3,728 matches
-
Că-i stă bine ca intrus Îmbrăcat în orice haină N-are lustru ce-i ilustru Ci, mai mult un handicap Nu-mi da-n cap dacă te mustru Că ții banii la ciorap! Da-n zadar e vânătoarea Prin pustiuri și coclauri Dacă nu-ți asumi teroarea Portativelor cu grauri Din eroare în eroare Printre brusturi și făgeți Că el știe să doboare Și pe cei mai nătăfleți Peste toate mai e una Că-l răpuse ghinionul Și i-a
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
tot gerul ce împodobise atât de frumos copacii, încât totul părea alb, acolo, sub palton, două trupuri înfierbântate se uneau cu marea bucurie a împerecherii ce din păcat a izvorât. Doar ele vorbeau. Trupurile lor. Doar ele aveau viață în pustiul acela acoperit de alb pătat de prezența oamenilor. Mințile erau blocate ori, poate, concentrate doar pe acea acțiune minunată care încununa iubirea. Nu știau că este iarnă. Nu vedeau zăpada și nu simțeau răceala. Când s-au ridicat, în tăcere
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
i-au mutilat urechea își primește în frunte grabnic nebunia tristețea pierdută în adâncul palmelor a legat pași în fiecare minut de singurătate undeva amanetase și uitarea din amintiri au secat apele odată cu lacrimile copilăriei în artere plânge nisip ecou pustiului alunecat printre degete pictează din gând sângerarea cenușie pietrei ce îi crescuse în locul inimii fără durere risipite-n nesfârșirea de stâncă din sare amară se războiesc în gâtul mut temeri târâtoare fără ochi ei au rămas să moară în îmbrățișarea
MASCA ARLECHINULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356827_a_358156]
-
singur noapte de noapte, încît, mă întreb de exist, mă-ndoiesc că mai sînt, mă simt pedepsit și nu știu cum să ies, din acest prăfuit și pustiu Univers, format din fantome, care mă ispitesc, să refuz să mai cred că-n pustiu mă căznesc; sînt mai singur în noapte, sînt mai trist pe pămînt, afară e ploaia bătută de vînt, cu tristeți infernale, cu-amăgiri și cu șoapte, eu sînt cîinele care urlă a moarte ... Referință Bibliografică: PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
coastă mai trăiesc În amintire - cântec de vioară. Poteca doar, cu calmu-i îngeresc În blând urcuș, precum odinioară. Fântâna e stricată și stingheră... O liniște solemnă de altar; Tăcerile cu pasul de himeră Marchează timpul măsurat și rar. Ca în pustiuri picură tristețe Cu picurul cântării unui flaut. Dar printre flori uscate și fânețe Acuma oare ce-aș putea să caut ? Poteca numai, cântec de vioară, În blând urcuș, precum odinioară. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Poteca / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare
POTECA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356859_a_358188]
-
decembrie 2011. sunt vinovat pentru nașterea dintr-un singur salt dacă ar fi contat vreodată de unde îmi trag liniștea toată lumea mi-ar fi stat în vârful frunții urlând cu pieile goale chemarea sinelui colectiv dar nu sunt decât eu în pustiul îngrămădit de toți umblații cu un cârd de cuvinte înglodate-n datoria buzunarelor sfârtecate cu refuzul de a crede pur și simplu câmpiile unde îmi alerg eu nebunia au crescut păduri de picioare zvelte în ultima vreme deja înnodate unul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
mele de singurătate ... Citește mai mult sunt vinovat pentru nașterea dintr-un singur saltdacă ar fi contat vreodată de unde îmi trag linișteatoată lumea mi-ar fi stat în vârful frunții urlând cu pieile goalechemarea sinelui colectivdar nu sunt decât euîn pustiul îngrămădit de toți umblațiicu un cârd de cuvinte înglodate-n datoria buzunarelor sfârtecatecu refuzul de a crede pur și simplucâmpiile unde îmi alerg eu nebuniaau crescut păduri de picioare zvelte în ultima vremedeja înnodate unul din celălalt până la inconștiențădeșisingura realitate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
două stări de fapt: sugestie și sugestionat. Literatul dispune de capacitatea de a construi o lume ireală în care se poate vedea un centru real al lumii visului: O tristă poemă de foi / Îmi spune-o poveste de noi.../ - Adio, pustiu, și fior. / Va fi poate-odată amor. Iubirea fiind cea care va decreta realul ca fapt împlinit al omului conștient de plăcerile lui de a trăi, în urzeala viciată a fiindului clar și justificat al lumii. Poetul levitează dar nu se
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > LACRIMILE MAMEI, POEZIE DE TITINA NICA TENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Lacrimile mamei Stă, în casa ei micuța, lângă o lampă pâlpâindă sufletul îi e pustiu se străduie să nu plângă. Toamnă s-a lăsat pe câmpuri, un câine lătra în noapte ea gândește tot mereu la copiii de departe. Toată tinerețea ei a stat în acel sătuc unde-a crescut șapte pui și-acum e
LACRIMILE MAMEI, POEZIE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356530_a_357859]
-
din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Băiete , acum ești matur Încerci să spui ceva, biberonul îți cade din gură, reușești să spui - epistemiologie, bravo! Acum ești matur, învățat-ai ce-i durerea omului cu păcate, ce înseamnă trecerea prin pustiu, spuse, privind ceasul său auriu, ce nu-i da pace deloc, eu trebuie să plec în Țara de Foc peste vreo două, trei minute, mă bucur că e cineva să m-asculte, apoi deschise fereastra, ieși sub chip de fluture
BĂIETE, ACUM EŞTI MATUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356568_a_357897]
-
Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ascund după ziua care-mi tremură la picioare forma corpului meu merg mai departe în mijlocul vântului să recuperez suspinul cu o poftă nebună a sălbatic a pustiu întorc mâna pe partea jurămintelor apoi cerșesc pământului încă o zi să-mi îngăduie pașii obosiți pe sânul ultimului anotimp în sânge s-a așternut domol lumină polară am apus îmbrăcată în albul iubirii Referință Bibliografică: ultimul drum / Dorina Șișu
ULTIMUL DRUM de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356624_a_357953]
-
că nu exiști! Am văzut că unii iau în serios faptul că Tu exiști și Te rog, dacă exiști, să dai un semn și sufletului meu!”. Sunt foarte plin de bucurie acum, știind de unde m-a scos Dumnezeu: din ce pustiu și lipsă de perspectivă, comparativ cu viața din belșug pe care mi-a oferit-o acum. Reporter: Rugăciunea dumneavoastră a fost foarte sinceră. Ateii nu acceptă că Dumnezeu există, pentru că atunci ar fi nevoiți să-și schimbe viața, deoarece vor
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356600_a_357929]
-
au închis în câte o firidă Tremură și sufletul ca ceara Binecuvântarea curge ca un har Psalmii de credință din altar Luminează fețele cu seara Jertfa lumânării, purpuriu Razele aruncă pe pereți Suferința din atâtea vieți Să facă roditor acest pustiu Doamne curățește-ne de vină Smerenia ne-așează în genunchi Lumânarea arde ca un trunchi Noduros, în valuri de lumină Doamne dă-mi puterea ca să ard Răutatea fiecărei zile Asemeni adierilor subtile Crusta de păcate ca un fard! Referință Bibliografică
RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356631_a_357960]
-
orele nopții de toamnă târzii, Adormi în pace. Să nu-mi scrii. Totu-i vechi. Doar din supreme reverii Adună-ți amintiri cu gândul harnic, Căci știu precis, n-o să revii Rugându-te; nici să nu-mi scrii. Nimic adevărat. Pustiu ca în prerii Un gând mă-nconjură amarnic De te-aș chema știu: n-o să vii. De aceea e mai bine să nu-mi scrii. Nu studia nimic. Catrene parodii Nici versul epigramelor zburdalnic Totul ce reiese din atâtea poezii
NIHIL NOVE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356672_a_358001]
-
acesta nu e important?” (vorba Micului Prinț). „Oamenii mari nu înțeleg niciodată nimic. Și e destul de obositor pentru copii, să le tot dea întruna lămuriri” - îi zice tot el pilotului de avion căzut în deșert. „Te simți cam singur în pustiu” - îi spune Micul Prinț, Șarpelui. „Singur te simți și printre oameni”, răspunde Șarpele. Nimeni nu are timp pentru nimeni. CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: CEVA DE ÎMPĂRȚIT - tabletă - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul ÎI
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356725_a_358054]
-
să ne transmutăm în muște? Plictisit, cineva dă din mână, Dar se vede că pielea mâinii este îmbătrânită, Venele sunt albastre, umflate, Numai când scriu, sub degetele mele Râd ghiocei. Nu e ușor să mori de moarte bună, În ce pustiu te duci? Cine te va îmbrățișa? Ce taină te-nconjură? Te-au călcat în picioare, frate? În ce noapte te-au dus? Inima s-a risipit în fărâme, Ca un urcior, ca o pâine uscată, Nervii s-au rupt precum
NU ÎNŢELEG de BORIS MEHR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356775_a_358104]
-
e prea grea tu mergi lejer pe poduri eu goală prin zăpadă cu șerpii mă alint la struguri și cenușă privește răsăritul un despuiat de aripi atinge vraja beată de magi și de coroane flămândă iar mă clatin în palidul pustiu Referință Bibliografică: eu goală prin zăpadă / Dorina Șișu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 299, Anul I, 26 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dorina Șișu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
EU GOALĂ PRIN ZĂPADĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356782_a_358111]
-
copilul cel nevinovat ce mâna lui și-a fluturat și îmi zâmbea. Erai și tu, nici nu mai știu, acum mi-i sufletul morțiu de tren în gară șuierând, scrâșnind din roți, încet murind și cer în mine prăvălind către pustiu... Tristețea gărilor ce plâng cu ochiul drept, cu ochiul stâng, sădită-n mine e mereu: că gara, trenul, sunt chiar eu în dor nătâng. Leonid IACOB Poezia face parte din volumul meu „Bântuit de furtuni” (2009) Referință Bibliografică: tristețea gărilor
TRISTEŢEA GĂRILOR CE PLÂNG de LEONID IACOB în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355090_a_356419]
-
luna lor de naștere, te atinge pe obraz, pe umăr și pe șold. Aduce cu ea viața. Ajunsă independentă, își trăiește propriul elan, cu perspective fără vreo piedică în sârma ghimpată. Apoi ard oasele, inima și visele. Rămâne un mare pustiu în calendar. Suzana Deac Referință Bibliografică: Păcăleala vieții / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Suzana Deac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PĂCĂLEALA VIEŢII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355153_a_356482]
-
Rândunica - o pată Neagră-n zăpada. Cămara goală - În pânza de păianjen Uitat-o gutuie. Muzică nouă: Zumzetul albinelor Printre păpădii. Ascult ploaia - Mirosul zambilelor Și mai puternic. La malul mării O barcă părăsită - Cuib pentru rațe. Niciun trecător - Înmiresmând pustiul Regina nopții. Sub luna plină - Lungul cârd al rațelor Sălbatice. Salcâmii tăiați - Albine dând târcoale Păpădiilor. Drumeag de țară - În lumin-apusului Roiuri de țânțari. Frunze arămii - Purtate de valuri Spre nicăieri. Parcul părăsit. O cioară ciugulește Umbra statuii. Referință Bibliografică
LIVIA CIUPAV de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355161_a_356490]
-
derulase întregul film, scenă cu scenă, filă cu filă... Apoi am plecat tiptil spre grădina cu pepeni. Am sărit gardul de nuiele și am ascultat. Nu se auzea nici țipenie de om. Tăcerile se așternuseră peste sat ca-ntr-un pustiu. Niște cârpe de nori alburii alunecau pe cer închizând și deschizând ca o imensă perdea de mătase întrega fereastră a cerului. Un foc de armă de undeva de lângă noi veni ca un adevărat trăznet. Avusese dreptate Frida, nenorocitul trăgea de-abinelea
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > UNEORI LUMINA ÎȘI SCRIE NUMELE PE CER Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 599 din 21 august 2012 Toate Articolele Autorului viața cerșea un loc în care să-mi adoarmă durerea acolo unde se-ntâlnesc pustiuri îmbrățișări așteptări și lumini într-un unghi ascuțit ca un țipăt în pieptul muntelui pe altă cărare urcau cu făclii zâne și decenei s-aprindă focul în vatră am ridicat privirea până în ochiul deschis orb prin turnul necredinței arsă întâia
UNEORI LUMINA ÎŞI SCRIE NUMELE PE CER de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355239_a_356568]
-
din lume, pentru meditație și să-și închine viața Domnului. După ce și-au vândut averea părintească pe care au împărțit-o săracilor, unul s-a dus la o mănăstire, altul a devenit preot iar al treilea s-a retras în pustiu, cât mai departe de larma deșartă a lumii. După câtva timp, primii doi s-au întâlnit, întrebându-l fiecare pe celălalt cum îi merge, dar nici unul dintre ei nu era deplin mulțumit de sine. Și atunci au hotărât să meargă
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
asta de băut? Între timp impuritățile se depuseseră la fundul vasului și apa se limpezise bine de tot. - Da, au recunoscut ei. Acum apa se poate bea. - Cam așa s-a limpezit viața mea, fraților, după ce m-am retras în pustiul acesta unde mi-a mânat Domnul pașii. Păstrând proporțiile povestirii, eu am făcut mult mai puțin decât oricare din aceștia trei, dar abia aici, departe de vacarmul stresant al vieții citadine, am ajuns să mă mir câtă energie vitală am
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
că putea să facă mai multe fapte bune și nu le-a făcut? Au trecut iar câteva zile până când ne-am văzut din nou. - Ori de câte ori vin la dumneata, mă așteaptă nerăbdător de parcă tot mai speră, ca un om rătăcit în pustiu, să găsească drumul. - Acum sunt și eu la fel de nerăbdător ca și el, dacă vrei să știi. - Mi-a decalarat nici mai mult, nici mai puțin, că dacă ar mai trăi o dată, s-ar călugări. Și plânge. Plânge mereu. Nu e
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]