32,428 matches
-
plata onorariilor avocatului în valoare totală de 2.716 EUR. Precizează că suma de 2.000 de euro reprezintă „onorarii care trebuie plătite în cazul succesului demersului angajat în fața Curții Europene“. ... 68. Guvernul se opune acestor pretenții. ... 69. Curtea constată că reclamanții au suportat cheltuieli medicale pentru constatarea leziunilor suferite și pentru a-și susține plângerea penală (supra, pct. 6-9). Prin urmare, acestea sunt cheltuielile de judecată angajate în procedura în fața instanțelor naționale. Prin urmare, Curtea consideră că trebuie să țină
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
mutandis, Alexe împotriva României, nr. 66.522/09, pct. 48, 3 mai 2016). ... 71. Constatând că Codul de procedură penală permite reexaminarea internă a unui proces în cazul în care Curtea a constatat o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale unui reclamant (Mischie împotriva României, nr. 50.224/07, pct. 50, 16 septembrie 2014, și Pătrașcu împotriva României, nr. 7.600/09, pct. 58, 14 februarie 2017) și că reclamanții se pot prevala de acest drept dacă doresc, Curtea constată că nu este necesar să se
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
în cazul în care Curtea a constatat o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale unui reclamant (Mischie împotriva României, nr. 50.224/07, pct. 50, 16 septembrie 2014, și Pătrașcu împotriva României, nr. 7.600/09, pct. 58, 14 februarie 2017) și că reclamanții se pot prevala de acest drept dacă doresc, Curtea constată că nu este necesar să se acorde părților în cauză despăgubiri cu titlu de prejudiciu material pentru amenzile pentru care au fost obligați să le plătească. ... 72. Pe de altă
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
de acest drept dacă doresc, Curtea constată că nu este necesar să se acorde părților în cauză despăgubiri cu titlu de prejudiciu material pentru amenzile pentru care au fost obligați să le plătească. ... 72. Pe de altă parte, consideră că reclamanții au suferit un prejudiciu moral ca urmare, pe de o parte, a lipsei unei anchete efective privind violențele pe care le-au suferit și, pe de altă parte, a condamnării lor. Având în vedere natura încălcărilor constatate, le acordă 10.000
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
a condamnării lor. Având în vedere natura încălcărilor constatate, le acordă 10.000 EUR, plus orice sumă care ar putea fi datorată pentru această sumă cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral. ... 73. Reamintește, în plus, că, potrivit jurisprudenței sale, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care sunt stabilite realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al nivelului lor. ... 74. Observă că cererea prezentată de reclamanți cu titlu de cheltuieli de judecată se întemeiază în parte pe
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
prejudiciul moral. ... 73. Reamintește, în plus, că, potrivit jurisprudenței sale, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care sunt stabilite realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al nivelului lor. ... 74. Observă că cererea prezentată de reclamanți cu titlu de cheltuieli de judecată se întemeiază în parte pe un pact quota litis în temeiul căruia aceștia s-au angajat să îi plătească avocatului 2.000 de euro în cazul unui „succes în demersul angajat în fața Curții Europene
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
fi sancționat. Este invocată Hotărârea din 25 februarie 1993, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Funke împotriva Franței, în care Curtea de la Strasbourg a analizat dreptul persoanei de a nu se autoincrimina, în ipoteza în care reclamantul, suspectat de evaziune fiscală, fusese condamnat pentru refuzul de a coopera cu autoritățile vamale ce îi solicitaseră să ofere date despre conturile pe care le deținea în străinătate. În cauza anterior menționată s-a constatat că autoritățile franceze au încercat
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
fusese condamnat pentru refuzul de a coopera cu autoritățile vamale ce îi solicitaseră să ofere date despre conturile pe care le deținea în străinătate. În cauza anterior menționată s-a constatat că autoritățile franceze au încercat să îl determine pe reclamant să ofere probe cu privire la o infracțiune de care era suspectat, în condițiile în care acestea nu au putut sau nu au dorit să strângă probe prin alte mijloace. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că dispozițiile legii
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
al criticii raportate la lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii constă în aprecierea autorului că prevederile art. 15-17 din Legea nr. 136/2020 se referă la autoritatea judecătorească, respectiv la competența instanțelor, modul de alcătuire a completelor de judecată și audierea reclamantului prin videoconferință. Prin urmare, conchide autorul, ar fi trebuit să fie solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la Legea nr. 136/2020, consecința nesolicitării fiind încălcarea art. 1 alin. (3) și (5), coroborat cu art. 133 alin. (1) din
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
un drept, nu o obligație“. Invocă hotărârile din 24 februarie 2009, respectiv 4 martie 2008, pronunțate în cauzele Tarău împotriva României, respectiv Samoilă și Cionca împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român pentru că reclamanții nu au beneficiat de o apărare (din oficiu) efectivă. Arată că, în cauză, s-a admis cererea de constituire ca parte civilă a Baroului „vătămat“ Suceava. Susține că, pentru o aparență de imparțialitate, s-a hotărât ca inculpații să fie
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
singur a fost analizat, în mod special, în Cauza Correia de Matos împotriva Portugaliei - speță similară celei în care a fost formulată prezenta excepție de neconstituționalitate - ocazie cu care instanța europeană a pronunțat Hotărârea din 4 aprilie 2018. În cauză, reclamantul, avocat, a făcut obiectul unei proceduri penale pentru insultarea unui judecător. Cauza s-a referit la sfera de aplicare a dreptului acuzaților cu pregătire juridică de a-și asigura propria apărare. Curtea a constatat că, deși era adevărat că exista
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
infracțiuni și care, din acest motiv, putea să nu se afle în poziția de a evalua în mod corespunzător interesele în joc sau să nu își poată asigura în mod efectiv propria apărare. Decizia prin care tribunalul portughez îi cerea reclamantului să fie reprezentat de către un avocat era o aplicare a legislației care urmărea să protejeze persoanele acuzate prin garantarea unei apărări efective în cazurile în care era posibilă aplicarea unei pedepse privative de libertate. Mai mult, un stat membru
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
mult, un stat membru putea considera în mod legitim că un acuzat era mai bine apărat dacă era asistat de un avocat calm și pregătit din punct de vedere tehnic. Până și un apărător cu experiență în avocatură cum era reclamantul putea să nu își asigure o apărare efectivă în propria sa cauză, pentru că era afectat personal de acuzațiile înaintate. Legitimitatea unor asemenea considerente este cu atât mai convingătoare cu cât, în speță, acuzatul fusese suspendat din barou. El nu
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
Legitimitatea unor asemenea considerente este cu atât mai convingătoare cu cât, în speță, acuzatul fusese suspendat din barou. El nu era, așadar, un avocat înregistrat în mod corespunzător și i se interzicea să ofere asistență juridică pentru terți. Mai mult, reclamantul a fost acuzat de insultarea unui judecător. Având în vedere rolul special al avocaților în administrarea justiției și, în acest context, obligațiile deosebite care le revin cu privire la conduita lor, au existat motive rezonabile să se considere că reclamantului
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
reclamantul a fost acuzat de insultarea unui judecător. Având în vedere rolul special al avocaților în administrarea justiției și, în acest context, obligațiile deosebite care le revin cu privire la conduita lor, au existat motive rezonabile să se considere că reclamantului îi lipsea abordarea obiectivă și calmă necesară pentru a-și administra apărarea în mod efectiv. Deși în baza legii portugheze privind procedura penală apărarea juridică tehnică îi era rezervată avocatului, legislația relevantă îi conferea acuzatului mai multe mijloace de a
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
apreciere de care se bucură statele membre cu privire la alegerea mijloacelor prin care să asigure că este garantată apărarea unui acuzat, motivele furnizate în sprijinul cerinței asistenței obligatorii în general și în speță au fost relevante și suficiente. Observațiile reclamantului și cererile sale repetate adresate Curții au demonstrat că principala sa preocupare nu consta în procedurile penale în discuție, ci în dorința de a-și impune poziția de principiu împotriva asistenței juridice obligatorii prevăzute în dreptul portughez. ... 23. Așadar, ca
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
să se demonstreze că el a putut, în mod rezonabil, să anticipeze consecințele comportamentului său (același argument și în Hotărârea din 9 septembrie 2003, pronunțată în Cauza Jones împotriva Regatul Unit). De pildă, instanța de la Strasbourg a constatat că reclamantul dintr-o speță nu a fost notificat personal cu privire la proces, iar prezumția că era fugar nu avea o bază suficientă în fapt. Statutul său de fugar nu poate constitui, în sine, o renunțare implicită la dreptul de a
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
existe garanții solide, fiindcă un suspect fără avocat are șanse mai mici să fie informat cu privire la drepturile sale. În consecință, sunt șanse mai mici ca aceste drepturi să fie respectate. În speță, Curtea nu a fost convinsă că reclamantul a renunțat la avocat într-o manieră informată, explicită și neechivocă (Hotărârea din 24 septembrie 2009, pronunțată în Cauza Pishchalnikov împotriva Rusiei). Legislația penală este complexă și tehnică, ceea ce o face imposibil de înțeles pentru nespecialiști. Practic, în fiecare
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
pentru orice inculpat pasibil de o pedeapsă cu închisoarea, include dreptul de a fi asistat de un avocat în toate fazele esențiale ale procesului. Recunoașterea vinovăției este o fază esențială a procesului, în care asistența avocatului trebuie garantată. În litigiu, reclamantul nu a pretins că nu a fost informat cu privire la dreptul de a avea un avocat înainte de a pleda vinovat, însă a susținut că decizia sa de a se apăra singur nu a fost luată în cunoștință de
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
ales și, în anumite circumstanțe, să beneficieze de asistență judiciară gratuită. Alegerea uneia dintre aceste forme de apărare nu trebuie să îl împiedice să opteze pentru una din celelalte dacă astfel se asigură dreptul la un proces echitabil“. În speță, reclamantul s-a plâns că îi este încălcat dreptul la un proces echitabil fiindcă nu i se permite să se apere fără avocat. Așa încât, Curtea Constituțională a Spaniei a statuat, prin Decizia nr. 29 din 6 februarie 1995, că „dreptul
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
sau denunțarea unilaterală a contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția căruia are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziții publice, în termen de 45 de zile. ... 2. La articolul 53, după alineatul (1^2) se introduce un nou alineat, alineatul (1^3), cu următorul cuprins: (1^3) Documentele constatatoare emise de către autoritatea/ entitatea contractantă care conțin
LEGE nr. 208 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257468]
-
vechime și de desfășurare a activității în aceleași condiții, specifice locului de muncă, neconstituționalitate susținută prin raportare la dispozițiile art. 16 din Constituție. În acest sens, se arată că, deși, la data detașării ca personal de instruire al S.N.G., toți reclamanții aveau o vechime în magistratură de peste 10 ani, președintele Consiliului Superior al Magistraturii/secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de ordonator principal de credite pentru personalul de instruire din cadrul S.N.G. (conform reglementărilor în vigoare la acea
DECIZIA nr. 151 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255963]
-
reunită într-o cameră compusă din: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători, și Ilse Freiwirth, grefier adjunct de secție, având în vedere: – Cererea (nr. 35.366/15) îndreptată împotriva României, prin care un resortisant sirian, domnul Mustafa Tartousi („reclamantul“), a sesizat Curtea la 15 iulie 2015, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“); ... – decizia de a aduce la cunoștința Guvernului român („Guvernul“) capetele de cerere formulate în temeiul art. 6 § 1
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“); ... – decizia de a aduce la cunoștința Guvernului român („Guvernul“) capetele de cerere formulate în temeiul art. 6 § 1 și 3 lit. d) din Convenție, cu privire la imposibilitatea reclamantului de a obține audierea, în cursul procesului, a martorului acuzării Y.T. și la nesemnarea motivării unei decizii definitive de către unul dintre cei trei judecători din compunerea completului de judecată care pronunțase decizia în cauză, precum și decizia de a
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
respins opoziția parțială a Guvernului față de examinarea cererii de către un comitet, ... după ce a deliberat în camera de consiliu, la 28 septembrie 2021, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: INTRODUCERE 1. Cererea privește pretinsa încălcare a dreptului reclamantului la un proces echitabil, în sensul art. 6 § 1 și 3 lit. d) din Convenție, din cauza imposibilității acestuia de a obține audierea unui martor al acuzării și a nesemnării deciziei definitive pronunțate în apel de către unul dintre judecătorii
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]