comică. Toate discuțiile care se poartă și pregătirile pentru repopularea satului părăsit fac cu ochiul și spre prozele lui Ioan Groșan. Registrul se schimbă radical, atunci cînd aceeași realitatea este privită prin ochii lui Klaus Bernath. Chiar dacă ar putea bănui farsa care i se joacă, bătrîndul
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]
-
în ritmul în care citea" (p. 140). Ca și filmul lui Radu Mihăileanu, romanul lui Ioan T. Morar este, în pofida abundenței de scene burlești, unul fundamental tragic. O tristețe mitteleuropeană se degajă din paginile sale. În fond fiecare dintre noi purtăm în minte un Lindenfeld. Un spațiu senin al copilăriei și al tinereții, populat cu jocuri de neuitat, iubiri neîmplinite și oameni care nu mai sînt. Un loc și un timp pe care nu le vom mai regăsi niciodată, chiar dacă avem
Lindenfeld on my mind by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11555_a_12880]
-
mai degrabă un om de paie, e neîndoios că o răspundere morală are pentru ceea ce s-a întâmplat pe când, formal, era șeful statului român. Sigur că era un șef de stat fără absolut nici o putere, sigur că vina efectivă o poartă Ion Antonescu și regimul său criminal. Regelui îi stătea, însă, și atunci la îndemână ceea ce i-a stat mai târziu: șansa abdicării. Nu poți gira, ca Rege, atrocități care sigur te dezgustă, nu poți rămâne de lemn-Tănase atunci când la picioarele
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
și lăcomie lumpen-proletară. Dacă n-ar fi intervenit pactul dintre statul român și Casa regală, adică cele treizeci de milioane de euro și două mii șase sute de acri de pământ intravilan, probabil că Paul Lambrino s-ar fi mulțumit să-și poarte graseielile și resentimentele pe la televiziunile și ziarele din București. Cum ștacheta s-a înălțat brusc, a plusat în fața Knesset-ului israelian, în pură logică resentimentară: ,Nici eu, dar nici tu!" Ceea ce-l doare pe Lambrino nu e suprimarea sutelor de
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
el subiectul unui roman. El nu s-ar numi, însă, ca pe vremea lui Mark Twain, ,Prinț și cerșetor" (deși gurile rele spun că o astfel de etichetă s-ar putea aplica multor moștenitori de tronuri de astăzi), ci ar purta, poate, titlul articolului de față.
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]