2,995 matches
-
doua jumătate a secolului al XIII-lea, în vreme ce Ungaria era cumanizată sub noul rege, Ladislau IV. Față de campaniile Ungariei la sud de Dunăre (în Bulgaria), Litovoi, voievodul vasal de peste Olt, trebuia să ia atitudine: promițându-i-se Țara Hațegului, ca răsplată, el va ajunge la un conflict cu regele Ladislau tocmai pentru această posesiune (Iorga). Se pare că domnia de la Argeș a urmașilor lui Seneslau nu avea să intervină în acest conflict, ceea ce a dus la întărirea prestigiului său-aceasta îi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Întărire pozitivă Stimulente Stimulente versus recompense Rezultate; măsurare și; observare și; încredere și; Management numai prin rezultate Sisteme de recompensă Vezi Sistemele de recunoaștere și recompensă Recompense versus stimulente Dimensionarea corectă; recomandările Fortune pentru; versus restructurări; Roberts, Sherman Valoare de răsplată Schmidt, Richard A. Schneider, Walter Cunoaștere științifică versus simț comun Sears Roebuck Autoactualizare Senge, Peter Stabilirea evenimentelor Sin of Wages: Where the Conventional Pay System Has Led Us & How to Find a Way Out (Abernathy) Analiză situațională Probleme de abilitate
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
nefericitul - care se sinucide - va fi unealta inocentă a răzbunării. Anca îl va învinui pe Dragomir de moartea bietului Ion, învinuire nedreaptă și nemiloasă, dar care îi oferă prilejul de a glăsui patetic, înaintea ultimei căderi de cortină: „pentru faptă răsplată și năpastă pentru năpastă”. Drama este concepută sub imperiul unor rigori clasicizante, convocând puține personaje și respectând cu strictețe unitățile de timp și de loc, într-o compoziție strânsă, tensionată, dar neconsubstanțială înzestrării dramaturgului. Alte scrieri pentru teatru ale lui
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
G. Sbiera, Povești poporale românești, Cernăuți, 1886; I. Pop-Reteganul, Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; Elena D. O. Sevastos, Povești, Iași, 1892; George Cătană, Poveștile Banatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Sim. Fl. Marian, Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Pericle Papahagi, Basme aromâne, București, 1905; Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; I. A. Candrea
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
adesea lui Dumnezeu ca să îmi dea înțelepciunea necesară să fac acest lucru, însă nu am fost în stare să o dobândesc[...]. Temperamentul meu este un dușman mortal pentru acest jug, pe care nu am să îl accept, nici dacă drept răsplată pentru acest lucru aș ajunge stăpâna lumii. Ce crimă au comis femeile pentru a fi condamnate la această aspră obligație, care constă fie în a fi întemnițate întreaga lor viața fie că prizoniere, fie că sclave? Pentru mine măicuțele sunt
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
sufletul din tine e mare ca ș-al meu. Au crezi tu cumcă lumea-i făcută pentru bine? Ne-o spun-aceasta popii și cărțile lor vechi: De mii de ani ne sună povestea în urechi; Nu vezi [tu] ce răsplată virtutea are-n lume: Un giulgi și patru scânduri. Pentru așa comoară Treci însetat pe lângă a vieții vii izvoare. Atuncea se-nțelege că preoții au drept: Deșertăciuni sânt toate când moartea ți-i în piept Dar ici... în picătura de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Căci sufletul din tine e mare ca ș-al meu. Au crezi tu cumcă lumea făcută-i pentru bine? Ni-o spun aceasta popii și cărțile lor vechi - De mii de ani povestea răsună în urechi... Nu vezi tu ce răsplată virtutea are-n lume: Un giulgi și patru scânduri. Pentru așa comoară Treci însetat pe lângă a vieții vii izvoară... Și-atunci... atuncea popii vorbit-au foarte drept: Deșertăciuni sânt toate când moartea ți-i în piept... Aicea, -n picătura de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
uitîndu-se la el cu milă) Și el... nebunul. De-aceea ai pălit, De-aceea nu mai râzi tu, de-aceea cânți tot trist. Dară, deși amorul e crud și e amar, Tu ești poet și-n tine găsești a ta răsplată Tu totuși ești ca floarea ce-și e destulă șie. M[AIO] Dară și al meu suflet, și el era să fie Ca norul care poartă gîndirea-i aspră, rece, Pe-un cer fără lumină. Eu... am văzut că trece Un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
visuri. Visuri, spune, Cine a crezut în visuri nu-i cuceritor de lume. Nu voiesc s-ascult dervișii ce din cărțile lor vechi Cu povestea răsplătirii ne tot cântă în urechi. Am văzut virtuți atâtea ce-au găsit a lor răsplată Într-un giulgi și patru scânduri. Pentr-o hrană - așa bogată Eu să-mi stâmpăr lăcomia?... Pentru-a cerului comoară Eu să trec arzând de sete lîng-a vieții dulci izvoară? " Când e-un om zvârlit în lături... frate fie chiar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o să-ți facă parte dreaptă? Nu ne-o spun aceasta popii ce, din cărțile lor vechi, Mii de ani povestea asta ne-o cântară în urechi?... Ș-a ta inimă vitează, ș-ale tale nalte gânduri Au găsit a lor răsplată... Giulgiul ăsta, patru scânduri. Unde ajungem, măi vere, eu ca tine să fi fost?... Tu ce dormi, dormire-ai vecinic, fără-ntoarcere, un prost, Căci dacă spre altă viață tu acuma te-ai trezi Tot în lumea cea comună de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
v-ați hrănit dușmanii, i-ați apărat cu sânge, În loc de-a sparge capul năpârcei sub picior Voi ați crescut-o mare și astăzi vă zugrumă. Spun popii de-o vecie unde orcare vină Găsește-a ei osândă, și binele răsplata. Și mii, timizi de frică și de-o speranță vană, Trec înșelați pe lângă izvoarele vieții. {EminescuOpVIII 270} Iar dacă nu, lințoliu, piroane de sicriu Răsplată sunt virtuții! Răbdarea cine-o are tîrască-se-nsetat, Voi soarbeți picătura de timp ce o aveți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zugrumă. Spun popii de-o vecie unde orcare vină Găsește-a ei osândă, și binele răsplata. Și mii, timizi de frică și de-o speranță vană, Trec înșelați pe lângă izvoarele vieții. {EminescuOpVIII 270} Iar dacă nu, lințoliu, piroane de sicriu Răsplată sunt virtuții! Răbdarea cine-o are tîrască-se-nsetat, Voi soarbeți picătura de timp ce o aveți. Aici fiți mari, puternici, aci fiți fericiți, Aici [... ], curagiul și pumnii au valoare În mână de vei prinde a istoriei carte Și dacă tu, de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce zic? Tu blăstemi, poete... Cată bine, Căci lumea e creată anume pentru bine. N-o spun aceasta popii și cărțile lor vechi, De mii de ani nu sună legenda în urechi? Nu vezi tu că virtutea găsește-a ei răsplată, Răsplată ce de, oameni și cer e-nvidiată? Răsplată prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri Ți-e îndemînă-n nuntru și scapi de multe gânduri, De gânduri fără noimă... Pentru așa comoară Treci însetat pe lângă a vieții dulci izvoară... Și-atunci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
zic? Tu blăstemi, poete... Cată bine, Căci lumea e creată anume pentru bine. N-o spun aceasta popii și cărțile lor vechi, De mii de ani nu sună legenda în urechi? Nu vezi tu că virtutea găsește-a ei răsplată, Răsplată ce de, oameni și cer e-nvidiată? Răsplată prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri Ți-e îndemînă-n nuntru și scapi de multe gânduri, De gânduri fără noimă... Pentru așa comoară Treci însetat pe lângă a vieții dulci izvoară... Și-atunci... atuncea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lumea e creată anume pentru bine. N-o spun aceasta popii și cărțile lor vechi, De mii de ani nu sună legenda în urechi? Nu vezi tu că virtutea găsește-a ei răsplată, Răsplată ce de, oameni și cer e-nvidiată? Răsplată prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri Ți-e îndemînă-n nuntru și scapi de multe gânduri, De gânduri fără noimă... Pentru așa comoară Treci însetat pe lângă a vieții dulci izvoară... Și-atunci... atuncea popii vorbit-au foarte drept: Deșertăciuni sunt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
iese amîndoi) SCENA XI HIRTRIO (singur) Râdeți, râdeți până vă vor ieși ochii. Strîmbați-vă cât v-o plăcea, căci vă șade bine, prea bine, încă... Pentru aceea ce ți-am fost ție, iubită și sfântă muză, eu nu cer neci răsplată, neci răzbunare, însă dă-mi din sufletul tău apărare și mângâiere, ca să sufăr cu bucurie orce batjocură, orce insultă. Astfel, spre a servi numai de petrecere la toată lumea, mergem din țară-n țară, din loc în loc cu moartea în inimă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
plac. LAIS Însă nu voi în tot cazul... BOMILKAR Îmi dai voie să-ți închin Ca dovadă de credință acest dar de preț puțin? Și, daca a mea pețire ți se pare serioasă, Voi găsi pe-a tale buze o răsplată prețioasă... LAIS (se scoală) Tu ai fi putut cu și mai multă lipsă de purtare Să-mi faci astfel de propuneri și să râzi de-a mea-ndignare. Cine-și dă în dar favoarea nu mai poate să se mire Când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
supunerea sa pentru Scaunul roman, îi făgăduiește sprijin și ajutor din partea numeroșilor cruciați și altor creștini evlavioși, caută să-l intereseze mai cu samă pentru eliberarea împărăției latino-bizantine (Romaniae Imperium), de bântuirile de pe atuncea, îi făgăduiește pentr-un asemenea lucru răsplată în ceriuri și pe pământ și-i pune în perspectivă statornica favoare a Scaunului papal. Dând ajutor lui Balduin II, să dovedească deci că e un principe în adevăr catolic și să deie Scaunului roman puncte de razăm pentru a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cumpănă toată retorica și iscusința pentru a dispune populația în favoarea împăratului. "Am răbdat multe - zicea el - sub domnia băiatului Calliman și ne-am mângâiat numai cu nădejdea că, ajungând la vrâstă bărbătească, ne va hărăzi c-o socotință mai matură răsplata ce ni se cuvine pentru nevoile ce le-am suferit. Dar soarta rea ne-a tăiat nădejdea din rădăcină, căci acuma iar se va pune în scaun un copilaș, încît am fi nebunii nebunilor de-a ne mai aduce în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
domnu-său. Merit esențial întru restatornicirea concordiei și păcii dintre Valachia și Ungaria și-a câștigat episcopul din Oradea-Mare, care a vizitat de mai multe [ori] pe Alexandru Vodă în calitate de sol regesc și a știut să puie la cale reconciliarea. Ca răsplată regele Ludovic I, încuviințînd cererea episcopului, confirmă privilegiile bisericei din Oradea-Mare. Din căsătoria întîia c-o soție de lege grecească Alexandru avu pe fiul și urmașul său Vlad (Vlaicu, Vladislaus). A doua soție, Clara, de lege catolică, care trăi mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și pe frații săi Dragu, Dragomir și Ștefan, pentru că aceștia ținuseră cu credință la coroana Ungariei, se împotriviseră hainilor coborâtori ai lui Bogdan-Dragoș, îi oferiseră regelui Moldova și preste tot se arătaseră zeloși în serviciu, alipiți, folositori și vrednici de răsplată. În anul 1373 cei doi frați Balcu și Dragu se așezară pe o moșie câștigată de ei, Boczko din Maramureș, își sporiră acolo numărul moșiilor și dădură ocazie de-a se naște și putința unei activități influente unei vestite familii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Schwerkraft) spiritului lor (în) pe scurta durată a actului creațiunei lor și cari nu mai pot să oprească-n loc ceea ce au negles odată, momentul ce li s-a răpit deja, are și el asemenea lor dreptul de-a căpăta răsplata imediat cu fapta. Și mulțimile dispuse după voința sa neci nu vor pregeta de-a acorda emoțiunei lor interne izbucnirea nereținută. Izbucnirea e rezultatnl unei impresiuni care a atins electrice sufletul. Ar fi după cele ce-am zis a necunoaște
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din amăgirea pe sine însuși și din dorința de-a plăcea, căci daca el o părea sie și altora ceva, atunci nu e nimica. Vocațiunea sa este părerea, el trebuie să prețuiască mult aplauzul momentan, căci el nu capătă altă răsplată. El trebuie să caute să esceleze, căci de-aceea stă el aici. " Unilateralitatea minței ia într-asta de scop ceea ce-am semnalat mai sus ca o urmare necesarie a artei reprezintative și naturalminte că întoarce astfel pe dos toată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
București, 1999, p. 80. footnote>. Părinții filocalici ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să respingem ispita încă din faza de momeală (atac). Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am luat nici o atitudine față de ea și nici nu am produs-o noi. Dacă respingem momeala chiar din clipa în care apare, am biruit. După aceasta, urmează însoțirea, adică convorbirea cu gândul, fie spre încuviințare
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
ziua și noaptea. Iar dacă vedeau vreo greșeală, se străduiau să o îndrepte, cu ajutorul lui Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață că „pentru cinci pricini se oprește sufletul de la păcate : sau pentru frica oamenilor, sau pentru frica judecății, sau pentru răsplata viitoare, sau pentru dragostea lui Dumnezeu, sau, în sfârșit, pentru mustrarea conștiinței<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op.cit., suta a doua, cap. 81, p. 83 footnote>”. Observăm că, în Filocalie, Părinții ne descoperă multe taine ale acestui război nevăzut și îndelungat
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]