7,241 matches
-
transferul de simpatie și de voturi în direcția acestor partide. Ele sunt produsul unor frustrări economice pe care criza economică doar le-a potențat, acestea fiind prezente încă dinainte de aderarea la Uniunea Europeană. Asistăm la o contaminare puternică, pe baze de reciprocitate, între partide politice care nu împărtășesc aceeași ideologie: partidele de la putere sau din opoziție, indiferent că își asumă o identitate de dreapta sau de stânga, imită partidele populiste, acestea din urmă formulează propuneri și mai utopice, propuneri care sunt preluate
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Torino. Intervin apoi deprinderea și competența, ca și posibilitățile editoriale reale de care dispune fiecare. În trecut, între țările socialiste și Uniunile de scriitori conduse peste tot de scriitori existau în acest sens și acorduri de colaborare și chiar de reciprocitate, declarată sau mai curând tacită. Iar în aceste combinații critica literară n-avea, de fapt, mai nici un cuvânt de spus. Ea nu spunea ceva decât unui număr restrâns de universitari, de specialiști, de romaniști, în primul rând. Intervine și comoditatea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
principal al discuțiilor din cadrul Summit-ului G8 din Sankt Petersburg, pentru a putea evidenția importantă securității energetice globale.257 „Între politica energetică și celelalte elemente ale politicii de securitate a Federației Ruse există o legătură de cauzalitate, cât și de reciprocitate, deoarece Moscova va utiliza energia ca instrument politic, chiar și în situația în care nu își va dori asta."8 Însă un lucru este cert, Federația Rusă se folosește resursele energetice vaste pentru a se impune în spațiul european și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
acord între ele, ceea ce bineînțeles nu s-a reușit și planul Tardieu a fost înmormântat”. Mica Înțelegere a fost întotdeauna pentru încheierea unei înțelegeri cu vecinii în zona dunăreană, propunând de mai multe ori Austriei tarife preferențiale pe bază de reciprocitate. În anii crizei economice, totuși schimburile reciproce de mărfuri între statele membre ale Micii Înțelegeri au fost foarte slabe. Relațiile între Cehoslovacia și Iugoslavia au fost ceva mai dezvoltate. Relațiile romano-iugoslave au fost foarte modeste din cauza structurilor economice cvasi-identice ale
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
echipei sportive, pozițiile ocupate de sportivi sunt relative; ele au o semnificație numai în raport cu alte poziții. Această semnificație rezidă în relațiile de rol pe care echipa le prescrie în raport cu două sau mai multe poziții. Din orice poziție decurg relații de reciprocitate și complementaritate. Semnificația poziției de sportiv rezidă din comportamentul său în raport cu ceilalți jucători, dar și în raport cu antrenorul, medicul echipei, conducerea clubului. În unitatea dialectică dintre status și rol, statusul reprezintă aspectul static structural, în timp ce rolul reprezintă aspectul dinamic și procesual
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
mai joase decât au promis sau în comparație cu ceea ce se face pentru ei sau se așteaptă de la ei, dezechilibrul se reflectă în sentimente de vinovăție. Creșterea nivelului de performanțe reprezintă o modalitate de a reduce sentimentul de vinovăție. Sentimentul datoriei sau reciprocității este prezent în inducerea unor sentimente de vinovăție. Adultul poate folosi astfel argumente de genul: ,,Uite ce a făcut familia/școala pentru tine sau Datorezi mai mult efort, în raport cu răsplata care îți este acordată.” Ca și în cazul celorlalte strategii
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93088]
-
și solicitanții sunt invitați să profite de „contradicțiile interimperialiste” - mai exact, să facă apel la capital străin. Cooperarea este mai intensă în materie de securitate. Astfel, datele biografice disponibile asupra responsabililor Securității algeriene atestă numeroase sejururi în URSS. Cu condiția reciprocității serviciilor: în strânsă colaborare cu KGB, grupuri paramilitare provenite din Algeria infiltrează rezistența locală în Afganistan*. Nu toate aceste state practică în mod constant o politică de ploconire în fața URSS. O dovedesc și voturile de la ONU după invazia Afganistanului, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
alianța ar fi trebuit să le exemplifice; dând naștere la așteptări asupra strategiilor și acțiunilor politice, va dezamăgi. Pentru ambele posibilități, alianța anglo-americană este, din nou, un exemplu. În mod ideal, distribuția câștigurilor ar trebui să fie una a deplinei reciprocități: serviciile îndeplinite de părți sunt echivalente cu beneficiile primite. Modelul este cel mai bine aproximat într-o alianță a egalilor care au același interes: ca răspuns la un stimul, resursele egale ale tuturor servesc unui singur scop. La cealaltă extremă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
caracterizează analizele oferite de realiștii americani. Argumentul pare să fie că în contextul acestui echilibru fiecare stat va respecta dreptul internațional deoarece, dacă îl va încălca, va fi sancționat de celelalte. Se pare că în centrul acestui proces se află reciprocitatea 21. El va fi eficient atât timp cât nici un stat din sistem nu poate ignora sancțiunile altora. Așadar, va exista o tendință a statelor de a se conforma dreptului internațional, deoarece în caz contrar ar amenința balanța societală a puterii. Realismul clasic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nivel înalt de performanță. Ideea centrală a acestui model este că instruirea eficientă în școală trebuie să-l conducă pe orice elev la stadiul așteptat al propriei dezvoltări evolutive. În acest model de instruire este esențială relația de interinfluențare, de reciprocitate între calitatea instruirii și caracteristicile elevilor. Ipoteza principală este ca atare aceea că, atunci când aceste două variabile ale procesului educațional sunt controlate riguros, aproape toți elevii unei clase ating nivele înalte de realizare și motivare școlară. Din perspectiva analizei învățării
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
eficient și pașnic, către o înțelegere rațională, reduce numărul angajamentelor pe care trebuie să vi le luați și apoi să nu le respectați pe parcursul tratativelor”. Criteriile obiective pot fi constituite de argumente științifice, norme profesionale și morale, eficiență, dreptate, tradiție, reciprocitate, cost etc. Negociatorii sunt încurajați să utilizeze asemenea criterii, menite să asigure succesul negocierii. Cele patru reguli ale negocierii de succes sunt utile mai ales în situațiile firești, normale, când ambele părți sunt realmente animate de nevoia de a negocia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că, deși cele două fenomene au simptome comune, se diferențiază după originea și, mai ales, după dezvoltarea lor (Truchot, 2004, pp. 202-203). Sunt invocate cercetările lui Bakker, Killmer, Siegrist, Schaufeli (2000), care au ajuns la concluzia că atunci când se pierde reciprocitatea în relațiile de muncă apare burnout-ul (și nu depresia), în timp ce atunci când se pierde reciprocitatea în relațiile private / în viața de cuplu, de exemplu apare depresia (și nu burnout-ul). Burnout-ul și boala Între burnout și boală diferențele sunt mai nete, de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ales, după dezvoltarea lor (Truchot, 2004, pp. 202-203). Sunt invocate cercetările lui Bakker, Killmer, Siegrist, Schaufeli (2000), care au ajuns la concluzia că atunci când se pierde reciprocitatea în relațiile de muncă apare burnout-ul (și nu depresia), în timp ce atunci când se pierde reciprocitatea în relațiile private / în viața de cuplu, de exemplu apare depresia (și nu burnout-ul). Burnout-ul și boala Între burnout și boală diferențele sunt mai nete, de aceea nu vom stărui prea mult asupra lor. Probabil numai în sens metaforic, Freudenberger
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
subiecte de dezbatere legate de alteritate și de relațiile interculturale. Dialectica singularului și a multiplului, a identității și alterității, a interiorului și a exteriorului constituie axa principală a demersului de față, alături de procesele de identificare, logica diferențierii și cea a reciprocității, fenomenele de disonanță cognitivă, riscurile de anomie sau de dezafiliere, atitudinile de mixofobie sau de mixofilie. Cum se pot Împăca, spre exemplu, libertatea individuală și datoria civică, tradiția și modernitatea? Trebuie să acordăm Întâietate „corectitudinii” (right) sau „binelui” (good)? În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întâlnirea face posibilă experiența (Buber, 1992). Departe de a relua aceeași schemă și de a o opune drept alternativă dialecticii hegeliene, Emmanuel Lévinas, În ceea ce-l privește, consideră că Buber nu a mers până la capăt. Îi reproșează un formalism al reciprocității: „Ne Întrebăm dacă relația cu alteritatea celuilalt, care apare ca un dialog, Întrebare și răspuns, poate fi descrisă fără a introduce o paradoxală diferență de nivel Între Eu și Tu” (Lévinas, 1975, p. 46). Ca și Hegel, deși dintr-un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
-l pe Celălalt, ne identificăm pe noi Înșine, În privirea Celuilalt și În raport cu el. Procesul implică În mod necesar acest tip de relație: pentru că Unul Îl identifică pe Celălalt, Celălalt, la rândul său, Îl poate identifica pe Unul printr-o reciprocitate a rolurilor. În acest sens, așa cum arăta George Mead, „conștiința de sine nu este o pură producție individuală, ci rezultatul unui ansamblu de interacțiuni sociale În care este implicat individul” (Lipiansky, 1998b, p. 143). Însă nu este suficient să avem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
colectiv”, În timp ce noi am spune mai curând că etnicitatea Îl instituie pe Celălalt ca atare și Îl recunoaște astfel). Identificarea se bazează simultan pe asemănare („a fi identic cu...”) și pe neasemănare („a fi diferit de...”) (Lipiansky, 1998a, pp. 21-22). Reciprocitatea identificărilor scoate la iveală o altă chestiune fundamentală: cea a frontierei dintre colectivități și dintre identități (vezi conceptul de boundary creat de Frederik Barth). Limitele dintre „Noi” și „Ei” fac obiectul unei „negocieri” implicite și constante Între grupuri, care fixează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
toate tipurile de relații caracterizate În același timp de legături afective strânse, profunde și durabile, de un angajament moral și de o adeziune sau o apartenență la o colectivitate bazată nu doar pe sentimente și idei, ci și pe o reciprocitate similară Între drepturi și Îndatoriri. ν Valorizând schimbul și tradiția, o astfel de concepție presupunea la filosofii socratici căutarea binelui, existența unor norme și participarea cetățenilor liberi și egali. În Evul Mediu, o dată cu etichetarea drept impure a modurilor terestre de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pun În continuare. Convențiile sunt cel mai adesea considerate exogene, ceea ce nu permite clarificarea dinamicii lor constitutive. Pe de altă parte, analizele realizate În termeni de daruri și contra-daruri prezintă o dependență prea mecanică a coeziunii sociale față de practicile de reciprocitate. Or, fără a Îmbrățișa neapărat tezele lui Pierre Clastres sau René Girard, lucrurile nu stau Întotdeauna așa. Deși este evident prezumțios să dorim să dăm răspunsuri pe deplin satisfăcătoare tuturor acestor Întrebări, pare totuși posibil: ă să specificăm mai clar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
căutare a unui acord universal al spiritelor (În perspectiva lui Chaïm Perelman). ν Îi datorăm lui Francis Jacques faptul de a fi sistematizat cercetarea asupra condițiilor comunicării discursive și a elaborării sale comune și de a fi arătat astfel că reciprocitatea este o condiție esențială a relației interlocutive. Din perspectiva lucrării de față, problematica sa este foarte prețioasă, deoarece caută să explice comportamentele inovatoare la nivel transcultural. Într-adevăr, și noi credem, Împreună cu autorul citat, „că o reflecție asupra canoanelor dialogului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exercitarea puterii și Întâlnindu-și limita În confruntarea cu o putere adversă. Fraternitatea, dimpotrivă, are nevoie de deschidere Înspre celălalt, de o trecere În planul secund a propriei persoane, proces În care, spre deosebire de ceea ce se Întâmplă În cazul solidarității, nici reciprocitatea, nici calculul nu-și au locul. În sfârșit, egalitatea și libertatea, Înțelese ca principii fondatoare ale unei societăți democratice, sunt ancorate În Istorie. Ele sunt instituite la un moment dat, iar realitatea lor trebuie permanent redefinită sau apărată. Fraternitatea, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
după Sfântul Bonaventura, binefacerea este calea care duce la Dumnezeu. Fraternitatea este o obsesie pentru tezele utilitariste sau umanitariste, dar nu se reflectă În ele. Ceea ce denotă statutul ei aparte. Rudă cu solidaritatea, ea nu Îmbrățișează Însă aceeași logică a reciprocității, În care este infiltrată așteptarea unui răspuns asemănător. Rudă, de asemenea, cu mila, ea nu posedă Însă caracterul contradictoriu și neuniversalitatea darului, pe care Hegel le semnalează cu ironie: „Dăruiește avutul tău săracilor, formulă care indică faptul că această poruncă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că tu ești capabil să te desemnezi pe tine Însuți drept «eu»” (Ricœur, 1993, p. 92); o formulare analoagă găsim și la Emile Benveniste (Benveniste, 1976, p. 263), pentru care „instalarea subiectivității În limbaj este cea care creează categoria persoanei”. Reciprocitatea din cadrul relației ă o diferență fundamentală dintre Ricœur și Lévinas, al doilea propunând o abordare asimetrică În care celuilalt i se conferă prioritate asupra subiectului (Gilbert, 2001, pp. 198-199) ă nu este decât una dintre formele necesarei luări În considerare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este la ora actuală atât de confuz și, În același timp, atât de răspândit. Pentru a ieși din acest impas, vom trece la situarea „incivilităților” În raport cu sfera civilității și la situarea civilității, la rândul său, printre celelalte figuri emancipatoare ale reciprocității: politețea și cetățenia. În sfârșit, vom evoca și noțiunea de societate decentă În care lupta Împotriva unor astfel de comportamente și-ar putea găsi un cadru prospectiv și mobilizator. Suntem călăuziți de o ipoteză de lucru: „vremurile democratice” În care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Împotriva unor astfel de comportamente și-ar putea găsi un cadru prospectiv și mobilizator. Suntem călăuziți de o ipoteză de lucru: „vremurile democratice” În care trăim doresc autonomie individuală și se prefac că acceptă În mod abstract constrângerile emancipatoare ale reciprocității, dar fără a se supune probei limitării și interdicției, singurele care pot să garanteze conlucrarea, și nu doar simpla juxtapunere, a celor două sfere. Termenul vag și comod de „incivilitate” maschează această contradicție. Or, ideea de civilitate, ca dispoziție favorabilă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]