301,101 matches
-
decenii, problema e de incompatibilitate a trupului cu personajul! Avea dreptate Callas cînd spunea "muzica ajunge ca să explice totul.... Cine știe să mă asculte, îmi înțelege inima, înțelege din ce și cum sînt făcută"... La filmul lui Zeffirelli, ascultînd-o cîntînd, rămîi vrăjit în scaun, pînă la ultimele litere ale genericului de sfîrșit, și-ai vrea să mai continue... Păcat. Callas Forever nu e atît filmul unei cîntărețe, cît filmul unui regizor care și-a pierdut vocea.
Callas contra Callas by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14178_a_15503]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia lui Ion Vădan apare centrată pe o temă vastă, foarte caracteristică creației moderne, care e cea a crizei existenței, a unui "sfîrșit de ciclu". Nimic nu mai pare la locul său, nici un rost nu rămîne integru în perspectiva dezechilibrată, răsfrîngînd un dezechilibru universal, a poetului, prins, după cum notează Al. Cistelecan, "în vîrtejuri dramatice și amenințînd cu un expresionism de subtext". Nemernicia vieții ce ne e sortită ni se înfățișează transpusă în imagini ascuțite cum cioburile
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
făcut tîrziu/ în trupul lui Dumnezeu/ lumea e bătrînă și moartă/ poeții au abdicat/ poeții au plecat din Univers// piatra/ firul de nisip/ iarba/ valurile mării/ florile/ norii// par nelocuite de duhul/ albastru/ al zeilor cîntăreți// uite:/ n-a mai rămas decît acest poem/ ce consemnează că/ n-a mai rămas decît acest poem" (Vanitatea regilor ne fură visele). În altă parte ni se relatează dizolvarea poemului în real, așa cum o pastilă se dizolvă într-un pahar cu apă: "nu am
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
moartă/ poeții au abdicat/ poeții au plecat din Univers// piatra/ firul de nisip/ iarba/ valurile mării/ florile/ norii// par nelocuite de duhul/ albastru/ al zeilor cîntăreți// uite:/ n-a mai rămas decît acest poem/ ce consemnează că/ n-a mai rămas decît acest poem" (Vanitatea regilor ne fură visele). În altă parte ni se relatează dizolvarea poemului în real, așa cum o pastilă se dizolvă într-un pahar cu apă: "nu am chef de nimic/ scrisul e o pedeapsă inutilă/ mi-e
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
e o pedeapsă inutilă/ mi-e scîrbă de litere/ o pulbere fină de aur/ se-așează pe amintirile incomode/ numai zgomotul metalic al apei/ țipătul isteric al vîntului de afară" (Jurnal de familie). Dar obiectele - refugiu al crizei ontologice - nu rămîn imuabile, ci se vădesc și ele supuse unui proces de degradare. Înaintînd implacabil, acesta alimentează imagini sordide, mutilante, descalificatoare în ordinea deopotrivă a moralei (au o factură ostentativ amorală) și estetică, promotoare, cu sistem, a ceea ce se numește estetica urîtului
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
un cimitir, „c-un zilnic ritual al regretelor": „zilele în Basarabia vin ca o promisiune / și degradează, vai! imediat / într-un sentiment ce mărunțește egal totul / împarte generos sărăcia disperarea frica / umilința moartea iubirea și muzica populară / restul - ce mai rămâne oare necontaminat? - / va trebui să-mi declanșez ficțiunea"(stampă) Excelentul poem bez pokoia-bespokoiu? este reproșul la adresa scriitorilor mai vârstnici care au legitimat comunismul („am scris cu toții pentru groapa comună a istoriei / am scris lozinci târâtoare și-am avut uneori un
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
auditive produse de ritm, ca și surpriza interjecției sau a hiperbatonului - ne dovedește, de obicei, că pasiunea temei tratate e cea care precumpănește la scriitorul respectiv. Asprimea unei fraze îi e la fel de indiferentă literaturii adevărate, ca și onctuozitatea ei..." Ceva rămâne sigur, notează Borges la capătul Superstițioasei etici a cititorului. "Greșeala predilectă a literaturii de azi este emfaza... unic, niciodată, întotdeauna, totul, desăvârșit..." Lucrul de care suferă în prezent mulți români trecuți prin purgatoriul marxist, jemanfișiști din născare, - ca și destui
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
independență. A sustinut întotdeauna că rușii n-au ce căuta în Cecenia, si a inteles pericolul reprezentat de Rusia atunci cînd se deda la războaie etnocide, care riscă să ducă la genocid. Havel nu e singurul care crede că Rusia rămîne un pericol, mai există și ruși cît se poate de onorabili și de rezonabili care gîndesc la fel. De exemplu, istoricul Afanasiev, a cărui ultima carte se intitulează "Rusia primejdioasa. Țările Europei de Est simt această primejdie." Iată de ce ele
Dialog despre terorism by Dan Alexe () [Corola-journal/Journalistic/14182_a_15507]
-
în final " Domnul François Mauriac și libertatea". Șiretlic ce ne făcea să alunecăm de la libertatea romanescă la libertatea pur și simplu, adică, de la libertatea filosofică la libertatea sartriană. Chiar de la primul cuvânt, eram prinși într-o capcană și acolo am rămas de mai bine de o jumătate de secol, și romanul francez odată cu noi, fără să ne dăm seama. Abilitatea polemistului era să ne facă să credem într-o epurare a limbajului, când de fapt, ne întindea o cursă existențialistă. Ni
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
de sistem, și astfel am intrat, cu Nathalie Sarraute, în era bănuielii. Bănuială față de erou, față de intrigă, față de dialoguri, față de stil. Cum să ne mai mirăm, după toate acestea, că romanul francez s-a prăbușit, și că n-au mai rămas din el decât ruine? Maestrul acestui șantier al îndoielii și al ruinei este Jean-Paul Sartre căci el ne-a făcut să credem în bănuială. Am uitat ce spunea Thibaudet că filosofia nu e romanescă. De altfel, François Mauriac, spre amurgul
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
sale, declara în Mémoires Intérieurs, că nu-și apără tehnica, adăugând: Într-un anumit fel, sunt dușmanul tuturor tehnicilor. Toate tehnicile, odată ce au fost declarate, definite, imitate, conștient sau nu, devin false. Acesta este misterul tehnicii romanești; ea trebuie să rămână misterul aceluia care o inventează și nu poate servi decât o singură dată". Acesta este secretul libertății lui François Mauriac romancierul în fața acelor "verboten" ale Noului Roman și ale agregaților în filosofie ca Jean-Paul Sartre, care sunt agregați în filosofie
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
deopotrivă genul macho și genul Pruteanu, neamul bărbătesc de pe pământ se află în pericol de extincție prin același procedeu semnalat de autorul Enciclopediei, respectiv îndrăgostirea, fatal proces prin care masculii devin infideli și apoi sunt linșați de soțiile lor legiuite, rămase astfel fără suport material pentru întreținere și creșterea generației următoare de pământeni. Antidotul pentru îndrăgostirea de aceste zmeoaice îl constituie protejarea prin orice procedeu în fața culturii, troglodirea voluntară și involuntară, manelele și atașamentul disperat de trupa Blondy. Iuliana Alexa Excelență
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
trebui totuși să fie nepăsători față de ideea pătrunderii cărților lor în teritoriul dintre Prut și Nistru. De ce? Pentru că ar câștiga în Basarabia trei milioane de potențiali cititori. Nu cred că literatura română își poate permite să ignore acest public, care rămâne în afara posibilității de a o cunoaște și, eventual, de a o... îmbogăți, în virtutea unui metabolism al creației imposibil de descifrat, dar care poate fi anticipat și încurajat prin crearea de condiții ce ar permite viitoarelor talente să se manifeste.
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
să-i rîcîi orgoliul, în speranța că acceptă. Nici o șansă. Omul nu vrea să-și riște poziția la firmă de dragul unei declarații pentru presă. Iritat de insistența mea, domnul m-a pus la punct cu o frază care mi-a rămas în minte: "Sub Ceaușescu toți eram o apă și-un pămînt. N-aveam nimic de pierdut. Acum am o poziție și nu vreau să am probleme!’ Această filosofie a "poziției" e, din păcate, din ce în ce mai răspîndită în anumite medii de la noi
Supravegherea străinilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14213_a_15538]
-
Iată observația: "Conform logicii vizionare a autorului articolului, ne aflăm, pentru prima dată în istoria universală, în fața unor monede antice cu o datare absolută. Cum au reușit dacii să-și dea seama că se aflau în anul 126 înainte de Cristos [...] rămîne totuși un mister de nepătruns." Ca să vezi ce strămoși plini de perspicacitate avem! Cum au ghicit ei anul exact al Nașterii Mîntuitorului! Și noi care, după două milenii, nu sîntem siguri care a fost! * Tot în nr. 8 al Academiei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
Să zicem că din ce se adună în răstimp de o jumătate de an, să alegeți piesele cele mai reușite și să ni le arătați. Nu vă lipsește inteligența și nici gustul pentru lucrul binișor făcut din prima, dar vă rămâne de muncit, la rece, cu detașare, la eliminarea balastului. Luând cele mai bune două versuri din a dvs. Scrisoare din nori, anume: "mă adăp din sete/ mă hrănesc cu foame", ideea a fost de-a lungul vremii sub condeiul mai
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14184_a_15509]
-
și cei mai valoroși artiști ai noștri nu vor lipsi de pe afișe. Un moment de mare interes va fi desigur noua montare a "Oedip"-ului enescian în viziunea regizorului Petrika Ionesco, venit anume de la Paris, și a dirijorului Horia Andreescu; rămâne doar ca și distribuția să răspundă exigențelor vocale și dramatice ale acestei partituri intense. Și manifestările paralele care s-au bucurat de un succes deosebit în edițiile trecute - seria, acum "Beethoven by midnight", concertele din piața Festivalului, expoziții, reuniuni etc.
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
în edițiile anterioare - promovarea Festivalului pe circuitele internaționale - va fi se pare rezolvat prin publicitarea pe canalele media internaționale (televiziune Euronews, Mezzo) corespondențe în publicațiile specializate de mare circulație etc. Dintre cifrele vehiculate, este de reținut faptul că prețul biletelor rămâne același ca în 2001, cu reduceri pentru anumite categorii.
Perspectivele unui festival by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14205_a_15530]
-
înfundat pușcăriile... - E un semn bun pentru poporul român că, într-un interval relativ scurt a putut să ofere o atît de bogată pleiadă de talente în acei ani? - Incontestabil! A fost perioada cea mai fertilă din istoria noastră și rămîne reper prin bogăția creațiilor culturale. - Vă rog să enumerați cîteva dintre personalitățile vremii, pe care le-ați și cunoscut. - Unii s-au consacrat culturii noastre, alții au devenit celebri în Occident - Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Al. Ciorănescu, Emil
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
alții, oameni de mare clasă intelectuală care au îmbogățit realmente cultura țărilor în care au ales să plece. - Ați scris proză, ați scris eseuri, ați tradus foarte mult. Fără nici o supărare, vreau să vă spun că, totuși, numele dumnevoastră va rămîne foarte legat de pasionantele pagini de jurnal pe care le-ați oferit în acești ani cititorilor. Sunteți un martor deosebit de prețios datorită acelor carnete faimoase în care ați consemnat întîmplări, ați descris personaje mai mult sau mai puțin cunoscute, ați
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
Nu m-am ținut însă cu mare regularitate de el fiindcă au fost momente cînd mi-a fost frică să-l țin (mai ales după 1944) și să aștern pe hîrtie tot ce gîndeam, simțeam și sufeream atunci. Mi-au rămas totuși cîteva caiete din perioada ’36-’40, unul din timpul războiului și acesta pe care l-ați pomenit și pe care l-am publicat în ultimii ani. După părerea mea, jurnalul este creația cea mai interesantă din punct de vedere
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
-și salva existența și pentru a nu se pierde cu desăvîrșire. Mă gîndesc, de pildă, la marele nostru Călinescu. Dacă el nu s-ar fi adaptat regimului - s-a înscris în partid, a fost deputat, nu ne-ar mai fi rămas multe opere create de el după ’44 (cele două romane, cărțile de istorie literară și studii literare). Alții, ca Lovinescu, au avut „norocul" să se sfîrșească înainte de răsturnările din România; dacă ar fi supraviețuit ar fi avut soarta lui P.P.
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
și simte el; realizările mari din punct de vedere politic, cultural, economic se fac sub îndrumarea celor care conduc poporul, cu ideologia respectivă; or, ideologia care s-a abătut asupra poporului român era de asemenea natură, încît acestuia nu-i rămînea decît să sufere în tăcere și să aștepte o perioadă de eliberare în care să se manifeste așa cum dorea. - Într-o autobiografie care vi s-a cerut, v-ați declarat „o victimă a regimului burghez, a culturii burgheze". Sunt curios
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
mult pentru că numai gîndindu-mă la ce pățeau alții socoteam un hazard al Providenței faptul că mi s-a dat ocazia să mai cîștig timp față de cei ce s-au sfîrșit foarte tineri. Acuma am un sentiment de regret că am rămas singurul dintre toți prietenii din generația mea. Uitîndu-mă în urmă, deși am trecut prin foarte multe evenimente, revoluții, asasinate, revolte, războaie am impresia ciudată că nimic nu s-a întîmplat fiindcă nu mai există oamenii pe care îi iubeam, îi
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
dintre toți, Mutu) ne băgau mortul înfrângerii în casă. Iată, așadar, două exemple ale excesului de zel de care Adrian Năstase va avea motive să-și amintească atunci când va fi răsturnat în șanț și când din aroganța de azi va rămâne imaginea halucinantă a mingii de fotbal trecând razant pe la tigva mortului.
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]