2,680 matches
-
câteva clipe îndeletnicirile mănăstirești, după cum o atestă băncuța joasă de lemn, bătută de ploi și zăpezi, și din câteva linii chipul însorit al călugărului Veniamin se însăilează pe foaia ta de desen, desprinzi grăbit această foaie, ceva nu-ți place, reîncepi desenul, el cuminte așteaptă, îl rogi să-ți vorbească despre sfintele moaște, de pildă, sau despre icoana făcătoare de minuni, îi cauți pesemne lumina aceea ciudată din ochii albaștri, străfulgerare de-o clipă întărind cuvintele lui despre minunile icoanei, părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
clipa aceea rătăcită din cine știe ce timp neîntâmplat s-a îndepărtat demult, Mă opresc din citit, răsfoiesc câteva pagini goale, revine scrisul lui Theo, Theo! Sunt tot murdar de vopsele?! Mai citește o dată pagina cu Agapia, mă roagă el, și eu reîncep lectura de la 20 august, Agapia, De ce m-a pus oare să-i mai citesc o dată?! Sunt tot murdar de vopsele! exclamă el pentru sine și se frământă în patul larg, Du-te acum, Daniel! vreau să rămân dingur! Nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
revenit din loviturile primite metodic de la părintele Varava, ce bine că n-a venit și Theo cu mine acum! Să știi că aș fi putut pur și simplu să chem alți meșteri care ar fi spălat pereții și ar fi reînceput pictarea lor, atât era de pornit Preasfinția Sa, dar din respect pentru Theo și pentru părintele Ioan am ajuns la acest compromis, Theo va putea fi prezent la dezbateri și-și va susține punctul de vedere, Voia să vină să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
aduc cu mine și pe Mireille, s-o îmbrățișez lângă balustradă, acolo unde acum tânărul acela, mai bine cobor, americanii mi-au luat-o înainte, o sută patruzeci și unu, o ultimă privire spre piazza deschisă a bazilicii, cetatea Vaticanului, reîncep numărătoarea descrescătoare, o sută treizeci și nouă, încă două luni la Roma apoi mă voi întoarce acasă, mi-e dor de Ana, o sută treizeci și cinci, voi da niște examene, ar fi cazul să încep pregătirea lor, să stau mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
aer, întinde un cearceaf acum, strălucitor de alb, cu dantelă pe la margini, poate are și monogramă, degetele ei ude punând în grabă clama de lemn, cântecul oprit pentru câteva clipe cât se-aude o altă rufă scuturată în aer, apoi reîncepe cu aceeași plăcere, bade pălărie nouă, șiadiradirara, tu mi-ai rupt inima-n două, șiadiradirara, tu mi-ai rupt-o tu mi-o coase cu fir roșu de mătase, Ochii mei atrași magnetic de colțul acela, umbra feminină văzută prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
particip la real atunci când cele două planuri distincte, eu și cosmosul, se intersectează într-o mulțime de puncte, linia de intersecție, participarea la real, Definiție a geniului, suprapunerea perfectă a celor două planuri, participare absolută la real, 13 mai, am reînceput pictura în biserică, afară deja mult soare și orele de dimineață pe care trebuie să le petrec la școală îmi răpesc cele mai bune ore de lucru, pictez ca un nebun, în transă, mă dau jos de pe schelă nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și și-a făcut cumpărăturile pentru întreaga săptămână. Rutina o va menține pe linia de plutire - cel puțin așa se întâmplase până atunci. În drum spre casă și-a ridicat gluga hanoracului pentru a-și proteja părul de ploaia care reîncepuse să cadă. A despachetat cele șapte conserve de slăbit și le-a ordonat în dulap, a pus cartofii și merele în frigider, iar cele șapte bucăți de ciocolată au fost plasate într-un sertar. Și acum? Sâmbătă seara. Singură-singurică într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
rotindu-și privirea prin încăpere. —Cremă infestată cu bufniță. Spectatorii mai aveau puțin și ieșeau prin acoperiș. Ce e gri și are o valiză? O pauză cu chicoteli. O bufniță care merge în vacanță. O bufniță gri, evident. Și au reînceput rafalele de râs. —Să zicem că faci recrutări pentru un post, spuse Ted, care era pe val și a cărui audiență râdea în hohote. Intervievezi trei bufnițe și le întrebi pe fiecare în parte care este capitala Romei. Prima spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
își spunea Ashling. Acum stai, apoi te miști lin, doar datorită lucrurilor pe care le faci cu picioarele. Înainte și înapoi, pășeau și se legănau, o învârtea departe de el, ea se întorcea lin și fără să greșească vreun pas, reîncepând dansul, înainte și înapoi, aplecându-se și îndepărtându-se. Îi dădea ceva idee despre cum ar fi să poți să faci asta cum trebuie. Foarte bine, îi spuse el la final. Putem pleca? întrebă Joy exasperată când Ashling s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
comicii pe scenă, dar nu îmi amintesc mare lucru după aceea. Am un sentiment oribil că am dărâmat băutura cuiva, dar cred că îmi imaginez chestii. Păi, da. Dar e foarte rău că nu îmi amintesc cum am ajuns acasă, reîncepu Clodagh să se învinovățească. Oh, Dumnezeule mare, spuse ea cu o voce cu câteva octave mai joasă, deoarece își amintise ceva oribil. Am o impresie groaznică... a, nu, nu cred că aș fi putut. —Ce? — Fetele acelea cu care vorbeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ai energie să o faci singură. Dar deja Oliver era mai mult decât încântat de idee. Și, în ceea ce îl privește pe Oliver, dacă lua o hotărâre, era foarte dificil să îl faci să se răzgândească. În secret, ea a reînceput să ia pastile. Nu avea de gând să își distrugă prețioasa carieră. A, da, cariera Lisei. Oliver avusese obiecții și în privința asta, nu? — Ești dependentă de muncă, o acuzase el de mai multe ori, cu o frustrare și o furie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de persoană care ar spune: „Dacă nu pot să pronunț numele, nu mănânc“. Dar, dacă locuia în State... Mâna lui Jack ieși din buzunar, ținând un bilet de parcare, iar el se uită trist la acesta. — Nu merge asta. A reînceput căutarea și, de data asta, a scos o bancnotă de cinci pe care i-a întins-o lui Trix. S-ar putea să nu primească asta, se plânse Trix. Ce ai făcut cu ea? Pare că a trecut prin tranșee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
oaze de normalitate. Care nu erau deloc normale. Cu fiecare cămașă pe care Monica o călca perfect, cu fiecare masă pe care o servea la fix, nervii lui Ashling se întindeau și mai mult, în așteptarea momentului în care va reîncepe totul. Și când momentul venea, aproape că era o ușurare. La vârsta de șaptesprezece ani, Ashling a plecat de acasă și s-a mutat într-un apartament. Peste trei ani, Mike a primit o slujbă undeva la sute de kilometri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
numărul trei, cu mâna strânsă la piept. Alunecă pe zăpadă și căzu pe spate. Țipetele se opriră pentru o clipă, de parcă toată puterea Îi dispăruse. Membrii echipei Își abandonară carcasele și o porniră spre cel căzut. Logan ajunse chiar când reîncepură țipetele. Sângele țâșnea din mănușa de cauciuc gros a polițistului, printr-o gaură din palmă. Victima Își smulse masca și ochelarii de protecție. Era agentul Steve. Ignorând apelurile la calm, continua să urle și să tragă de mănușa Însângerată ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Prin urmare, când, la sfârșitul primului an de domnie, Gajus Caesar căzu pe neașteptate bolnav - de o „febră“ pe care medicii nu reușiră s-o vindece -, toți aceștia așteptau din oră-n oră vești despre starea lui, fiindcă, dacă murea, reîncepea jocul puterii. Dar Împăratul își reveni și, deschizând ochii, o zări alături de el, palidă de teamă, pe iubita lui soră Drusilla, care, după desfacerea căsătoriei sale cu Cassius Longinus, se măritase din dragoste cu un descendent al Lepizilor, familia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
prudent: „Are o escortă mică, îi place să călărească peste câmpii...“ Împăratul își aminti de palatul de la Antiohia, de ziua când auzise glasul tatălui său în încăperile din fund, în timp ce senatorul prieten cu Tiberius urca pe scări. Vechea, îngrozitoarea poveste reîncepea. Despre acea intrigă primejdioasă n-ar fi putut vorbi decât cu o singură persoană în întreaga Romă: bătrâna Antonia. Însă Antonia murise. Într-o seară spusese: „Soarta a fost bună cu mine. Aș prefera ca totul să se termine acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
David, răspunse nou-venitul. De obicei, îmi fac veacul prin Brooklyn. Luis încuviință. - Da, acolo mi-am spart dintele. La 70. - La mine, e prima dată. Ca bodyguard, vreau să spun. O reclamă foarte zgomotoasă de la televizor îi întrerupse. - Scuză-mă, reîncepu Luis. Nu te-am auzit. Ai spus că este prima ta tură? - Da. Corpolentul detectiv spuse: - Bine, ce ai zice să fie și ultima? Luis aruncă ziarul și sări de pe canapea, scoțându-și la iveală pistolul, pe care îl îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
nu egalează Ziua Debarcării și Bastogne. Spre deosebire de războiul din China, fiecare om din Europa știa clar de care parte era, o problemă pe care Jim nu o rezolvase niciodată cu adevărat. În ciuda tuturor numelor noi pe care le produsese, războiul reîncepea oare aici, la marile rîuri ale Asiei răsăritene, pentru a fi continuat la infinit, În această limbă mult mai ambiguă pe care Jim Începuse să o Învețe? 35 Locotenentul Price Pe la Începutul după-amiezei, Jim se odihnise suficient ca să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Hiroshima. Jim Își aminti lumina care se Întindea deasupra pămîntului, umbra unui alt soare. Aici, la gurile marilor rîuri ale Asiei, se va da ultimul război care va decide viitorul planetei. Jim Își șterse sîngele de pe volan, timp În care reîncepu tirul de pe malul Pootung. De patru zile, nasul lui sîngera și se oprea. Înghiți sîngele și urmări șoseaua deschisă care se Întindea de la chei pînă la stadionul Îndepărtat. La o sută de metri de Buick, doi milițieni chinezi se urcară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ai cuprinde În tine greutatea Întreagă a acestei lumi. O apăsare colosală, binefăcătoare care Își sporește În fiecare clipă intensitatea până când poate deveni sufocantă, ucigașă. Și atunci, această spaimă subțire ca peretele unui balon de săpun se sparge și apăsarea reîncepe ca o trecere printr-o infinitate de lumi. Înfășurat ca un cocon, cu mâinile lipite de corp, fără putința de a le mișca după voie, fără putința de a-ți atinge fața ca să te scarpini. Nu ai putința să cercetezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
stradă Îți faci de lucru, ba te legi la șireturi, ba sugi un țurțure ca să lași impresia că tu ești ocupat cu alte treburi. Adică Îl păcălești, așa crezi tu. După ce strada Îl Înghite În pofta ei nesățioasă de oameni, reîncepi „zborul”. Tot salți așa pe vârful picioarelor. Abia acum dacă te-ar vedea cineva, pari a te zgâi cu adevărat, la acoperișul marchizei de lemne din fața ta. Când te ridici vezi mereu o cratiță cu smoală Întărită și un colac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Și de-abia după dispariția lui constați cu stupoare că ceva lipsește. Scotocești bagajele, Îți controlezi portmoneul, numeri banii, te pipăi, dar nu-ți lipsește nimic. Ba, dimpotrivă, ai ceva În plus. Senzația că Îți lipsește ceva. Și scormonirea lucrurilor reîncepe, cu Îndârjire, până la epuizare. Ca și cum ai tăinui ceva, ca și cum te-ar murdări ceva. Rămâi cu un fel de rușine. Noroc că Omul Roșu nu-ți apare decât uneori prin gările mici de provincie. Oricum, prudența e mama Înțelepciunii. Tu, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
așteptam sfârșitul. Trecu și nici măcar nu am găsit curajul s-o urmăresc cu privirea, îmi simțeam gâtul blocat din cauza șocului. Îmi rămânea însă în ochi mirajul ei, figura aceea istovită care se apropia împrăștiind nisipul la fiecare pas. Apoi am reînceput să aud zgomotele din jurul meu, adierea vântului care bătea din nou, poveștile soacrei mele tot mai prezente, respirația grea a socrului meu. Ca și atunci când te apropii cu barca de mal și începi să auzi tot mai aproape murmurul plajei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
trandafiriu, un bol cu crudități și un castron cu prune învelite în șuncă afumată. Elsa i-a invitat pe prietenii noștri la cină. Operasem până târziu, cu multe probleme și câteva absențe în sala de operații, pentru că din septembrie au reînceput grevele. Am aruncat cheile pe farfuria de abanos din hol și am auzit vocile care proveneau din salon. M-am strecurat în baia de serviciu și mi-am spălat fața înainte de a merge acolo. Ciao, ciao, ciao. Lovituri pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Cunosc momentele acestea extreme. Când se face liniște, când persoanele devin umbre care se mișcă împreună, în valuri. Se agită, apoi se îndepărtează de masa de operație... Se uită pe monitor în așteptarea unui semn, al unui traseu care să reînceapă. Se îndepărtează ca și cum ar simți răceala trecerii, nemișcați pe pământul nimănui, unde viața se oprește și moartea nu vine încă. Atunci când neputința îți pătrunde în mâini, în priviri, când simți că nu vei reuși și catafalcul acela de cearșafuri verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]