5,766 matches
-
niște aripi și mi-amintesc că atunci a venit în atelier o prietenă foarte bună, actrița, și m-a întrebat: „ Tu nu poți să faci o coloană din formă această a vânătorului „ Și a luat vânătorul de pe stativ, l-a răsucit de vreo trei- patru ori și atunci în mișcarea vânătorului am văzut alte elemente din coloana și am creat a doua zi o coloană nouă. GBN - Se împacă sculptură cu pictură ? CMS - Nu prea, acum că am descoperit magia formelor
„ AM TRAIT INTOTDEAUNA LA ORIZONTUL MISTERULUI ... „ de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360840_a_362169]
-
acțiunea, semănând bine cu Jupân Dumitrache - Titircă Inimă Rea din „O noapte furtunoasă”: „Jupân Deșliu, poreclit Dodoloanță datorită rotunjimii pe care a căpătat-o de-a lungul anilor și a traiului bun: «mâncărică, băuturică și nevastă tinerică...» stă la tijgea răsucindu-și mustățile, dar e cu ochii ațintiți pe Mărița crâșmărița «mititică și frumușică de pică», să nu care cumva... vreun mușteriu obraznic să atenteze la «comoara lui», că «musiu» e-n stare să facă omor la drumul mare. Fiind toamnă
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
abia venit tocmai din Germania, în vizită la niște rude. Părăsește însă fără de veste comuna, scoțându-și autoturismul repede pe șoseaua asfaltată. Își anunță plecarea spre Iași, spre Vatra Dornei sau spre Cluj. Scump la vorbă, privește absent prin parbriz, răsucind alene volanul cu o singură mână. Nu închide poarta pe care tocmai a ieșit semețul lui autoturism, o lasă să fie închisă în urmă de către cei de-ai casei, care rămân în prag cu suflete pustiite, oftând de dor în
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
din cădere. hai să murim în doi / eu pe o moarte /tu pe o moarte / călărind fiecare calul negru / răvășit de ploi / când nu se vor mai vedea copitele / am să întru în tine / tu ai să intri în mine / răsucind cutițele / în icoane pe care le-am sfințit de goi / unii vor râde /vor plânge alții / fără să știe că noi / călărind bezmetici pe caii negri / suntem astăzi ploi (Ploi ) Un poem adresat ploii fertilizante în care tandrețea, gingășia, cucernicia
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
de fildeș a rezistenței echilibrului meu. Scriam acum ceva vreme că, dintre mocirlele privite de mine pe care nuferii ridică Slava Tatălui cu simplitatea frumuseții eleganței lor, s-a redesprins din parcul închis al amintirilor, mai întâi ca un cârlig răsucit în inima ființei mele, mai apoi ca o imagine previzibilă, trăirea pe care am avut-o, copilă fiind, când am privit prima dată doi tineri sărutându-se pe o bancă în parc. Ceva în mine purta ecoul răstignirii de acum
POVESTE O VESTE POVEŞTI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363171_a_364500]
-
mâna la gură să-și stăpânească râsul. - Fugi, domnule, de aici! Nu pot să cred ce aud, izbucni judecătorul Diaconu, fără să intenționeze să se mai abțină. Martorul se făcu mic de teamă și rușine. Privea podeaua cu încăpățânare și răsucea un nasture al cămășii între degete, în timp ce asuda puternic de parcă se afla sub arșiță. - Când a fost, domnule, asta? Când s-a întâmplat? Adică... spune când ți-a fost amantă! - În urmă cu vreo șapte ani, domnule judecător, răspunse martorul
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]
-
poți îndrepta pe cineva care nu dorește. • Diavolul nu suporta umorul. • Din gunoiul de grajd răsar legumele cele mai bune. Unii erau indignați că la Zoo Toronto s-au adus schlete de Dinozauri și nu dinozauri vii (Liviu Marcu). • Ne răsucim în Istorie în cerc închis. • Umor facultativ. • Mi-am păstrat sângele rece parțial... Total ar fi fost prea de tot. • Lăsați învinșilor măcar libertatea de a se da victorioși... Nu înțelegerea, neînțelegerea doare. • A fi curajos nu înseamnă a nu
LEGENDA & FUNIA DE USTUROI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368370_a_369699]
-
faci cărări de mângâieri Dar frângi cu degete încinse-n lavă Azimă caldă, coaptă-n lan cu maci Când lutul ce-amiroase a otavă Te-ar dărui cu pace. Treci și taci! Săruturi-gânduri alergând pribege, Pe limbi de vânt se răsucesc ușor Și-n taină-ar vrea de vrajă să dezlege Blestemul curs din trupul unui nor. Tu taci și treci pe-aceeași veche-alee Deși de alb ți-e sufletul flămând Nu vezi pridvorul nins cu azalee Când lăcrimează-amurgul peste gând
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
-mi limpezesc modul cum s-au petrecut aceste schimbări strecurate tiptil prin timp”. Se întrevede apropierea unei mari prăbușiri. Doamna Buni reușește ca un pictor să creeze cu tușe groase panorama cutremurului care a cuprins substratumul civilizației europene: „Și tot răsucind problemele pe toate părțile mi-am zis cu regret: astăzi nu mai sunt europenii de altădată care proslăveau mitul culturii, al subtilităților și rafinamentelor de tot felul, care puneau preț pe ce era mai valoros din trecutul lor glorios. Moda
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
mea mireasma primăverii dintâi, pentru a mă reîntoarce în casa în care tinerețea mea... se schimbă tot mai mult în umbră, și unde văd cum cuvintele mor în ghivece de timp răsturnate. CERCUL DE FOC Prizonier al trupului, sufletul se răsucește în sus, către soare, întemnițând, la rândul său, visul, care de-a lungul tuturor anilor n-a izbutit să învețe pentru sine nici unul din darurile morții. Viorela Codreanu Tiron Referință Bibliografică: 3 poeme de dragoste / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare
3 POEME DE DRAGOSTE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367868_a_369197]
-
peste filele ei necăutând ceva anume. Obosit de frământarea revistei s-a ridicat de pe bancă și a început să facă câțiva pași, strângând revista în mâna stângă. Pe urmă s-a întors de unde a plecat și a început să se răsucească în toate părțile. Făcea trei pași la dreapta, pe urmă trei pași la stânga. Poate aștepta pe cineva. O altă frunză i-a atins de acestă dată fruntea. Ca trezit dintr-un vis, a tresărit. Și-a aruncat privirile în zare
CE MULT CONTEAZĂ AMBALAJUL! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367884_a_369213]
-
cu capul înainte, dar voinicii lui Nor Alb îi pocniră în scăfârlii cu jeturi de raze, încât săreau scântei din capetele lor, în tunete asurzitoare. Se luară la trântă, se apucară de cămeșoaie, rupându-le în bucăți, se încolăceau, se răsuceau, iar în urma încleștării lor zburau prin tot cerul flendurile vineții sau alburii. Viteazul Nor Alb apucă de plete un lungan cu armură plumburie, îl învârti de câteva ori ca pe o praștie și-l aruncă cu putere în mijlocul zdrențăroșilor vineții
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
flăcări. Căpățânile inamicilor picau în dreapta și-n stânga, făcând cărări-cărări în rândurile lor. Nici nu-și dădu seama când ajunse față-n față cu furiosul Viscorilă care se repezi la el, suflându-l până-n cer. Dar, în cădere, Mărțișor se răsuci și înfipse sabia de foc în fălcile bolovănoase ale lui Viscorilă, care se dezumflară ca un balon spart. Iar când scoase sabia din fălcile lui, foalele fălcilor lui Viscorilă se umflară la loc, suflând mai amarnic. În acest timp, căpitanul
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
șiruri de dinți mărunți și ascuțiți, în momentul în care se auzi un șuierat scurt și, sub privirea mea, o săgeată cu coadă roșie i se înfipse drept în ochiul din mijloc. Lăsând deoparte orice urmă de precauție, m-am răsucit pe burtă desfăcându-mi armele și, țintind în direcția sferei, m-am furișat spre arătarea rostogolită în iarbă. Tocmai în momentul în care mă aplecam să cercetez capsula, m-am simțit smucită de păr și trântită pe spate. La impactul
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
sălbatic din copite stă să bată. Îl hrănesc cu zori de suflet, îmi e drag și parc-aș vrea Să-l dezleg de jurăminte și să alerge-n vreme rea. La ce bun s-aștepte carul cu arome-mbleșugate? Dragostea se răsucește printre lacrimi nesecate. În curând voi mări pasul cât să ocolesc un dig, Să-mi rămâi mereu iubitul ce mă apără de frig! Referință Bibliografică: Iubitul ce mă apără de frig / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1591
IUBITUL CE MĂ APĂRĂ DE FRIG de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368013_a_369342]
-
Haideți la brânzoaice, lovi-v-ar foamea! Un tânăr tuciuriu, cu hălățel alb și bonetă așișderea, împinsă pe ceafă, pusese jos, icnind, un coș imens, pe care îl purta cocârjat cu ambele mâini, înaintea noastră. Cât ceri pe brânzoaică? se răsucise, dându-și aere de comerciant versat, în direcția tânărului Cucaras. Cinci mangoți pentru dumneata, tataie, sosise prompt răspunsul. Brânzoaice caldeee!... Nu vrei și dumneata? mă îmbiase căpitanul de navă, căutându-se de bani în buzunarul șortului ponosit. Până a apuca
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
pe șira spinării gândindu-se ce urât a făcut ultima oară când a chemat-o vecina să-i dea o mână de ajutor, s-o liniștească pe copilă. Doamne, cum se mai zbătea! Scăpa ochii peste cap, se încovoia, se răsucea, dădea din mâini și din picioare... Țipa, se înroșea, făcea spume la gură... O scenă de groază! Ce durere mai mare poate să aibă niște părinți? La cei paisprezece ani, Andreia este bine dezvoltată, o depășește pe mamă și la
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
poziția în timpul investigației mele. Se pare că va ploua, remarcase el sec, și nu puțin. Vai, domnule căpitan, îi spusesem atunci alarmat, dar să vedeți cum arată cerul încolo ... Da, da, înclinase aprobator capul, dar norii vor trebui să se răsucească, adăugase întinzând spre zare mâna, pentru a veni dinspre nord asupra noastră ... Altfel, nooo!... Drept răspuns, un nou tunet se făcuse auzit, ca o năprasnică bătaie de tobă. Așa că mai avem, nițel răgaz, își dusese la capăt ideea bătrânul meu
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
naosul Catedralei Mitropolitane „Sfântul Dumitru” din Craiova. „Când a plecat de la noi și s-a născut în Cer, veșmântul îi era acoperit cu lalele însângerate de rănile vrășmașilor și sângele din inima lui, prelins încet, căci paloșe mari acolo erau răsucite. Cu durere și-a purtat crucea. A lăsat în urmă salbe de mănăstiri și biserici ctitorite sau reînviate, cărți bisericești aduse din scrinuri vechi și retipărite și pagini de adevărată istorie românească, rafturi întregi de bibliotecă. Iar celor care l-
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
ori refuzate din motive construite altfel decât științific. Este vorba, desigur, de influența...”. Pe când rostea aceste cuvinte, s-a pornit un puternic ropot de aplauze și luminile din sală s-au stins, vorbitorul fiind prins într-un vârtej ce-l răsucea amețitor și care a transformat aplauzele în tunete și lumini. Încerca să-și adăpostească ochii de lumina farurilor puternice care-l orbeau și din față și din spate. Mâinile țineau strâns volanul pe care-l manevra cu precizie, astfel încât să
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
în mine și i-am spus bine, culcă-te pe scaun și deschide gura mare, dar să nu ai pretenții după aia! - Și?? vrem noi să știm. - Și exact așa s-a întâmplat, spuse dentistul. Am apucat strașnic cleștele, am răsucit în dreapta și în stânga, la momentul oportun am făcut o mișcare energică pe liniile de forță și măseaua a ieșit perfect. Iar tipul, vă rog să mă credeți, s-a ținut de cuvânt: n-a scăpat nici o silabă. Eu așa ceva n-
SCHIŢE UMORISTICE (66) – UN CAZ RARISIM de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367675_a_369004]
-
imprevizibil, mereu logic și ilustrativ, demonstrativ, competitiv cu el însuși, în favoarea marelui poet Arghezi. Ne cita nu odată câte-o poezie întreagă. Liniște ca o apă de lac, sub raze de lună. El înoată-ncet, drept, ajunge la țintă, se răsucește și vine spre noi. A terminat, deci, de citit sau de recitat, cu glas scăzut. Pauză. Liniște destinsă. Iși dă seama, cred, că el fusese pe lac, aproape fantomatic, și că noi eram doar pe mal, departe, printre cine știe ce copaci
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (96) -STRICT CONFIDENȚIAL Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Menașe m-a chemat în apartamentul lui, a închis ușa, a răsucit cheia în broască și mi-a spus cu voce gravă: - Rozica o să lipsească vreo două ore, s-a dus la coafor. Băiatul e și el plecat, la un film. Și te-am chemat special pe tine pentru că vreau să discutăm
SCHIŢE UMORISTICE (96) –STRICT CONFIDENŢIAL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366987_a_368316]
-
vinde produsele, patronii ocupându-se personal de procurarea mărfurilor. La unul din magazine văzu oprită o căruță cu coviltir din care se descărcau baloți cu fel de fel de mărfuri. La altul, un negustor de șei își tot întorcea și răsucea mărfurile către cineva care le privea și le măsura suspicios, parcă neîncrezător în rezistența lor și în asigurările vânzătorului. Undeva, pe o moviliță de pământ, câteva fete ale mahalalei boceau un mic sicriu ce aveau să-l ascundă printre bozii
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
decembrie 2016 Toate Articolele Autorului La capăt de drum Trecutul e un ceas de așteptări în veacuri , Iar vântul un șir de glasuri reci ... Răsari cu aripa obosită printre visuri Când prin mine cu fiecare clipă treci . Tăcerea ta îmi răsucește gândul , În stropul de ploaie ce pe buze a înghețat ... Fereastră în urmă ta închide cantul Uitărilor ,ce din surdina au mai răsunat . Și de ce acolo la capăt de drum , Măi asculți vântul care trece ... Departe ochii mi-s oricum
LA CAPAT DE DRUM de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367013_a_368342]