1,394 matches
-
și a început să țopăie și să clatine din cap. „Lasă țopăitul“, i-am spus, „mergem la oraș“. El n-a mai țopăit și s-a așezat cuminte în iarbă, pe creasta digului; apoi, firește, ne-a ajutat plin de râvnă să acoperim cu bolovani, pe cât s-a putut, intrarea scorburii; pentru asta i-am dat, ca răsplată, căciula; după care am pornit toți trei, eu cu Zenobia umăr la umăr, Dragoș în urma noastră, spre nord, în direcția orașului. În ziua
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și altar, și să zică: "Doamne, îndură-Te de poporul Tău! Nu da de ocară moștenirea Ta, n-o face de batjocura popoarelor! Pentru ce să se zică printre neamuri: "Unde este Dumnezeul lor?" 18. Domnul a fost plin de rîvnă pentru țara Lui, și S-a îndurat de poporul Său. 19. Domnul a răspuns, și a zis poporului Său: "Iată, vă trimit grîu, must și untdelemn proaspăt, ca să vă săturați de ele, și nu vă voi mai face de ocară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
în carnea ei, în sală intră primul ministru, ambasadori din țări asiatice, ambasadorul Statelor Unite, peste câteva clipe va apărea și președintele țării, unde e Alex cu noua lui iubită, dar de ce o mai interesează, vocea din coșul pieptului scurmă cu râvnă, durerea se întețește, și ea e doar la poalele Golgotei, a apărut, da, e la braț cu o femeie, are o mină de om transportat, femeia e mai mare cu un cap decât el, o femeie rasată, din cele cu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
alți slujitori ai democrației populare, venită, năprasnic, ca un crivăț, dinspre Răsărit, luptau, să modifice respectivele datini și năravuri. Nicanor mergea, seară de seară, la căminul cultural, pentru a asculta, în fum rece și rânced de tutun prost, pufăit cu râvnă, cuvântările ținute de tovarășul de la centru. Lui nu-i plăceau conferințele despre agricultură și despre belșugul nemăsurat al țăranilor sovietici, care viețuiau fericiți în Marea vecină și pretenă, undeva, mai la miazănoapte, de Marea Neagră (cum, tămădăii 'mă-sii, trăiesc ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
acest decor de scaune descleiate, de dușumea dată cu motorină, de expresii stereotipe și fără noimă, în care se detașa figura hazlie de prostovan al lui Chirpic, supranumit Faraon, cel ce venea noaptea din Cotonoaga, și mai aducea, plin de râvnă, încă o cerere de intrare în colectivă: Tovarăși dragi, vezâcă, io-te, încă, o cerere pentru intrarea în colhoz. Vezâcă, în vorbirea lui Faraon, suplinea, mai expresiv, pe obișnuitul care va să zică. Careva, de la masa oficială, simulând, un entuziasm plictisit, față de demersul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-l pe un pat cu baldachin de damasc galben. În timpul operațiunii, magnatul din Bărăgan aproape că se sufoca de râs, privind cum îl tăbârcea Svetlana, pe umărul stâng. Ceata de cheflii și de dame platinate îi acompania hohotele, cu slugarnică râvnă. Fu ultima imagine din acea noapte de pomină, pigmentată de exploziile de râs ale lui Bleotu, pe care Vladimir și le aminti în zorii zilei în care cocoșei americani, cățărați în copaci fasonați anume pentru ei, spre a nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Era un hotel nou, care impunea de la început impresia unei catedrale a opulenței, având o împrejmuire de fier forjat, executată îngrijit, până la o amănunțime de filigran. În interior, devenea și mai evident că totul era șters de praf, lustruit cu râvnă și cu o minuțiozitate ce nu puteau fi explicate decât ca provenind dintr-o adâncă dragoste a cuiva. Fiecare încăpere purta un număr de metal și o ditamai cheia în ușă, oferind un interior de living-room, dominat de două ferestre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
proaspete, adulmecate cândva în copilărie. Într-o noapte, visă cum se apropie de propria-i palmă, ca de o scară de palat regal, cum intră, îndemnat de sunete dulci de harfe și de timpane, prin labirintul liniilor ei întortocheate, cu râvna iscoditoare a albinei ce pătrunde în potirul unei flori de lotus, găsindu-și, acolo, sufletul drumețind, desfăcut în petale fără de număr și alergând pe toate cărările, nu către aflarea unui adevăr, ci către toate adevărurile. Ca și o strună de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care este dintr-ai voștri, vă trimite sănătate. El, rob al lui Hristos, totdeauna se luptă pentru voi în rugăciunile sale, pentru ca, desăvîrșiți și deplin încredințați, să stăruiți în voia lui Dumnezeu. 13. Căci vă mărturisesc că are o mare rîvnă pentru voi, pentru cei din Laodicea și pentru cei din Ierapole. 14. Luca, doctorul prea iubit, și Dima, vă trimit sănătate. 15. Spuneți sănătate fraților din Laodicea, și lui Nimfa, și Bisericii din casa lui. 16. După ce va fi citită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
Domnească). La sfârșitul vorbelor mele, l-am auzit pe bătrân spunându-mi, așa, pe neașteptate: „Cred că ai băgat de seamă, fiule, că nu mai plec de lângă tine.” De ce nu pleci, sfințite părinte? „Nu plec pentru că te văd plin de râvnă și mai ales pentru a te putea ajuta la nevoie. Apoi...mi-i frică să nu treci peste ceva de seamă fără să vezi despre ce-i vorba.” Îți mulțumesc pentru grija pe care mi-o arăți, părinte, dar tare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
aș avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință de aș avea cât să mut munții, dragoste dacă nu am, nimic nu sunt." Aici nu vei clinti nicio frunză fără voia jupânului. Eu am avut multă râvnă când am venit, voiam să-mi spăl păcatele, l-am ucis pe tata pentru 500 de lei. Mă trezeam noaptea la două și până la patru făceam Psaltirea. A auzit starețul, mi-a dat ascultare în cimitir, 46 de gropi. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
trecem pragul altarului până de Paști. Frate, să nu fim atât de cătrăniți la inimă, asta e voia Domnului și el îl iubește pe neînțărcat, primește Sfintele în fiecare sâmbătă. Ba nu, eu zic să-i mai domolim o țâră râvna și apoi vom vedea de știe să se coacă. Mie mi-au trebuit 10 ani de ascultare la gater până am învățat rânduiala obștii. Am acoperit sfânta biserică cu tablă de cupru, am meșterit sute de podoabe. Sfânta tradiție, părinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
revolta, economul Visarion, de asemenea; erau primii care au pus umărul la ridicarea schitului și aveau mâini de aur. Măi Ilarioane, măi Gherasime, tataia vă iubește pe voi la fel ca pe ceilalți părinți. Faceți niște pogorăminte: puțină nevoință, puțină râvnă, puțină smerenie. Cereți-vă iertare și intrați în rând cu obștea! Aici un singur duhovnic avem, unu, și acela-i Ioan. Ori vă spovediți la el, ori vă caterisesc. Eu nu am nevoie de haiduci în mănăstire, e clar? Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ar trebui să miști acel deget. Faima Măriei Tale a ajuns desăvârșită, și noi, solii pe care binevoiești a-i trimite din când în când pe la alte curți, avem grijă s-o tot întețim. POSACUL: Așa este. Și de-atâta râvnă, uită câteodată acei soli pentru care treabă au ajuns, de fapt, acolo, așa că trebuie trimiși a doua oară. PRICINĂ: Îi trimitem, îi trimitem, sfetnice, că pentru noi îi trimitem, nu pentru alții. Și te sfătuiesc să nu-mi strici cheful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Soporan Bătrânul, ca la Teleenciclopedie mânca curcanul părintele Băncilă, putea să-ți explice fiecare oscior de unde vine și ce rost are, ți le punea la loc de stătea curcanul în picioare, era hulpav Macatist, mânca cu bucurie, cu poftă, cu râvnă, trăgea de coaja pâinii, o dezghioca parcă, și molfăia dumicatul, râdea, ce-o fi făcut, la neatenție, la grabă, veselie și bucurie, poftă prea mare, că odată Macatist al meu dă ochii peste cap de ziceai că vrea să zboare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
lor (astfel toate mecanismele funcționării cabinetelor nu ar putea acționa mai bine fără acești angajați loiali, curieri ai informației, mai iuți decât telefonia mobilă și internetul). Închinare bucătăreselor din spitale V ouă care ne permiteți să viețuim prin bunăvoința și râvna voastră, Ave! N-am fi nimic fără voi, celebrelor astre! De soartă proscrise, nemuriți indecent prin W.C.-uri, bucătării de spitale, salubre subsoluri cu rafturi frumos lucitoare, îndesate cu morți și resturi din porții de la masa de prânz, de la masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
banii schimbătorilor, și le-a răsturnat mesele. 16. Și a zis celor ce vindeau porumbei: "Ridicați acestea de aici, și nu faceți din casa Tatălui Meu o casă de negustorie." 17. Ucenicii Lui, și-au adus aminte că este scris: "Rîvna pentru casa Ta Mă mănîncă pe Mine." 18. Iudeii au luat cuvîntul, și I-au zis: "Prin ce semn ne arăți că ai putere să faci astfel de lucruri?" 19. Drept răspuns, Isus le-a zis: "Stricați Templul acesta, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
fiule drag. mângâietor ca o melodie, printre gânduri îmi scapi, ești locul din vis la care revin obstinat, tot sperând să iau totul de la capăt, să fac timpul să-și înghită tenia lungă ce ne-a devorat cu aceeași irepresibilă râvnă. undeva va fi un tărâm să ne odihnim împreună, să ne spunem ce mult ne-au sudat greșelile ce le-am împărțit amândoi, ca pe-o dulce amară hrană. semnul undeva îmi este scrisă soarta, într-un semn în timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
voi. 20. Căci n-am pe nimeni, care să-mi împărtășească simțirile ca el, și să se îngrijească într-adevăr de starea voastră. 21. Ce-i drept, toți umblă după foloasele lor, și nu după ale lui Isus Hristos. 22. Știți rîvna lui încercată cum, ca un copil cu tatăl lui, a lucrat ca un rob împreună cu mine pentru înaintarea Evangheliei. 23. Pe el dar, nădăjduiesc să vi-l trimit de îndată ce voi vedea ce întorsătură vor lua lucrurile cu privire la mine. 24. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
pămîntești. Dacă altul crede că se poate încrede în lucrurile pămîntești, eu și mai mult; 5. eu, care sunt tăiat împrejur a opta zi, din neamul lui Israel, din seminția lui Beniamin, Evreu din Evrei; în ce privește Legea, Fariseu; 6. în ce privește rîvna, prigonitor al Bisericii; cu privire la neprihănirea pe care o dă Legea, fără prihană. 7. Dar lucrurile, care pentru mine erau cîștiguri, le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. 8. Ba încă, și acum privesc toate aceste lucruri ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
deshame caii și să ducă butoiul în beci, mâncarea era gata. ― Fierbe niște vin, fiindcă astăzi am strâns atâta frig cât pentru un an - a poruncit el când s-a văzut în bucătărie. Hangița i-a îndeplinit porunca cu mare râvnă... După ce hangiul s-a ospătat și s-a dus să se culce, ea a strâns blidele și s-a așezat în așternut, dar n-a uitat să lase în geam o lumânare aprinsă... Către ziuă, Irinuța se întorcea la han
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
față de a ta?" Și Ionadab a răspuns: Este." Dacă este", a zis Iehu, "dă-mi mîna. Ionadab i-a dat mîna. Și Iehu l-a suit la el în car, 16. și a zis: "Vino cu mine, și vei vedea rîvna mea pentru Domnul." L-a luat astfel în carul său. 17. Cînd a ajuns Iehu la Samaria, a ucis pe toți cei rămași din Ahab în Samaria și i-a nimicit cu desăvîrșire, după cuvîntul pe care-l spusese lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
rodul lor. 30. Rămășița din casa lui Iuda, ce va mai rămîne, va prinde iarăși rădăcini dedesubt, și deasupra va da rod. 31. Căci din Ierusalim va ieși o rămășiță și din muntele Sionului cei scăpați. Iată ce va face rîvna Domnului oștirilor. 32. De aceea, așa vorbește Domnul asupra împăratului Asiriei: Nu va intra în cetatea aceasta, nici nu va arunca săgeți în ea, nu va sta înaintea ei cu scuturi și nu va ridica întărituri de șanțuri împotriva ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
2. Împăratul a chemat pe Gabaoniți să le vorbească. Gabaoniții nu erau dintre copiii lui Israel, ci erau o rămășiță a Amoriților; copiii lui Israel se legaseră față de ei cu un jurămînt, și totuși Saul voise să-i ucidă, în rîvna lui pentru copiii lui Israel și Iuda. 3. David a zis Gabaoniților: "Ce pot face eu pentru voi, și cu ce să fac ispășire, ca să binecuvîntați moștenirea Domnului?" 4. Gabaoniții i-au răspuns: Nu voim nici argint, nici aur de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
inventiv, cu agerime, dar și cu ironie, Iordache dă o rezolvare satisfăcătoare încurcăturilor comediei. El calcă pe urmele stăpânului său „bărbierul diplomat”, Nae Girimea; e calfă pricepută și experimentată, cu spirit practic punând „ambiț” în toate cât și stăpânu-său, cu excepția râvnei de a parveni la „onoarea de familist” ce-l caracterizează pe Chiriac, „sluga desfrânată” a lui Jupân Dumitrache. Ca sergent în garda civică și ca păzitor al onoarei jupânului, tejghetarul își slujește stăpânul cu „zel și activitate” spre a-și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]