19,627 matches
-
influențarea pozitivă a evenimentelor și în primul rând guvernele Republicii Moldova, Federației Ruse, Ucrainei și României să acționeze de urgență pentru oprirea imediată a actelor de violență, pentru dezarmarea bandelor de mercenari, pentru soluționarea tuturor problemelor care preocupă populația din aceste raioane prin discuții și negocieri, pornindu-se de la asigurarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și de la aplicarea tuturor prevederilor cu privire la drepturile omului înscrise în documentele C.S.C.E., inclusiv cele referitoare la persoanele aparținând minorităților naționale". Parlamentul, Președinția și Guvernul Republicii Moldova acționau pentru încetarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
S.C.E., iar reprezentanții României au acționat consecvent pentru o soluție politică a conflictului, sprijinind eforturile Republicii Moldova în această direcție. Mecanismul cvadripatit. La 19 martie 1992, în mesajul președintelui Ion Iliescu, adresat președinților Federației Ruse și Ucrainei, referitor la evenimentele din raioanele de est ale Republicii Moldova, s-a făcut chemarea de a face uz de întreaga lor autoritate pentru reglementarea situației, retragerea formațiunilor de cazaci, descurajarea forțelor separatiste. S-a exprimat, totodată, disponibilitatea României de a conlucra cu Republica Moldova, Federația Rusă și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Ucraina. Mecanismul și-a început activitatea la 23 martie, printr-o reuniune la nivel de miniștri de externe ai celor 4 țări, prezenți la Consiliul Ministerial C.S.C.E. de la Helsinki. Reuniunea a fost consacrată coordonării eforturilor îndreptate spre reglementarea conflictului din raioanele de pe malul stâng al Nistrului al Republicii Moldova, convenindu-se modalitățile concrete și structurile de lucru vizând soluționarea pașnică a conflictului. În cadrul reuniunii, ministrul de externe al României, Adrian Năstase, reiterând poziția fermă în favoarea unei soluții politice, a dat asigurări că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să împiedice escaladarea în continuare a conflictului. Întâlnirea de la Chișinău s-a desfășurat pe mai multe planuri reuniunea miniștrilor, reuniunea experților desfășurată în paralel, primirea miniștrilor de către președintele Snegur, întâlnirea miniștrilor pentru o misiune de informare cu reprezentanții populației din raioanele aflate în stânga Nistrului, adoptarea unui document cu elemente concrete, inclusiv principii care să guverneze conduita părților, precum și o conferință de presă. Reuniunile miniștrilor de externe erau, de regulă, precedate de reuniuni pregătitoare la nivel de experți, din care făceau parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
privind respectarea strictă a încetării focului. La 25 iunie 1992, la Istanbul, președinții României, Moldovei, Rusiei și Ucrainei au avut o reuniune de lucru în legătură cu evoluția situației în Republica Moldova. Participanții au fost informați de către președintele Snegur cu privire la extinderea conflictului din raioanele de est ale Republicii și în vest, cuprinzând multe alte localități, cu riscul de a ajunge la Prut. Aceasta reflecta faptul că eforturile celor patru state pentru stingerea conflictului nu au fost încununate de succes. A fost adoptat un comunicat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
modalitatea de retragere a acesteia urmau să fie stabilite în cadrul negocierilor dintre Federația Rusă și Republica Moldova. Cei patru președinți au adresat apel C.S.C.E. și O.N.U. pentru a se implica mai activ în procesul reglementării politice a problemelor din raioanele din partea stângă a Nistrului ale Republicii Moldova. Reprezentanții M.A.E. roman la negocierile cvadripartite au avut o contribuție concretă la formularea măsurilor convenite, care vizau, în principal, consolidarea regimului de încetare a focului, dezangajarea imediată a formațiunilor înarmate, retragerea completă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
iar N. S. Hrușciov a afirmat neîncrezător spunând că și 30% ar fi bine. Ideile respinse la Varșovia și-au găsit însă o amplă prezentare și dezvoltare în faimosul plan Valev, de tristă amintire, intitulat semnificativ "Problemele dezvoltării economice a raioanelor dunărene din România, Bulgaria și U.R.S.S.". Acest plan al geografului Valev a fost publicat împreună cu două hărți în Analele Universității Lomonosov din Moscova. Din analiza lui, se degajă concluzia că realizarea celor preconizate ar fi dus inevitabil la dezmembrarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Eram manager-adjunct de proiect și aveam anumite responsabilități. Cum am fost promovată În vara în care am fost angajată la Candy Grrrl, super-gloss-ul nostru pentru buze senzuale Iced Sorbet a înregistrat vânzări record în toată lumea și a declanșat bătălii la raioanele de cosmetice. Mă rog, nu chiar. Ce s-a întâmplat, de fapt, a fost că la Nordstrom, în Seattle, două surori s-au certat pe ultimul gloss Candy Grrrl de la Pacific North-West. Totuși, conflictul a fost rezolvat pe cale amiabilă - cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
New York Sun l-au preluat. Apoi ziarele regionale, apoi a fost un scurt reportaj pe CNN. Vedeți, era în august, nu se întâmpla nimic interesant. Dar, între timp, se făcuse destulă vâlvă așa că au avut loc cu adevărat încăierări la raioanele Candy Grrrl. În magazinul Bloomingdale din Manhattan, la reduceri, o femeie i-a dat un brânci alteia, și aceasta din urmă i-a spus: —Hei! Ia vezi! Nici măcar nu ți se potrivește! Apoi Jay Leno a făcut o glumă (nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
zgomotul și mișcarea) deschise ușa de sticlă cu o mișcare bruscă și, scuturându-și părul strălucitor, se pierdu în furnicarul străzii. Am auzit râsete, conversație purtată pe un ton scăzut. Pe fața celor două pipite șocate, care serveau la acest raion, s-a ivit grăbita raza unei ușurări amuzate. Am pus Lovedolls ia locul ei și mi-am aruncat un ochi insolent prin paginile iui Plaything Internațional și Jungler. Am traversat strada și m-am cocoțat pe un scaun și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
bordel pe Schitu Măgureanu, o grăsană, cu picioarele umflate enorm, legate în cârpe colorate, abia târându-și pașii. Plângea când începea să-mi povestească de domnișoarele ei. Ținuse stabilimentul până în 1963. Atunci, spunea, a lucrat-o „tovarășul țigan Lambrache de la raion“, au arestat-o, au ținut-o doi ani la orezărie și când s-a întors nu mai avea nimic. Doar picioarele putrezinde. Veneam acolo fascinat de poveștile lor. Pentru un kefir, o bucată de salam sau câteva plăcinte puteam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
târguise poșeta de la „Victoria“. S-a făcut atunci un intens comerț pe sub mână cu modelul respectiv. Cu liste de așteptare, cu intervenții pe la Ministerul Comerțului Interior, la Miliție și în alte părți. Se pare că a și fost schimbată șefa raionului de marochinărie de la „Victoria“, pentru că dosise vreo trei duzini de astfel de poșete. Eram pe atunci încă în bune relații cu Vichi, frizerița de la piața Kogălniceanu. Ne întâlneam în zilele ei libere și o lăsam să mă răsfețe cu giugiulelile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
care era toboganul, privind acea poșetă, cufundat, iarăși, în toropeala coborârii. Vedeam parcă, cu un sentiment al realului materializat, cum se pogorau peste mine dimineața în care am cumpărat poșeta pentru Vichi (aprobarea mi-o dăduse chiar tovarășa Negrițoiu de la raionul de partid), după-amiaza când i-am dus-o (locuia într-o cămăruță chiar deasupra cinematografului „București“, pe Bulevard), minunarea ei și plimbarea în aceeași înserare, prin Cișmigiu, mândră nevoie mare de poșeta ei. Indiferentă la faptul că încă zece-douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
1 la care participau ei, ca s-o termin. Am Învățat să le recunosc din prima, ochindu-le În câteva secunde pe rafturile bibliotecilor, extrăgându-le de pe standurile rotitoare din librării și cheltuindu-mi rapid puținii bani de buzunar În raioanele de farmacie, În timp ce mama plătea cumpărăturile În față. Parcurgeam două-trei pe săptămână, vag conștientă că erau interzise și deci ținându-le ascunse În spațiul Îngust din dulap. Le citeam doar după ora stingerii și-mi aminteam Întotdeauna să le dosesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
plăcea mie. După vizionarea la școala din sat a filmului Desfășurarea consăteanul meu Ilie Barbu, care n-are, în afară de nume, nici o legătură cu Ilie Barbu din nuvelă și din film, a fost chemat la sfatul popular de către doi inși de la raion. ― Tovarășe Ilie Barbu, i-au spus aceștia, dumneata l-ai cunoscut pe Marin Preda. Ce poți să ne spui despre el? La care Ilie Barbu, ce s-o fi gândit el și ce socoteli și-o fi făcut, s-o
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
directoare, Aneta Gărgăun, cum vrea ea așa face. „To be or not to be”, iată problema șefului. Învățătoarele își fac cheful cu copiii, directoarea cu școala întreagă; primarul cu comuna și, mai departe, cine-or fi ei aceia, cu ditamai raionul. Așa-i în toată țara. Asta înseamnă ceva. Cu aceeași convingere, forfetarul își însușea o parte din putere, exersînd-o asupra propriei neveste și a copiilor săi care, față de dînsul, nutreau cel mai desăvîrșit respect; fiind salariatul familiei, el nu muncea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
i s-a mai lipit de mînă. În schimb și-a descoperit altă vocație: lipea afișe pentru utece. Mai cînta din fluier seara la căminul cultural iar la urmă a încropit o formație de fluierași. A luat și premii la raion.” Glasul lui sonor și îndrăzneț, fruntea teșită, nasul ca o cizmă, botul de cimpanzeu și chipul vioi cu ochi mici, verzi și mobili, îi dădeau lui Fărocoastă un aer vesel. Deși semănau cu el la îndrăzneală, frații lui rămăseseră țărani
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cunună groasă de cozi castanii pe cap, directoarea Aneta Gărgăun purat la școală bluză și pantaloni de trening peste care trăgea o fustă „bliomarină”. Cam grosolane, trăsăturile sale nu erau urîte. Tot satul știa că atrăseseră atenția unui instructor de la raion. Părăsită de soț, viața ei sentimentală părea patronată de patima urii. La școala din Dobrina moda feminină trecea printr-o fază de tranziție. Eleganța era arbitrată de directoare, care impunea învățătoarelor respect. Se recunoștea, în treningul și fusta sa trasă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mai multe decît lăsam să se înțeleagă. Ne-am scuturat cu putere mîinile, depărtîndu-ne în grabă. Dînsul era chemat la primărie cu treburi importante. La școală, pe mine mă reclamau altele, mai mărunțele. Directoarea, care terminase cu vînzoleala încadrărilor de la raion, începu să treacă zilnic prin cancelarie. Lăsîndu-și baltă trebile gospodărești, se înfățișară în pripă și învățătoarele. Ca aborigene, pentru sat ele rămîneau tot „alu’ Zup” sau „Mîntuleasa”, complăcîndu-se, cu tot profundul lor dispreț față de consăteni, în obiceiuri și superstiții rurale
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
căciula înfundată pe ochi, trăgînd polca pe mîneci, se pregătea de școală, cîntînd vîrtos. Foaie verde foi de nuc, iaca eu mă duc, i-ha! Volentem ducunt fata, nolentem trahunt. Dobrina se bucura de toată atenția tovarășilor care veneau de la raion pentru munca de lămurire. Ca să arate că au priceput comandamentul vremii, țăranii trebuiau să-și unească pămînturile într un singur trup. Numai astfel se putea ajunge la o agricultură controlată, științifică, ce urma să-i scoată din mizeria în care
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
lăsau în palmă cererea. Fărocoastă, la rîndul său, găsise niște țigani fără pămînt pe care i-a lămurit că, de la colectiv, vor căpăta lot în folosință. Cu alte cuvinte, vor fi împroprietăriți din pămîntul celor ce au. Activistul trimis de raion era un emigrant, grec de-al generalului Markos. Încredințat că argumentele sale vor deschide mintea țăranului, nu obosea să zugrăvească idilicul tablou al celor cu pămînturi la un loc, bucurîndu se de toate iar, pe deasupra, de difuzor și bec. Ca
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
teren. Numai în acest fel modest și fără strălucire mi-am adus contribuția la transformarea socialistă a agriculturii. Curînd, la Dobrina, munca pentru colectivizare fu întărită cu noi activiști. Înalt, gras, cu ochelari și șapcă scămoasă, șeful celor trimiși de la raion se numea tovarășul Șoptelea. Dînsul nu pierdea, precum grecul, vremea cu argumente. Studia dosare. Cineva bătuse un paznic; altul luptase pe frontul de est; cutare a furat un sac; unul își tăiase porcul contractat iar un vecin avea de stampilat
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ger, fumeia iscălea cererea. Sara, haidamacii se întrulocau la școală și-și povesteau isprăvile. Dintr-o dată echipa tovarășului Șoptelea dispăru din Dobrina. Aneta Gărgăun ne-a anunțat că au primit alte sarcini iar noi trebuia să le ținem locul. De la raion sosi primul secretar cu o mapă de indicații, recomandîndu-ne pe tînărul „dornic de muncă” care va rămîne la Dobrina. Era instructorul utece Cucolaș. Acesta se dovedi a fi un bețiv. Chema la primărie pe activiștii comunali și, mort de beat
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pronunțe, să caute el soluții... «Încătușat» astfel, otreapa și-a schimbat comportarea, m-a reclamat peste tot, dar cu demnitate mi-am demonstrat mereu nevinovăția, netemeinicia reclamațiilor - sau mai bine zis a turnătoriilor infame - în fața celor veniți în cercetare de la raion sau de la regiune. Despărțit de lumea satului, n-a mai dat «randamentul» cerut de stăpânire, n-a mai fost ales în dregătorii și a rămas printre localnici cu stigmatul de neșters al lichelismului care i-a denaturat și puținul suflet
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
cum ne face să credem autorul cărții. Citesc, într-o carte exemplară intitulată Nasc și la Tecuci oameni, publicată recent de Vasile Ghica, mic dicționar enciclopedic, date despre Alexandru Mânăstireanu: născut la 12.03.1916, în satul Priponești, com. Ghidigeni, raionul Tecuci; de unde trag concluzia că zona aceea, unde s-a născut autorul cărții recenzate, acum este una vecină, înrudind Tecuciul cu Bârladul, zona care a dat foarte mulți oameni cunoscuți și recunoscuți în istorie. Unul dintre ei este și Alexandru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]