2,262 matches
-
sigure, își așază țigareta între buze, aprinde chibritelnița. În asemenea clipe, reapare inițialul său ascendent asupra femeii care ascultă nemișcată, siluetă albă în șalul ei cu ciucuri de mătase, simțind fără îndoială că ceva i-a risipit puterea și așteptând, răbdătoare și plină de încredere în ea, ca să-i fie de la sine restituită. Cu țigareta între degetele osoase, cu fruntea palidă și pleșuvă dată mult pe spate, Profesorul fumează, nepăsător la mica febră a după amiezei, lăsându-se cu totul în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mereu la aceeași oră. O mică sălbăticiune pe care n-aveai decât s-o lași în pace dacă voiai să n-o sperii. Și eu chiar asta făceam : liniștit, răsfoiam mai departe revistele și răspundeam la scrisori, în timp ce ea somnola, răbdătoare ; poate totuși aștepta o mângâiere castă ? Purtat de o onestitate rigidă, continuam s-o ignor, rareori auzind trosnetul mic al oaselor când căsca, lipăitul limbii umede și roșii pe palat, foșnetul paginilor de la poesiile ori de la romanțul pe care îl
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să trecem peste asemenea lucruri, într-un asemenea mod, ceea ce nu-mi poate provoca decât silă. Nu în orișice stare pot suporta să mi se facă un anumit lucru. Altminteri, aș spune că sunt din fire prea blândă și prea răbdătoare, drept urmare, cu toții, inclusiv servitorii și obraznica de Margot, profită din plin de situație. Când am ajuns pentru a mia oară la această concluzie, panerul era pe trei sferturi plin cu trandafiri păliți. Și deodată mi-am dat seama că mă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
venirea neanunțată : să ignore vorbele pe care i le-a adresat, doamna casei. Profesorul nu mai are vreme să cumpănească lucrurile, pentru că Yvonne încearcă să se ridice pe genunchii lui, agățându-i-se cu unghiuțele de reverul hainei. Nici atunci când răbdătorul tată o dă jos și o lasă să facă în jurul gheridonului câțiva pași, ținând-o de mână, grijuliu și stângaci, ea nu catadicsește să se poarte cuviincios, ca o persoană ce ia parte la o sindrofie. Un spectacol de prost-gust
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
au petrecut en grand lucrurile la Mamornița ? Regele se afla în promenadă pe Dunăre și, auzind știrea cu intrarea rușilor, s-a întors, alertat, deși regina insista s-o continue... Fapt pentru care, de altfel, a și fost blamată... Blândețea răbdătoare cu care i se adresează musafirului are efectul unui usturător reproș. Devenit deodată stacojiu, tânărul Ialomițeanu își schimbă, militărește de repede, ținuta, prezentând doamnei o elegantă plecăciune de scuză. Cât despre Profesor, el a rămas de mai multă vreme cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
prinzându-i-l între două degete lungi și fierbinți, și, zărind deodată minusculul oraș care trăiește dincolo de bucățica de geam, în montura metalică a creionului mecanic, Yvonne scoate câteva chiote de bucurie. Profesorul continuă o vreme să-și privească fetița, răbdător și înduioșat - o duioșie plină de mândrie. Apoi se simte obligat să intre în conversație : — Dar nu se poate ca domnul Ialomițeanu să nu știe asemenea lucruri ! îi atrage atenția soției sale, contrariat și fără chef. Jurnalele erau pline... — Jurnale
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și firav, care îi lasă din loc în loc la vedere țeasta tranda firiu-blonzie. El îi îndepărtează de la ochi pumnișorii pe care ea și-i întoarce iarăși, cu o nebănuită putere. — Nu, nu i s-a întâmplat nimic, le explică Profesorul răbdător, savurându-și cu modestie triumful. Nu i s-a întâmplat nimic, s-a speriat doar de țipete... Și chiar acesta este adevărul. De țipetele lor s-a speriat și de ei toți, ce s-au repezit deodată. Cât despre pericol
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o azvârle în coșulețul ei și să tragă deasupra perdeluțele cadrilate - așa arată Sophie în clipa când reușește să-și ia, în sfârșit, în brațe păpușa cheală, cu obrăjor palid și nas bătrânicios. O așază pe genunchi și o așteaptă răbdătoare să se potolească până când, într-adevăr, aceasta încetează să mai dea din picioare și din mâini, pe bluzița de marinar alu necându-i, amestecate, lacrimile și saliva. în acest moment, când liniștea din salon s-a restabilit, Profesorul Mironescu le adresează
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
bietul Titi e convenabil și ca situație, și prin companie. Oh, ce târziu este și cum te simți tot mai rău ! Mai ai doar câteva minute până ce va începe să bată pendula, câteva minute pe care le mai poți îndura, răbdătoare, pentru că astfel este voia ta ! Cât de răbdătoare poți fi când astfel îți este voia și cum numai tu știi, într-o clipă, să întorci răbdarea pe cealaltă parte ! Uită-te deci răbdătoare la ei, ca și când le-ai asculta și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
prin companie. Oh, ce târziu este și cum te simți tot mai rău ! Mai ai doar câteva minute până ce va începe să bată pendula, câteva minute pe care le mai poți îndura, răbdătoare, pentru că astfel este voia ta ! Cât de răbdătoare poți fi când astfel îți este voia și cum numai tu știi, într-o clipă, să întorci răbdarea pe cealaltă parte ! Uită-te deci răbdătoare la ei, ca și când le-ai asculta și cuvintele. — ...mânați astfel, caii care au tras dricul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
minute pe care le mai poți îndura, răbdătoare, pentru că astfel este voia ta ! Cât de răbdătoare poți fi când astfel îți este voia și cum numai tu știi, într-o clipă, să întorci răbdarea pe cealaltă parte ! Uită-te deci răbdătoare la ei, ca și când le-ai asculta și cuvintele. — ...mânați astfel, caii care au tras dricul urcau atât de repede coasta la Curtea-de-Argeș, încât, în cortegiu, unii au început a alerga, alții au rămas în urmă ! Orișice caracter solemn a încetat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
asta? Poate că ar trebui, nu știu, să fii un pic serios, să te mai gîndești și la asta... O privesc, pare sinceră, dar asta nu ne ajută cu nimic. Pur și simplu nu poate să Înțeleagă, așa că așteaptă zîmbind răbdătoare un răspuns. Apoi, cînd tăcerea mea Începe să miroase a pericol, schimbă vorba, trece la observații legate de uniformă sau de starea infecțiilor de pe mîini. Îmi promite plasturi În următorul pachet. Și o sticlă de rivanol pe care s-o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
la casa și camera în care se născuse și în care, mobila veche, urâtă, ponosită era aceeași ca în clipa când văzuse el lumina zilei și tatăl lui vorbise rusește cu bunicul lui. John Robert nu se uita la vechile, răbdătoarele obiecte jerpelite și prezența lor nu-l înduioșa. Nu-l interesase niciodată lumea exterioară. Ședea pe pat și se gândea, dar nu la subiecte conceptuale. Avea nevoie, ca de un drog, de cineva cu care să discute, preferabil un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Intrarea strict oprită“. Diane. Din momentul în care se îndepărtase „ca o vidră“ de prezența acvatică și de atingerea atât de strict interzisă a lui Tom McCaffrey, Diane intrase într-o stare vecină cu demența. Nu mai suporta să stea răbdătoare acasă, ieșind în oraș doar pentru drumuri scurte și apoi întorcându-se ca un soldat la post, ca să-l aștepte pe George. De astă-dată simțea că trebuie să se ducă să-l caute, oricât de nemulțumit s-ar arăta el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
căpăta, în sfârșit, grai, nu poate ieși la lumină? Oare nu-ți pot spune adevărul, dumitale care ții atât de mult la adevăr? Nu știi ce înseamnă dragostea, cum tânjește să se mărturisească? Am fost atât de liniștită și de răbdătoare, și de invizibilă, și mă simțeam fericită în răbdarea și invizibilitatea mea, știind că te servesc, că fac exact ce-mi spui și că fac totul bine. Așteaptă încă, nu te pripi, nu mă izgoni! Am și eu valoarea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Dumnezeu. Misiunea „paternă” a confesorului este așezată de unii teologi înaintea misiunii sale de judecător, mai ales pentru că mulți confesori, după o îndelungă experiență, își dau seama că ajutorul cel mai mare pe care îl pot da penitentului este ascultarea răbdătoare și participativă, specifică unui Tată milostiv care își iubește gratuit fiul, acceptându-l în mod necondiționat. Paternitatea lui Dumnezeu, manifestată și exprimată de confesor în dialogul sacramental, poartă cu sine o fecunditate spirituală, vizibilă în viața concretă a penitentului. Dacă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Una dintre însușirile de bază a acestor persoane o reprezintă sentimentul constant al urgenței, acționând ca și cum ar fi mereu în întârziere. Rosenman și Friedman (1974) au numit-o "boala grabei". Tipul B se constituie prin opoziție ca fiind mai relaxați, răbdători, calmi, muncind constant și fără a se simți sub presiune, cu o vorbire mai rară și mai molcomă. Dincolo de împărțirea didactică în două categorii opuse, realitatea nu se constituie atât de dramatic. Ambele tipuri se caracterizează prin trăsături comune diferența
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
mai departe... De nu l-ai fi știut, ai fi crezut că e un lunatic care a pornit pe ulița satului fără țintă, ca un strigoi. El însă știe că la ultima casă din sat - în marginea islazului - îl așteaptă răbdătoare Maranda, „fimeia” lui... Abia bleștea, dar mergea încet-încet, cătând - imaginar doar - cireșul din poarta casei sale... Intrat pe ușă, s-a așezat pe laiță și i s-a adresat Marandei cu glas rugător: Fata moșului, ai tu o lingură de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
șiii aici banii pe ce am băăăut aaazi. Îi biiine așa? 140 Este, Toadere, dar mai bine era dacă ai fi băut mai puțin. Așa o superi pe Maranda și nu i prea bună treabă. Ea îi femeie cuminte și răbdătoare. Alta venea după tine să te scoată din crâșmă cu măturoiul. Aaai dreptate... De când a venit de la ocnă, Toaibă se ferea să mai vorbească față de mușterii. Își mai deschidea sufletul doar față de crâșmar. Pentru duminică își lua câte o sticlă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
din spate lovea permanent - Cred că-și doreau prepusul Cu mult mai virulent. Publicul însă dădu același preț Pe orizontul roz, cât pe-un trecut semeț; Până la urmă păreau indiferenți, Iar scorul îl dictară arbitrii asistenți. Calcule subiective Pe o răbdătoare coală de hârtie dansau șchiopătând niște cifre; se așezau într-un anume fel încât era de presupus că însemnau niște calcule. Asta se întâmpla într-o noapte, o noapte fără de sfârșit, în care derapajele scrierii sugerau o nestăpânită emoție nu
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
am desfăcut cu iuțeală și am citit: “Știu că ai sfârșit ce aveai de făcut cu părintele și vei pleca. Dar eu ce voi face? Zâna”. M-am desprins cu greu din loc și nu m-am oprit decât lângă răbdătorul și bunul meu prieten - izvorul. Acelui strigăt de durere al Zânei: “Dar eu ce voi face?”, nu i-am găsit altul decât: “Dar eu ce voi face?”, rostit în gândul meu fără preget. Mă întrebam cum îmi voi petrece iarna
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
chiar dacă aș da toate bunurile Mele pentru a-i hrăni pe săraci și aș da tot focul pe care l-am primit de la Tatăl Meu, dar nu aș avea dragoste, nu aș fi de folos în nici un fel. Dragostea este răbdătoare. Dragostea nu este invidioasă , nu lucrează rău, nu cunoaște mândrie, nu este aspră și nici egoistă; este înceată la mânie și nu născocește nici o răutate; ea nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de dreptate. Dragostea apără totul, dragostea
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
petrecut zilele în desfrâu cu prietenii săi. Și în fiecare săptămână, fără știrea tatălui său, se îndatora tot mai mult și apoi risipea totul în câteva zile. Cămătarii îl împrumutau întotdeauna, pentru că tatăl său avea mari bogății și întotdeauna plătea răbdător datoriile fiului său. Și în zadar a încercat tatăl cu vorbe blânde să își mustre fiul. În zadar îl ruga stăruitor să înceteze destrăbălările fără sfârșit și să se ducă la câmp, ca să supravegheze munca slujitorilor săi, pentru că el niciodată
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
lacomi, bețivi și desfrânați și, tocmai de aceea, datoriile voastre trecute s-au înmulțit. Și acum trebuie să le plătiți și plata este foarte grea. De aceea, nu fiți deja nerăbdători, după a treia zi, ca fiul risipitor, ci așteptați răbdători și umili a șaptea zi, care este sfințită de Dumnezeu, și apoi mergeți cu inima umilă și supusă în fața Tatălui divin Ceresc, pentru ca El, în imensa Lui compasiune, să vă ierte toate păcatele și toate datoriile trecute. Tatăl Ceresc vă
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Mai am ceva de spus și-i întorc imediat un răspuns scuză: Răspunsul tău ce se vrea dialectic, că din discuții răsare adevărul, mie îmi seamănă cu un îndemn biblic: „Poftim și obrazul celălalt! Lovește-l ca să vezi cât de răbdător sunt cu tine, pacifist, delicat și concesiv”. Eu în locul tău mi-ași apăra filosofia lucrării spunându-mi: „Ateule, rascolnicule, nonconformistule, anarhistule, nonconvenționalule, unde ai văzut tu o societate fără reguli sacre? Nu ne plângem noi astăzi că ni se pierd
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93024]