1,939 matches
-
civilizație“ a unora inspiră și reflecții mai acide, ca în foiletonul satiric Voiajul diavolului, apărut în Albina românească (1845, nr. 36 și 37). De când oare au început ieșenii să coboare mai frecvent în iad? „- De când civilizația au început în zodia Racului, adecă pe dos, de când s-au lepădat straiele vechi mai nainte de a fi gata cele nouă, de când se învață dialecte streine dând uitărei limba mumei, de când luxul și romansurile sânt mai trebuitoare decât pâinea cea de toate zilele, și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de primele trei. În primul rând, e vorba de „formula” în care călătorim, o formulă inedită, denumită „formula patru”. Sunt însoțită de cei trei fii: Cristian, Dragoș și Alexandru, un grup „forte”... deoarece suntem patru personalități diferite. Cristi e un „rac” tandru, sensibil, dar pătimaș. Este ceea ce se numește „latin lover’’. Din când în când îl mai numesc “filosoful” familiei. Dragoș este un „scorpion” elegant, radical, mândru și senzual. Dragoș e atras de mister, îi place să pătrundă în esența lucrurilor
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
am să te întâlnesc pe plajă, făcându-ți baia de după-amiază, măgăruș îndărătnic și încăpățânat, scumpa mea. Seara Am primit vizita Chiranei, nenorocită din pricina lipsei de bani, apoi m-am plimbat prin oraș și pe faleză. Cinat la restaurantul Comino: raci - eu opt -, Irène, șapte. Ne-am întors împreună. M-am gândit tot timpul la tine, adânc, cu tandrețe și disperare; îți simt absența peste tot; te regăsesc peste tot și-ți iei zborul înainte de a te fi putut vedea. Noapte
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
am avut cele mai frumoase zile de septembrie; astăzi, soarele era fierbinte ca în iulie-august; cred că încep să prind culoarea arămie care te făcea pe tine așa de straniu de frumoasă. Aici, viața e acceptabilă, restaurantele bine aprovizionate: pește, raci (din nou, astă seară), friptură. Am avut mare noroc că am venit încoace ca să mă mai refac după iarnă. Mihăiță înainte de a pleca la vie s-a dus să aranjeze ce-l rugaseși la Ministerul de Interne dă lecții suplimentare
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să facem plaje. Cu Irène am mâncat eri la dejun și seara e singurul timp când o văd (sic!), cum e și natural, ea având cercul ei de tineret. Eri seară au venit la masa noastră - la Comino, unde erau raci - și Ina și Alecu, care s-au hotărât să mănânce din banii de drum, fiindu le prea foame. Erau foarte amuzanți, se hărțuiesc mereu, Ina îl tiranizează, dar am impresia că Alecu o iubește mult, deși îi simte uneori inferioritatea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să găsesc pe Pauline gata de plecare și pe Vlad plecat în absența mea. Pentru astăzi, draga mea Mouetta neagră, am scris destul și sunt cam prea elegiacă, ca să pot continua. În astă seară am luat masa la Comino, iar raci, cu Irène, Ina, Alecu, Liana Slăvescu de la Studio 42 (vara Martei Grecianu) și Giurgea Negrilești. La un moment dat, violonistul care cânta singur romanțe anodine a început să cânte la vioară „Chevaliers de la Table Ronde, / Goûtons voir si le vin
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
larg, cu bordura în flori cusute. Unii cu șalvari. Alții cu fustanelă. Pe un portret al lui Scarlat Calimah, în jurul stemei Moldovei, județele cu stemele lor: Iași (cal) Cârligătura (cal mai mic și mai urât) Hârlău (stejari) Botoșani (coasă) Dorohoi (rac) Herța (cumpănă) Fălciu (bou) Vaslui (stup) Tutova (trei pești) Covurlui (corabie) Tecuciu (strugure) Putna (Bachus) Bacău (munte) Roman (3 fire de grâu) Neamț (capră neagră) Suceava (3 brazi) (total 16 județe). 10 Iunie. Chestia Filip. Organizarea răspândirii revistei copilărești Mihuță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sticleți. Viscol mare. Morarul povesteșe cum a fost față la nașterea lui Isus "Ce-i mai bun ca boul lui?" X Constantin cel nebun. Cum a aflat Mitiță povestea lui. XI La treer cu Ianoș. Cum se prind țipari și raci. Cum ies popândăii din tainițele lor și se duc la furat boabe. XII La mănăstire la Neamțu Anagnost. Eu sunt bietul Anagnost-cel sarac urât și prost. XIII Lupii iarna și isprăvi cu săniuța. Poveste cu lupi. XIV Primăvara când a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
măcina și se cocea tot timpul literatură. Literatura era atît în manuscrise, cît și în aer. Acolo munca începea cu „planul numărului viitor”, un fel de negociere de tematici și titluri. Adesea, se articula greu, după scene de fabulă, gen „racul, broasca și o știucă”. Iată de ce: întrucît voiam să ne justificăm pîinea de redactori, toți ne protejam „sectoarele”, fapt care făcea ca orice extindere a unuia să fie privită de cel ce trebuia să cedeze ca o acaparare ireversibilă și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
epocii lor. *My sweet home devine uneori „răscruce de vînturi”. Mi se reproșează delăsările, cedările, eșecurile, șederile prea lungi printre cărți, în timp ce „alții se zbat pentru casele și familiile lor”. Nu e uitat nici faptul că sînt născut în Zodia Racului: „poate de asta ți merg toate anapoda!” Aceste imputări au o doză de adevăr. După o scurtă ascensiune (redactor-șef adjunct, președinte al Comitetului de Cultură, redactor-șef), acum sînt dat înapoi (publicist comentator) și nu știu ce mă mai așteaptă. Deși
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
manevră!...” După asta, cîteva zile am despicat în patru fiecare vorbă, reflectînd la raportul dintre talent și inteligență. Cum să uit momentul? Ulterior, el a urcat în ierarhia literară și politică, iar eu am stagnat ori am dat „înapoi ca racul”, fapt care m-a făcut să reflectez din nou asupra acelui incident. De unde îmi venise impresia că sînt „mai inteligent”? Din faptul că urmasem o facultate la zi, și nu oricum, că, datorită activității didactice, posedam o cultură mai sistematizată
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
capul câmpului, arător - Pisălug, arabil - Mlaca, fânaț până sub Sprânceană - Sprânceana - Lazu Gramii, către Lunca Ovezelor - Lazu lui Toderică - Lazu Miții și al Neacșii - Pârâul Mitii - Lazu Sandului - Pârâul Săndeștilor - Lazul lui Zaharie - Lazul Bâcăneștilor - Pârâul lui Bâcan - Pârâul lui Rac Crăciun cu fântânița - Pârâul lui Voic - Calea din mijlocul Mlăcii - Pârâul Donii b. partea sud-estică a satului - Stâna Vacii, arătoare - Lunca lui Iacob - Pârâul Muntelui - Pârâul Bunii - Pârâul Zmeurișului - Fântânița lui Gabor - Pe Piscuri - La Stejari - Lazu Oprii - Piscu Mânăstirii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Din familia Pseudoneuroptera: Strigoaie (calopterix virgo L.) Miriapode Șerpuleț ( Julus terrestris L. și Lithobius forficatus L.) Arachnide: Păianjenul de casă (Tagenaria domestica L), Păianjenul cu cruce (Epeira diadema L.), Căpușa (Ixodes ricinus L.) Crustaceele sunt reprezentate de prea bine cunoscutul Rac (Astacus fluviatilis Rond.). Și vom încheia cu viermii anelizi, viețuitoare dizgrațioase dar foarte de folositoare nu numai omului ci aproape tuturor viețuitoarelor atât celor din regnul animal cât și din cel vegetal Râma (lumbricus agricola Hoffm. și lumbricus terestris) care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
le numim noi, adică izvoare cu apă. Întâi să luam hotarul Mlaca din sus de sat. Fântinița din stâna Vacii. Pe lunca Secii din sus de sat mai la deal spre pădure ieste altă fântâniță îi zicem noi Fântânița lui Rac Crăciun, una din cele mai bune și mai vestite din hotarele noastre, nu a secat niciodată și nici nu și-a micșorat izvorul când o fost secetă. Și nici nu crește când îi timpul ploios, și are o apă în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apa din acest izvor prin iele ca să poată bea vitele vara când erau la pășune, așa că i-o rămas numrele boltașului. Astăzi nu să mai vede nici urmă de troci și în general toate fântânițele din hotar afară de a lui Rac Crăciun care stă bine, celelalte îs pe peire. Acum tot în hotarul Poienii mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a secat. Tot în hotarul Poienii mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de plasare a unui sunet/a unei silabe în poziție inițială, mediană, finală într-un cuvânt (mare, amar, om; casă, macara, carioca); exerciții de substituire a unui sunet (inițial, median, final) într-un cuvânt (formându-se serii paronimice: sac, mac, rac, pac, dac, fac, lac, oac, tac, țac; sac, sar, sau, sap, sat ; sare, sate); * exerciții lexicale/semantice exerciții de valorificare a unor cuvinte/expresii noi în enunțuri; exerciții de asociere a unor imagini prin prisma sensului cuvintelor care le denumesc
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
91, Taiban 1976: 89-90 etc. 302 Dumitrana 1999: 79. 303 Surdu-Dănilă-Șova 1995 : 9-11. 304 Dumitrana 1999: 81 (după Gianni Rodari). 305 Schulman Kolumbus 1998: 89. 306 Exemplu adaptat, pentru păstrarea formei afirmative a construcției, după Întrebare: Cine a văzut un rac/Dând din aripi peste lac?"; Răspuns: ,, Nimeni n-a văzut un rac/ Dând din aripi peste lac." Dumitrana 1999: 102. 307 Cândroveanu 1988: 7-26. 308 Cândroveanu 1988: 7-26. 309 Gherghina e.a. 2005: 156. 310 Considerăm mai utilă, în acest sens
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
9-11. 304 Dumitrana 1999: 81 (după Gianni Rodari). 305 Schulman Kolumbus 1998: 89. 306 Exemplu adaptat, pentru păstrarea formei afirmative a construcției, după Întrebare: Cine a văzut un rac/Dând din aripi peste lac?"; Răspuns: ,, Nimeni n-a văzut un rac/ Dând din aripi peste lac." Dumitrana 1999: 102. 307 Cândroveanu 1988: 7-26. 308 Cândroveanu 1988: 7-26. 309 Gherghina e.a. 2005: 156. 310 Considerăm mai utilă, în acest sens, păstrarea titlului creației lui Ion Creangă, cu specificarea ulterioară ,,fragment", pentru a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
și altele. Medicul, un tânăr cam de 32-33 ani de la Vlădeni, județul Iași, se numea Axinte Octav, un om simpatic și prietenos, iubit de oamenii din sat mai ales dacă erau femei. Se lăuda că acolo, acasă, în Jijia, aduna raci și scoici pe fundul apei fiind un înotător redutabil. și cum în Sofian era un lac mare plin de scoici și de raci și de gâște sălbatice l-am pus la probă și a trecut-o cu succes. Venea deseori
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de oamenii din sat mai ales dacă erau femei. Se lăuda că acolo, acasă, în Jijia, aduna raci și scoici pe fundul apei fiind un înotător redutabil. și cum în Sofian era un lac mare plin de scoici și de raci și de gâște sălbatice l-am pus la probă și a trecut-o cu succes. Venea deseori la noi la masă iar la masă nu lipsea, mai ales cu această ocazie, domnișoara Stratula. De obicei însă doctorul își făcea mâncarea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dar pe alt traseu. La prânz, am deviat spre Marea Ionică într-o stațiune unde s-a făcut o pauză de câteva ore pentru plajă, baie în mare și masă. Le-am făcut pe toate, nu fără peripeții - bronzându-ne ca racii și mâncând ca... la restaurantul (să-i zicem așa) cantină (și așa) unde am văzut că se adună colegii de drum. Acolo ne-am împrietenit cu un alt bătrânel, care fusese și el în România în timpul războiului, și care mai
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
descoperim în bibliotecă, fiecare altceva, pentru a acumula cât mai mult, comunicându-ne reciproc informațiile. Două lucruri erau neclare, dintre care una esențială; și aceasta era legată de climă. Nu că nu am fi știut că ne îndreptăm spre Tropicul Racului și Sahara, dar mintea noastră, calculatorul nostru n-a fost niciodată programat pentru o asemenea situație: căldură de iunie în decembrie-ianuarie. Poate acest lucru, subconștient, ne paraliza chiar și emoțiile inerente în astfel de situații. Drumul până la București, apoi așteptarea
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pentru orice, sau inițiază o nouă acțiune, sau definitivează o fostă acțiune și tot așa până pe la ora 14.00- 14.30, uneori și mai devreme, când vine acasă, aruncă salopeta udă de sudoare de pe el și roșu ca un rac, nu poate nici articula cuvintele, până nu face un duș care-l revigorează. Mai încropim o discuție scurtă, se uită curios la ce-a mai lucrat Liviu și „bla-bla-bla” pleacă înapoi la San Pere, unde Giusepe îi așteaptă la masa
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
științific, nu m’am putut abține să nu culeg câțiva fragi. Sau, răcorindu-ne de zăduful verii În vreun râu, unii dintre noi se aleg și cu câteva scoici; bune și astea. Iar, dacă e mai priceput, și cu ceva raci; și mai buni. Sau acum, străbătând pădurile - ruginite ori Încă verzi - suntem atrași de ciuperci și de fructele pădurii; sau de vreo floare pentru Radio Iași la ai săi 55 de ani... De capul nostru, deci individual, ori chiar instituționalizat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bucată de pâine. Uscată. Cuiva - câine ori pisică - Îi poate folosi. Poate Însemna salvarea. Credeți-mă, la aceeași căruță, a Vieții, tragem și noi, deși oarecum altfel, și ele, necuvântătoarele. À propos: noi tragem oarecum altfel; ca ’n fabula cu racul, broasca și știuca ce trăgeau În iaz un sac cu grâu. Noi suntem broasca ce trage În sus... Dar nu chinuiți animalele și nici nu le Înșelați, dându-le o speranță dacă n’o puteți face și mâine, prelungind doar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]