1,605 matches
-
Hei, Întoarce-te! Dar peste o clipă vocile se pierdură. VÎntul Își schimbase direcția și se pomeni brusc că se Înneacă de fum. Își scoase batista și o apăsă peste nas și gură, dar continuă să fugă; fumul venea În rafale, așa că trecu, parcurgînd o distanță de treizeci de metri, de la o stare de orbire, la senzația dată de lumina usturătoare. La un moment dat fu prinsă Într-o ploaie de scîntei, care-i pîrliră părul și-i arseră fața. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
moale și ud. Ridică privirea și vede peretele imens de apă, chiar în fața lui. — Dumnezeule, începe el, încercând să numească ceea ce vede. Apoi, este înghițit de torent. Palanchinul se sfărâmă ca o jucărie, iar Amrita zâmbește când noaptea explodează în rafale colosale, cu o forță după care a tânjit dintotdeauna. Cămilele încep să zbiere, să se ridice pe copitele din spate, răsucindu-se în apă, încercând disperate să se elibereze. Oamenii și lucrurile sunt absorbite, luate pe sus de puhoi. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să-i ofere sifon cu lămâie și să-i facă conversație, în timp ce în jurul ei ajutoarele slăbesc vizibil ritmul de muncă. Ce pacoste! Soarele urcă tot mai sus pe cer și diwan-ul descoperă că nu este destulă pulbere de pușcă pentru rafalele de bun-venit, iar covorul roșu cam zdrențuit ar trebui înlocuit. Apoi Charlie își amintește apucăturile jenante, ce-i drept, ale doamnei Braddock, și ordonă ca toate obiectele mici, dar de valoare din saloane, să fie puse bine. În zenana întrebarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
peste crengi, ghimpi și plante, care li se agață de haine și glezne, ca niște copii cerșetori. Pran nu înțelege graba, nu înțelege nimic din această împleticeală oarbă, de parcă cineva i-ar croșeta viața întreagă într-un singur act, o rafală rece în acest întuneric persistent. Gândul acesta îl face să râdă și o ia repede la picior, suflând greu și chicotind, aiurit, nepăsător până la isterie. Vânătoarea de tigrii solicită două calități: răbdare și tăcere. Dacă direcția vântului care se schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
răspunde cu câteva focuri de pistol, în mod bizar orientate spre machan-uri. Apoi, maiorul Privett-Clampe, steaua de film absentă, se ivește dintre frunze, trăgând în stânga și în dreapta ca Tom Mix, încolțit de pieile-roșii. Din machan-ul soției sale răspunde o altă rafală. Minty și nababul se adăpostesc de alte gloanțe care pare să vină din direcția lui sir Wyndham. Cineva urlă de durere. Imelda țipă, fuge să se adăpostească și cade fulgerată, izbindu-se de trunchiul unui copac. Totul este oribil. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să-și dea seama. Misiunea este în flăcări. Flăcările mângâie partea din față făcută din lemn cum mângâie degetele corzile unui instrument. Scot un sunet ca un răpăit, ca un vuiet jos, teribil, care pe moment izbucnește deschis într-o rafală, un trosnet. Vorbirea giganților. Încearcă să ajungă în față, îngrozit dintr-odată de pierderea acestui loc, a camerei sale și a colajului de figuri estompate, a dulapului cu haine, a familiarității scărilor pe care cobora spre salon. Semnul misiunii a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aș fi un nimic. Nu-și dau seama În ce fel de lume trăim acum; toate acele făpturi amenințate țipând după atenție și recunoaștere. Era un tânăr foarte arogant, atât de plin de el. Nu și acum. Acum geme, Împroșcând rafale de sânge prin rănile din cap, iar ochii lui galbeni și nefocalizați se chiorăsc În jur, Încercând disperați să deslușească și să găsească un sens În pustietatea, În bezna ce-l Înconjoară. Probabil că se simte singur. Acum Încearcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
bine. Uite, poți spune că nu-i treaba mea... Sunt ok... pe bune. Am trecut printr-o perioadă nasoală, Îi spunem noi, recăpătându-ne controlul asupra respirației pe când sudoarea ne picură de pe frunte. Dăm jos geamul de la portieră și o rafală Înghețată de aer pătrunde Înăuntru. Dacă vrei să vorbești despre asta... Își coboară ea vocea, adoptând atitudinea-de-domnișoara-Vânător-În-postura-de-polițai-cumsecade. Domnișoara Pizdător. Acum aș fute-o de i-ar sări ochii din cap dacă aș avea șanse. Probabil o fată bătrână cu pizda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
prietenii lui cu mentalități foarte asemănătoare. Chiar și Cindy era binevenită în unele nopți, dacă lumina și cantitatea de alcool erau potrivite. Ce-i drept, planul Omului Magic includea și evadarea de după. Când Grady va apărea, Hobbs va trage cinci rafale, una după alta, spre geamul blindat. Poate că primul glonț va sparge doar geamul și va ricoșa, dar restul de patru sigur îi vor veni de hac procurorului. Apoi, îi explicase domnul Weir, Hobbs trebuia să deschidă o ușa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mine, ce uitucă sunt! Am plecat fără să iau instalația de care vom avea atâta nevoie! Și ideea, umilită de această întâmplare, dispăru. Am rămas singură. Ce să fac până se întoarce? În timp ce-mi puneam această întrebare, o rafală puternică de vânt deschise cartea lui Creangă la ,,Pupăza din tei”. Și atunci se petrecu o minune: vestitul Humulești ieși din filele cărții și se așeză pe o colină, unde a început să se mărească. În câteva secunde, așezarea și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ajung întotdeauna să se intersecteze. De fiecare dată, îmi scoateam pălăria. Iar ea îmi răspundea la salut plecând puțin capul și zâmbind. Totuși, într-o zi am văzut ceva diferit în ochii ei, ceva tăios, ascuțit, care semăna cu o rafală de pușcă. Era într-o duminică, în frumoasele ore dinainte de lăsarea serii, în primăvara lui 1915. Aerul mirosea a flori de măr și salcâm. Știam că micuța învățătoare își făcea duminica plimbarea în care ajungea pe colină, fie că timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
paharele pentru a-și umple inima. La început, după primele lupte, ni s-a părut amuzant să-i vedem sosind pe toți acești flăcăi de vârsta noastră care se întorceau cu chipul remodelat de exploziile obuzelor și trupul ciopârțit de rafalele de armă. Noi stăteam la cald, liniștiți, ducându-ne viețile noastre strâmte. Bineînțeles că auzeam războiul. Văzusem anunțurile de pe afișele cu mobilizarea. Citeam despre el în ziare. Dar, până la urmă, îl fentam, reușeam să îl păcălim, cum facem cu visele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
4 august. Cu siguranță. Iată ce spune căpitanul: Domnișoară, Vă scriu pentru a vă da o veste foarte tristă: cu zece zile în urmă, în timpul unui asalt asupra liniilor inamice, caporalul Bastien Francœur a fost împușcat în cap de o rafală inamică. Salvat de ceilalți soldați, a fost adus în tranșee, unde un infirmier nu a putut face altceva decât să constate gravitatea extremă a rănilor sale. Din nefericire, caporalul Francœur a decedat în minutele care au urmat, fără a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
auzeam răpăitul mitralierei și pocnetul ZB-urilor ?! Și totuși, n-am fugit, nu m-am îngrozit. ,,Camarazii cu brasardă” ne-au legitimat de zeci de ori, ne-au făcut semne să fugim ,,skoree”. Probabil atunci ne-ar fi secerat cu rafale de mitralieră. Curajul de a sta față în față cu ei, cred, ne-a salvat viața mie și celor 2 însoțitori. Am stat pe gânduri dacă să consider Transnistria românească o altă țară. Dar tot așa am considerat-o, pentru că
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Eram obișnuit cu împușcăturile, fuseseră multe gloanțe risipite pe acolo, prin pădure. După război, mulți ani de zile, mai găseai gloanțe prin zonă. Copiii se jucau cu ele, le puneau pe foc și explodau. La un moment dat am auzit rafale continue de armă. Știam din experiența altora că trebuie să te culci la pământ, așa că m-am culcat. Dar n-am putut sta mult, din cauza curiozității. M-am ridicat și am fugit spre șosea. Eram în același timp puțin speriat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
căutară în întuneric o țigară în sertarul noptierei, dădu un bobârnac în capătul cilindrului și așteptă să devină incandescent. Ceva... capul se răsuci brusc. Nimic. Doar zumzetul ceasornicului. În cameră nu se aflau decât Jones și ea. Cu certitudine, nici o rafală de vânt. Se înclină în stânga și mâna pipăi în fundul sertarului noptierei în căutarea cărții de vizită a lui Burke. O răsuci între degete, apoi o introduse într-o fantă a consolei încastrată în mobilă. Pe ecranul care ocupa peretele opus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
mări lumina disponibilă și restabilea pe cât putea claritatea. Rezulta o imagine strălucitoare dar contrastată. Era suficient. Arhitectura coloanei era înainte de toate funcțională. Înfrumusețarea mediului putea să mai aștepte, până când orice efort în acest sens nu va fi zădărnicit de vânturi. Rafalele biciuiau sfărâmăturile de rocă care erau prea mari pentru a putea fi vânturate. O bucată de metal se legăna lovind neîncetat un perete din apropiere. Câteva tuburi de neon pâlpâiau și difuzau o lumină nesigură. Vocea lui Gorman răsună sec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Vibratoare, murmură. S-a tras în prostie. La postul de operații, Ripley se uită la Bucke. ― Victimele unei epidemii năprasnice nu se ridică să ciuruie cu vibrante pereții casei lor. Oamenii lipsiți de mijloace de comunicare nu se plimbă trăgând rafale de arme automate în toate părțile. Dacă așa au reacționat, au avut un motiv serios. Burke dădu din umeri, apoi se întoarse la ecrane. Apone se strâmbă observând stricăciunile. ― Ce porcărie! În pofida aparențelor, el nu emitea o părere asupra stărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
se prăbuși în dreapta lor; avură timp să zărească o siluetă neclară, dincolo de mesele de preparare. Vasquez se răsuci cu suplețe și degetul apăsă pe trăgaci. Atunci, Hicks se folosi de pușca lui, pentru a devia țeava armei grele a cărei rafală atinse tavanul. Sub o ploaie de stropi de metal topit. Vasquez se întoarse înjurând. Fără să-i pese, Hicks înainta în linia de tragere și îndreptă lampa sub un șir de dulapuri metalice, Rămase așa parcă timp de-o veșnicie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de Neanderthal modern, armându-și criblorul. ― Intrăm în horă, făcu ea. Punându-se spate în spate deschiseră simultan focul și două arcuri de foc țâșniră din cribloare. Păreau doi sudori care asamblau coca unei nave spațiale. În această sală închisă, rafalele erau asurzitoare. Pentru cei doi operatori de criblor, acest vuiet era comparabil cu o fugă de Bach. Vocea lui Gorman răsuna în receptoarele lor, abia sesizabilă din cauza tumultului. ― Cine trage? Am interzis folosirea armelor grele, ce dracu'! Vasquez ridică mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
mort, sau inventariat ca material al stației. Nu se mai controla, dar Apone știa că nu era decât o impresie. Altfel, toți infanteriștii și-ar fi pierdut deja viața. Hicks alergă la femeia care se răsuci agilă și trase o rafală. Silueta de coșmar care-l urmărea fu aruncată înapoi de focul intens al lui Vasquez. Degetele biomecanice se aflaseră doar la câțiva centimetri de gâtul caporalului. În interiorul blindajului, imaginea de pe monitorul lui Apone se învârti nebunește până dispăru. Gorman se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
după el. Ea văzu o mare siluetă întunecată aruncându-se asupra lui Drake și-și modifică unghiul de tragere chiar în clipa în care Hicks îi dădu drumul pe planșeul blindatului. Un fulger lumină un rictus inert și inuman, în timp ce rafalele criblorului sfârtecau toracele monstrului. Un fluid corporal galben viu împroșcă în toate părțile și atinseși fața și pieptul lui Drake. Omul se clătină, din corp ieșindu-i dâre de fum. Acidul rodea repede carnea și oasele. Avu un spasm muscular
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pe jumătate goale. Ripley verifică deblocarea aruncătorului de flăcări. Printre salve auzeau înspăimântătoare urlete ascuțite. ― Numărul lor? întrebă Ripley. ― Imposibil de spus. Foarte important. Greu de știut câți mai trăiesc și câți au murit. Își pierd membrele dar continuă atâta timp cât rafalele nu le-au tăiat în două. (Privirea lui Hudson se așeză pe un alt contor.) Încă douăzeci de muniții pentru robotul D. Zece... Zero. Brusc, cealaltă armă își încetă tirul și se instaură tăcerea. Un val de fum și unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și solul intră în erupție. Niște gheare îl înșfăcară, niște degete puternice se încleștară pe ghete și-l traseră în jos. O altă creatură uriașă îi căzu deasupra și el dispăru în câteva secunde în pasajul inferior. Hicks trase o rafală în direcția cavității, sperând că-i va atinge atât pe comteh cât și pe răpitori, după care porni în fugă, cu Vasquez și Gorman pe urmele lui Ripley. Operatoarea de criblor ridică o barieră de foc ucigător înapoi pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
De-asta legătura lasă de dorit. Cum e acolo? ― Bine și rău. Vântul se întețește, dar naveta a pornit. Sulaco tocmai mi-a confirmat lansarea. Aterizarea este prevăzută peste șaisprezece minute. Nu este ușor să o pilotez de la distanță cu rafalele astea. Sfârșitul frazei fu acoperit de un muget electronic. ― Ce-a fost? Repetă, Bishop. Vântul? ― Nu. Stația de epurare a atmosferei. Sistemul de de-gazare de urgență este pe punctul de a exploda. Nu va mai dura mult, caporale. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]