1,949 matches
-
de oamenii din sat mai ales dacă erau femei. Se lăuda că acolo, acasă, în Jijia, aduna raci și scoici pe fundul apei fiind un înotător redutabil. și cum în Sofian era un lac mare plin de scoici și de raci și de gâște sălbatice l-am pus la probă și a trecut-o cu succes. Venea deseori la noi la masă iar la masă nu lipsea, mai ales cu această ocazie, domnișoara Stratula. De obicei însă doctorul își făcea mâncarea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sentimentele lui. Îi plăcea să-și amintească. În verile copilăriei se urca într-un cireș, în sân cu o mămăligă, și cobora numai când era sătul. Se înduioșa gândindu-se la tinerețele sale de la mănăstirea Vorona unde mânca supă de raci și o plimba pe iaz cu barca pe dama de companie a principesei Sturza. Pentru frumusețea aceea a plecat starețul pe jos, din mănăstire până la Botoșani, cu barba băgată sub mantie. Chiar șașa a fost bumbăcit de flăcăii care străjuiau
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la Archeos pe când n-avea decât zece ani. Vara, prietenul său fusese în tabără la Dobrovăț, unde copiii s-au bucurat de o mai mare libertate decât cea din școală și chiar decât acasă. Se scăldau în iazul mănăstirii, mâncau raci fierți, caș dulce de la stână și, într-o știoalnă din pădure, de pe pârâul Pietrosu, făceau „aviație inamică”. Poanta asta era dintr-un film: la ordinul sergentului, recruții săreau ca broaștele în baltă, cu fața în noroi. Numai în chiloței, copiii
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pentru lucrările practice. Treceam pe la studenți și îi ajutam la efectuarea desenelor după materialul natural. Mai curând îi ajutam să înțeleagă și să redea anumite detalii de structură. Mă implicam mult la disecțiile efectuate pe unele animale (limbric, râmă, lipitoare, rac etc.). Am început apoi să particip și la lucrările practice de Entomologie. Cu această ocazie am învățat să recunosc multe specii de insecte, ceea ce m-a ajutat mult la aplicațiile practice în natură. În 1968 am devenit asistent și am
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
suflau vîrtos în jiglere, pentru că benzina, cu toate că se dădea pe rație, era proastă, avea gunoaie care înfundau carburatorul. Iarna, cînd mașina nu pornea, o împingeau sau puneau bujiile la încălzit pe aragaz. Dacă asta nu dădea rezultate, băgau manivela în rac și învîrteau sănătos. La o pană de cauciuc, în epoca în care nu existau vulcanizări la fiecare a treia curte ca acum, oamenii îndepărtau janta, scoteau camera din anvelopă, îi puneau petec cald și apoi, cu două leviere, băgau camera
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un soi de caractere morale, evocând de pildă pe înjurătorul "de lege, de cruce, de cuminicătură, de colivă, de prescuri, de spovedanie, de botez, de cununie", pe ipocritul la spovedanie care a mâncat miercurea și vinerea "pește și în post raci și unt de lemn" dar n-a dat de pomană nevoiașilor, căci: "am face milă, ci nu ne dă mâna, că avem nevoi multe și dări și avem casă grea, și copilași cam gloată...", pe cel care strâmbă din nas
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a înflorit în această vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea. Și la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea. Și la el toți se înhamă: Nu știu cine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încă, mănâncă ce află, Cresc, se-nmulțesc; dar timpu-i omoară ca iarna lăcusta. Dintre tragedii, Rienzi se desfășură prea încet și fără nerv. Lăpu-șneanu-vodă aduce complicații împotriva spiritului cronicilor și face abuz de shakespearianism. Anna debitează insanități ca o Ofelie: Racul are două clește Și au prins în ele-un pește; Peștele a dat din coadă, Când a vrut racul să-l roadă. Racul zice: stai, măi știucă! Eu nu-s pește, ci-s nălucă... ANTON NAUM, D. OLLĂNESCU-ASCANIO, I. CARAGIANI
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încet și fără nerv. Lăpu-șneanu-vodă aduce complicații împotriva spiritului cronicilor și face abuz de shakespearianism. Anna debitează insanități ca o Ofelie: Racul are două clește Și au prins în ele-un pește; Peștele a dat din coadă, Când a vrut racul să-l roadă. Racul zice: stai, măi știucă! Eu nu-s pește, ci-s nălucă... ANTON NAUM, D. OLLĂNESCU-ASCANIO, I. CARAGIANI De la "rafinatul Naum" (1829-1917) au rămas poeme fastidioase ca Aegri somnia, lungă meditație asupra caducității, și o imitație după
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Lăpu-șneanu-vodă aduce complicații împotriva spiritului cronicilor și face abuz de shakespearianism. Anna debitează insanități ca o Ofelie: Racul are două clește Și au prins în ele-un pește; Peștele a dat din coadă, Când a vrut racul să-l roadă. Racul zice: stai, măi știucă! Eu nu-s pește, ci-s nălucă... ANTON NAUM, D. OLLĂNESCU-ASCANIO, I. CARAGIANI De la "rafinatul Naum" (1829-1917) au rămas poeme fastidioase ca Aegri somnia, lungă meditație asupra caducității, și o imitație după Reineke Fuchs al lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a mânca și a se lăsa mâncată. Se vorbește cu voluptate de bogăția în vânat a țării (urși, mistreți, cerbi, capre negre, cocoși de munte, ierunci, dropii, spîrcaciu, potârnichi, prepelițe, sitari, begaține, puhoieri, nagâți, rațe, lișițe, gâște, gîliți, lebede), de raci și chișcari, de crapi prinși iarna prin copci în cantități așa mari încît "foșgăiau viermuind", de pești gătiți în felurite chipuri. Rafinamentul gastronomic se bizuie pe o degradare în scara civilizației. Fineța stă în o cât mai mare apropiere de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ei s-a clădit o casă cu etaj în care e instalată Librăria Hertz. Când am intrat înăuntru am rămas în admirație în fața unui nesfârșit galantar așezat în mijlocul sălii pe care erau așezate tăvi și farfurii lungi cu movile de raci fierți, pilaf de raci, pui fripți, fructe și alte felurite bunătăți. 1. Hotelul Concordia-veche (str. Smârdan nr. 42) a funcționat până în anii celui de-al Doilea Război Mondial; aici, în seara zilei de 23 ianuarie/4 februarie 1859, fruntașii partidei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o casă cu etaj în care e instalată Librăria Hertz. Când am intrat înăuntru am rămas în admirație în fața unui nesfârșit galantar așezat în mijlocul sălii pe care erau așezate tăvi și farfurii lungi cu movile de raci fierți, pilaf de raci, pui fripți, fructe și alte felurite bunătăți. 1. Hotelul Concordia-veche (str. Smârdan nr. 42) a funcționat până în anii celui de-al Doilea Război Mondial; aici, în seara zilei de 23 ianuarie/4 februarie 1859, fruntașii partidei naționale au hotărât alegerea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cunoscut în tot Bucureștiul. Și prăjitura costa numai 15 bani. La liceu fac cunoștință cu profesorii mei. La religie, părintele Veniamin Catulescu, preot cult și respectabil, foarte iubit de elevi. La franceză, domnul Tănăsescu, gras, rotund și roșu ca un rac. Era cu noscut că bea în toate zilele multă bere la berăria Grebert, mai târziu Osvald, în strada Câmpineanu. Ilie Benescu, profesorul de elină, un om foarte de treabă, dar cu totul agramat. Nu avea decât o singură lecție: cercul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Lugoș, în 2 mai 1896“). bucureștiul în 1871 141 Ca un crin de vară, Ce vântul îngheață, Frumoasă Ioano, în valuri periși!254 Un alt loc de petrecere era moara cu iaz de la Floreasca. Nicăieri în București nu se găseau raci mai mari și mai gustoși. În jurul iazului erau cabinele de baie foarte primitive. Nu era nimic pitoresc. Se mânca raci, pește, ouă și pui fripți, dar vinul era foarte bun. Într-un an, pe seară, s-a înecat și aci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
valuri periși!254 Un alt loc de petrecere era moara cu iaz de la Floreasca. Nicăieri în București nu se găseau raci mai mari și mai gustoși. În jurul iazului erau cabinele de baie foarte primitive. Nu era nimic pitoresc. Se mânca raci, pește, ouă și pui fripți, dar vinul era foarte bun. Într-un an, pe seară, s-a înecat și aci un bucătar francez de la Capșa. Apoi clientela s-a rărit. Acea tragică întâmplare nu a omorât numai un om, dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din acele farse cum nu se mai fac astăzi. Nicu Crețeanu era un mare mâncăcios. Gourmand și gourmet.313 Într-o zi, intrând la birtul Hugues, actual Riegler, unde mânca de obicei, vede pe galantar o farfurie plină cu niște raci mari de toată frumusețea. Frecându și mâinile de satisfacție, Crețeanu poruncește: — Duceți-mi farfuria cu raci la masa mea. — Nu se poate, coane Nicule, îi spune maître d’hôtel, fiindcă sunt deja luați. — Cum se poate? Cine i-a luat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și gourmet.313 Într-o zi, intrând la birtul Hugues, actual Riegler, unde mânca de obicei, vede pe galantar o farfurie plină cu niște raci mari de toată frumusețea. Frecându și mâinile de satisfacție, Crețeanu poruncește: — Duceți-mi farfuria cu raci la masa mea. — Nu se poate, coane Nicule, îi spune maître d’hôtel, fiindcă sunt deja luați. — Cum se poate? Cine i-a luat?... — Un domn Negroponte care a venit ieri de la Galați. Cum a văzut racii, i-a cumpărat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-mi farfuria cu raci la masa mea. — Nu se poate, coane Nicule, îi spune maître d’hôtel, fiindcă sunt deja luați. — Cum se poate? Cine i-a luat?... — Un domn Negroponte care a venit ieri de la Galați. Cum a văzut racii, i-a cumpărat pe toți și i-a și plătit. Furios, roșu-stacojiu la față și pufnind de indignare, Nicu Crețeanu se așază la masă, mănâncă cu noduri, apoi iese. Pe Piața Teatrului își vede muscalul favorit staționând și îi face
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și 1876, și foarte tânărul I.L. Caragiale. Colaboratorii re vistei sunt cei notați de Bacalbașa: G.Dem. Teodo rescu (semnând Ghedem), C. Cristescu (Cocris, Sir Kock), D. Teleor ș.a. Caragiale semna la Ghimpele cu pseudonimele sau inițialele: I.L.C., Car., C., Rac, Palicar. În 1871-1872 N.T. Orășanu nu colabora la Ghimpele. 321. Românul, fondat de C.A. Rosetti la 9/21 august 1857, ca organ al liberalilor radicali; a apărut până în aprilie 1905. În perioada la care se referă Bacalbașa - după stabilirea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
canțonete al ușorului ei repertoriu. Apoi, luând un pahar de șampanie, se repede la Conul Mitiță, i se așează pe genunchi, îl prinde de gât și îl sărută. În aclamațiile unanime bietul Dimitrie Sturdza s-a făcut roșu ca un rac, a început să se zbată spre a-și libera genunchii, pe când prințul Gorciakof își ținea pântecele de râs, iar Kogălniceanu exulta. Dau această anecdotă așa cum circula pe atunci în toate cercurile. La Union-Suisse se refuzau în toate serile 3- 400
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nume de persoane Cantacuzino, Șerban: 50, 123, 124 Cantili, Gh.P.: 149, 150, 353 Capșa (frații): 119 Car. (pseudonim): v. Caragiale, I.L. Caracostea, M.H.: 266 Carada, Eugeniu: 27, 61, 68, 72, 166, 275, 353, 381 Caragea-Vodă: 243 Caragiale, I.L. (Car., Palicar, Rac): 7, 23, 3, 116, 122, 164 166, 237, 241, 242, 245, 333, 382, 386, 391, 399, 419 Caragiali, Costache: 333 Caragiali, Iorgu: 116, 378, 379 Caramanliu, C.: 273 Caramfil, G.: 273 Carapatti, N.: 125 Carcalețeanu, I.: 266 Cariagdi, D.: 68
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
315, 353 Protto, Al.: 102 Proudhon, Pierre Joseph: 246 Pruncu, D.: 273 Psalle, G.: 82 Pumnul, Aron: 22 Purcică, Andrei: 402 Puricescu, A.: 273 Puțureanu, Dincă: 253, 254 Quinet, Edgar: 124, 126, 264, 267, 305 Quinet, Hermiona (n. Asachi): 267 Rac (pseudonim): v. Caragiale, I.L. Racine, Jean: 107, 108 Racotă, Hariton: 288 Racoviceanu (dr.; poreclit „Pițurcă“): 54 Racoviță, Dimitrie: 110, 392 Racoviță, Gh.: 83 Racoviță, N.D.: 225 Racoviță, N.Gr.: 68 Radoviceanu, Gh.: 300 Radovici, Al.: 345 Radovici, Al. G.: 8 Radovici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
măcina și se cocea tot timpul literatură. Literatura era atît în manuscrise, cît și în aer. Acolo munca începea cu „planul numărului viitor”, un fel de negociere de tematici și titluri. Adesea, se articula greu, după scene de fabulă, gen „racul, broasca și o știucă”. Iată de ce: întrucît voiam să ne justificăm pîinea de redactori, toți ne protejam „sectoarele”, fapt care făcea ca orice extindere a unuia să fie privită de cel ce trebuia să cedeze ca o acaparare ireversibilă și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]