7,718 matches
-
nici o gravitate organică pentru binele societății și prosperarea statului, răsar naturile catilinare cari le exagerează și mai mult, aprinzând închipuirea și exploatând nemulțumirile, pentru ca "patrioții noștri" să ajungă apoi a înflori prin localuri fașionabile, la umbra bugetului și în speranțele recompenselor reversibile. N-a fost un om însemnat în țara aceasta și, îndeosebi vorbind, nici un conservator care, făcând politică, să nu-și fi pierdut mare parte din averea sa, ba unii să se fi ruinat chiar. E drept însă că acești
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îndeosebi vorbind, nici un conservator care, făcând politică, să nu-și fi pierdut mare parte din averea sa, ba unii să se fi ruinat chiar. E drept însă că acești reacționari cari nu iubesc poporul, nici pretind, nici ar primi vreodată recompense reversibile. Dar aceasta în treacăt. Revenim la teza noastră. Senatul se numește corp matur, corp ponderator. Non numerantur, sed ponderantur - nu se numără voturile senatorilor, se cântăresc, precum ei înșiși cântăresc cestiunile de zece ori până a le hotărî o dată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rusești. În aceeași zi s-au cerut votarea, în aceeași zi s-au trimis în secțiuni, s-au ales delegații, s-au designat raportorul, s-au făcut raportul și s-au votat acele milioane. Tot așa s-au petrecut cu recompensa de contrabandă a martiriului lucrativ votată d-lui C. A. Rosetti, care, propusă și "regulată" în noaptea precedentă în Camera... Comunelor, a doua zi, într-o singură ședință, s-a regulat și de cătră Senat. Nu mai departe decât ieri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o sumă de indigenate de izraeliți. Să sperăm că și aceste probe de corectitudine, ca și multe altele de sub acest regim liberal, vor rămânea între noi, în familie, ca o mică fotografie necomunicabilă de procederi intime a parlamentarismului împănat cu recompense reversibile. [ 5 aprilie 1880] ABDICAREA D-LUI C. A. ROSETTI În propunerea sa, d. Giani a amintit un vot al Camerei din 1868, considerîndu-l ca ceva care ar fi stabilit un drept câștigat pentru d. C. A. Rosetti. Curiozitatea de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu puțină cheltuială de fantazie, înșirînd aceeași țifră de 8-9 ori dupăolaltă, se poate face un minunat buget geometricește exact, matematicește e altă cestiune. {EminescuOpXI 114} Iată ce Cameră a fost aceea care la 1868 a votat d-lui Rosetti recompensă, o Cameră care ziua în amiaza mare comitea escamotări de cifre și acum aproba reducțiuni de 8 milioane, peste un ceas admitea ca din senin excedente de 15 milioane. Acesta e un fals mărturisit în acte publice, căci un buget
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Parlament s-a ridicat pîn'la apostrofări și epitete ca cele aruncate de d. Costinescu d-lui Pană Buescu și ca cele improvizate de d. Cogălniceanu la adresa majorității, de d. Dimancea la adresa d-lui Cogălniceanu. Mai adaoge-se apoi votarea recompensei naționale d-lui C. A. Rosetti tocmai în momentele în cari naționalitatea noastră e mai primejduită și lipsa cea mai tristă bântuie populațiunile noastre rurale, și tabloul decăderii partidului guvernamental devine complet. Acum se mai vorbește și de o recompensă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
recompensei naționale d-lui C. A. Rosetti tocmai în momentele în cari naționalitatea noastră e mai primejduită și lipsa cea mai tristă bântuie populațiunile noastre rurale, și tabloul decăderii partidului guvernamental devine complet. Acum se mai vorbește și de o recompensă pe care Camera ar voi s-o voteze d-lui I. Brătianu. Se zice, serios sau în ironie, nu știm, că Adunarea vrea să-i dăruiască prezidentului Consiliului cel mai mare domeniu al statului, domeniul Brăilei, care aduce un venit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în fața lumii. În altă țară d. Dimitrie Giani ar fi fost șters din tabloul advocaților și ar fi dat afund pentru toată viața. La noi s-a făcut mare patriot, apărător înfocat al intereselor publice, viceprezident al Adunării, inițiator de recompense naționale și, în fine, ministru al justiției și cap al magistraturii, căria îi arată, prin exemplul său, care este calea cea mai nemerită pentru ca un tânăr să ajungă la posturile cele mai înalte, ba chiar până în Consiliul suveranului țării. [ 13
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebuie să le căutăm în atitudinea majorității, care nu m-ai vrea fuziune; ne temem că va degenera în confuziune. Câteva zile înaintea crizei majoritatea ținuse o reuniune, după care i s-a votat d-lui C. A. Rosetti o recompensă națională; apoi onor. prezident al Camerei a fost însărcinat de a cere de la primul-ministru modificări în compunerea ministerului. D. Rosetti și-a îndeplinit misiunea în aceeași zi chiar și i-a însemnat d-lui Brătianu pe d-nii Giani, Chițu și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru instrucția publică se zicea: dați pentru instrucția publică, căci acolo nu se încape economie și trebuie să se dea. Venea apoi și se cerea pentru justiție; se zicea: Trebuie să dăm. Se da. Pentru administrație, pentru lucrări publice, pentru recompense naționale, pentru misiuni, pentru tot în fine ni se zicea: Dați, căci așa se face în Franța și în Belgia și nu mai știu unde. Vedeți că nu e o lege care să nu se susție, sau de ministru de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țări sărace cum e a noastră. Atunci diurnele s-ar compensa. Dar votând bugetele pe la miezul nopții, ca și când ar fi făcători de rele, votând legile cele mai păgubitoare peste cap, se-nțelege că diferitele soiuri de diurne nu sânt decât recompensa dată lenii și inepției și trecute la pagubă sub pagube și mai mari, cauzate de legile ce le votează. Iată dar de ce balanța comercială cată să fie defavorabilă. Sub domnia roșie iese, din pământ din iarbă verde, o foarte numeroasă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
recunoștința patriei mai reamintim un caz. Onor. nostru concetățean - e o adevărată beatitudine de-a avea o patrie plină de asemenea concetățeni și un spirit public care să-i încurajeze - onor. concetățean N. T. Orășeanu a primit medalia Bene-Merenti ca recompensă pentru scrierile sale umoristice și satirice. Sîntem departe de-a voi să facem critica scrierilor onor. nostru concetățean. Destul numai că nu e trebuință ca cineva să fie neapărat membru al unei academii spre a le putea apreția pe deplin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca, cu toate puterile de care dispunem, să îngrijim de dezvoltarea noastră interioară. [ 8 martie 1880] {EminescuOpXI 476} ["ÎN ȘEDINȚA DE IERI A SENATULUI S-A DEZBĂTUT LEGEA... "] În ședința de ieri a Senatului s-a dezbătut legea pentru acordarea recompensei naționale votate de Cameră d-lui C. A. Rosetti. Raportorul era d. Petre Grădișteanu. Onor. raportor; pe cât ne aducem aminte, avea acu vreo zece ani asupra d-lui C. A. Rosetti o părere foarte neagră, pe care o exprima cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mari naționale, la Unirea Țărilor, la regenerarea neamului românesc, la înălțarea lui de pe câmpul de război în considerația Europei, și conchise că, tocmai în niște timpuri de lipsă ca acele de astăzi, este un merit pentru țară să acorde o recompensă unui așa de vestit bărbat. D. Manolache Costache a luat cuvântul nu pentru ca să convingă majoritatea, ci numai ca să protesteze, în numele țării, în contra dărniciei Camerii; între altele d-sa a zis că daca e adevărat că România datorește d-lui C.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că Unirea s-atribuie d-lui C. A. Rosetti va izbucni un hohot general. Discursul d-lui Epureanu îl vom reproduce in extenso. Au răspuns apoi la acest discurs dd. Cogălniceanu, Grădișteanu și Stătescu; acesta din urmă a spus că recompensa d-lui C. A Rosetti este un minimum care i se putea acorda, și d-sa se aștepta ca Senatul să mai sporească cifra votată de Cameră. Acum câteva zile d. ministru de finanțe anunța sărăcia și foametea cari domnesc
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în fiece zi vedem sosind în capitală, spre a cerși din ușe în ușe, țărani veștejiți la față și încovoiați de mizerie, cari spun că de o zi sau două n-au mâncat, și cu toate acestea Senatul a votat recompensa minimă a prezidentului Camerei. Trist spectacol pentru o țară care vede că un partid, fără scrupul și fără nici un control, tocmai în timpi de mare lipsă, de foamete, împarte cu dărnicie banii publici favoriților săi. Admitem ca d. Rosetti să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Rosetti să treacă în rândul liberalilor de dincoace de Milcov de idol al partidului și am fi găsit natural ca membrii acelui partid, în recunoștința lor pentru toate bunurile de cari se bucură și dânșii, să-i fi acordat o recompensă din averea d-lui proprie. N-ar fi fost nimic de zis. Dar, din averea statului, un capital de 150 000 franci și câte 14 000 pe an! Considerând cifra pensiilor ce se acordă în alte țări, bunioară în Franța
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pretextul pe care s-a întemeiat mișcarea de la 66. Cum dar s-ar putea justifica niște acte de aceeași natură astăzi, sub un regim pretins constituțional, adică regim de control al întrebuințării banilor publici și {EminescuOpXI 477} intitulat "Domnia virtuții"? Recompensă națională, așa califică partizanii d-lui C. A. Rosetti darul ce au crezut cu cale să-i facă din banii publici. Fie. În orice caz însă, acest dar nu se poate califica de premiul Monthyon. [ 4 aprilie 1880] ["SIMEON BALINT
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în mediu, apar conflicte ce generează dezechilibru cognitiv, care stimulează la rândul său dezvoltarea; cunoașterea are caracter social, se construiește prin efortul colectiv de a ști, de a înțelege și de a rezolva probleme; • teoriile behavioriste - se centrează pe impactul recompenselor și sancțiunilor grupului asupra celui ce învață: o Skinner pune accent pe condițiile și evenimentele petrecute în cadrul grupului; o Bandura pune accent pe imitație; o Homans, Thibault și Kelly - pe echilibrul dintre recompensele și costurile presupuse de schimburile sociale dintre
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
probleme; • teoriile behavioriste - se centrează pe impactul recompenselor și sancțiunilor grupului asupra celui ce învață: o Skinner pune accent pe condițiile și evenimentele petrecute în cadrul grupului; o Bandura pune accent pe imitație; o Homans, Thibault și Kelly - pe echilibrul dintre recompensele și costurile presupuse de schimburile sociale dintre indivizi; • teoria interdependenței sociale - lansată la începutul secolului (Koffka), această teorie susține că grupurile sunt entități în cadrul cărora interdependența dintre membri variază. Kurt Lewin (1920, 1930) dezvoltă ideea că esența unui grup ține
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
bine dacă supraviețuirea lor ar depinde de îndeplinirea acestor atribuții? Care sunt criteriile pentru îndeplinirea eficientă a atribuțiilor directorilor/ profesorilor? Există dezacorduri asupra modului în care ar trebui îndeplinite aceste atribuții? Există consecințe negative ale îndeplinirii corecte a atribuțiilor, sau recompense pentru neîndeplinirea lor? Cultura organizațională susține îndeplinirea atribuțiilor? Condițiile de muncă sunt satisfăcătoare? Dacă nu, de ce nu? Există nemulțumiri sau căderi de moral? Dacă da, de ce? În privința cunoștințelor și a aptitudinilor: Care sunt principalele sarcini ale unui director/profesor? Care
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
pentru plă cerea și satisfacția pe care i-o procură, fără a fi constrns de factori exteriori; a două, avându- și sursa în exteriorul subiectului și activității desfășurate; în cazul activității școlare, dacă elevul participă la ea pentru obținerea de recompense (note bune, laude, cadouri de la părinți etc.ă, ori din dorința de a fi primul în clasă, din teama de eșec, ori alte asemenea motive, avem de-a face cu o motivație extrinsecă, învățarea se petrece sub semnul unei solicitări
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
-i depăși pe alții și de a ocupa un loc fruntaș în ierarhia clasei, sentimentul datoriei, plăcerea de a primi laude de la profesori sau părinți, atașamentul față de un profesor, aspirația spre un anumit statut profesional, dorința de a obține anumite recompense materiale, teama de eșec, trebuința de cunoaștere, plăcerea de a învăța etc. Din punct de vedere psihologic, contează din ce sursă provine tensiunea motivațională, și în funcție de aceasta se determină natura, intensitatea, durata și calitatea condițiilor de învățare. Această sursă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
natura, intensitatea, durata și calitatea condițiilor de învățare. Această sursă poate fi, în funcție de activitatea de învățare, externă (motivație extrinsecăă sau internă (motivație intrinsecăă. Când tensiunea apare ca urmare a punerii în funcțiune a diferitelor proceduri stimulative externe, (competiție, încurajare, laudă, recompensă, dorință pentru note mari, frica de pedeapsăă, motivația este externă. Acest tip de motivație se decodifică din punct de vedere subiectiv sub forma unor trăiri emoționale negative (teama de eșec, pedeapsăă sau sub forma unor trăiri pozitive (așteptarea laudei, recompensei
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
recompensă, dorință pentru note mari, frica de pedeapsăă, motivația este externă. Acest tip de motivație se decodifică din punct de vedere subiectiv sub forma unor trăiri emoționale negative (teama de eșec, pedeapsăă sau sub forma unor trăiri pozitive (așteptarea laudei, recompensei, noteiă, dar în acest din urmă caz, învățarea apare ca atrăgătoare doar în virtutea a ceea ce urmează după învățare. În ambele cazuri, motivația poate să fie puternică, dar efectele sunt de scurtă durată și întărirea este discontinuă. Acest tip de învățare
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]