7,010 matches
-
publice, precum și consecințele lor, în opoziție cu deciziile autonome ale indivizilor; - consumul, investițiile și transferurile făcute de guvernare. Consumul și investițiile privesc mecanismele de alocare a resurselor și se leagă deci mai mult de preferințele cetățenilor-consumatori; transferurile privesc mecanismele de redistribuire a resurselor și depind de concepțiile dominante în societate despre echitate și dreptate socială; - producția de către stat a bunurilor: a) statul deține în proprietate mijloace de producție și produce direct unele bunuri; b) statul furnizează anumite bunuri (nu neapărat producându
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
și până la moarte. Tot mai multe resurse sunt alocate de stat, prin decizii politico-administrative, astfel că politicul prevalează asupra pieței și acțiunea colectivă asupra celei individuale. Perioada de după al doilea război mondial a cunoscut o creștere a soluționării politice (reglementare, redistribuire etc.) în cadrul societății (Maier, 1987, apud Pierre și Peters, 2000). Proiecte precum „The Great Society” în Statele Unite sau „The Strong Society” în Suedia aveau în vedere creșterea cheltuielilor publice pentru furnizarea amplă a unor servicii publice - educație, sănătate, infrastructură, combaterea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
că însăși intervenția statului este sursa problemelor societății. Intervenția statului prin decizii politice și administrative de alocare a resurselor ar fi de natură să introducă distorsiuni pe piață, rezultând, inevitabil, într-o alocare ineficientă (ce stimulează activități politice care vizează redistribuirea resurselor în dauna activităților economice productive). Tendința de demonizare a intervenției guvernamentale este corelată cu o concepție negativă asupra sectorului public în general, care începe să fie considerat rigid, birocratic, ineficient și costisitor. În aceste condiții, sistemele administrative moderne de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Political Science Quarterly, vol. 56, pp. 481-506. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Creșterea sectorului public - factori determinanțitc "Creșterea sectorului public - factori determinanți" șerban Cerkez*tc "șerban Cerkez*" Introduceretc "Introducere" Tema intervenției statului în economie și societate, cu accent pe politicile de redistribuire, a constituit una dintre cele mai mari controverse din științele politice în anii ’70. Fiind abordată în special de filosofia politică prin intermediul teoriilor normative, discuția se purta în principal în jurul conflictului dintre două valori fundamentale - libertate și dreptate (ca egalitate
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
public în funcție de cerere" Creșterea sectorului public se datorează creșterii cererii de servicii pe care statul trebuie să le furnizeze. Cererile de servicii publice se datorează într-o măsură importantă presiunii grupurilor de interese capabile să influențeze acțiunea guvernamentală în scopul redistribuirii resurselor în folosul propriu. Grupurile de presiune revendică o serie de intervenții guvernamentale care contribuie la sporirea numărului de beneficiari ai programelor sociale și, în final, la creșterea permanentă a cheltuielilor publice. Acoperirea necesarului de fonduri pentru cheltuielile publice se
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
după sine creșterea nivelului de implicare a guvernului în procesul redistribuției și, implicit, creșterea sectorului public. Prin activitate și revendicări, grupurile de interese reduc eficiența alocării resurselor în societate și se constituie în coaliții de redistribuție care au ca scop redistribuirea avuției existente, și nicidecum sporirea sa (Olson, 1999, p. 73). Presiunea socială a grupurilor de interese organizate la nivelul societății atrage după sine creșterea rolului statului și a implicării guvernamentale în interacțiunile dintre ele. Relația, interacțiunile dintre agențiile guvernamentale și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sunt influențate de grupuri de interese speciale 2, care se manifestă sub forma coalițiilor de redistribuție. Aceste grupuri afectează performanța economică și libertatea actorilor de a acționa liberi pe piață 3. Influența grupurilor de interese speciale asupra guvernului face ca redistribuirea produsului social să se realizeze în așa fel încât membrii lor să obțină o parte cât mai mare din acesta. Reglementările guvernelor sunt adesea prezentate ca fiind necesare pentru satisfacerea interesului public, dar nu de puține ori se întâmplă ca
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
locale, a sistemelor descentralizate sau a agențiilor cvasiguvernamentale. * Extinderea instituțiilor birocratice îngreunează procesul de decizie, ducând de multe ori la ineficiență, cauzată de dificultățile ivite în procesul de comunicare și de costurile ridicate pe care le implică. În cadrul procesului de redistribuire a resurselor, în scopul rezolvării unor probleme sociale, apar o serie de cheltuieli ce reduc suma finală destinată diferitelor programe. Cheltuielile necesare pentru punerea în aplicare a programelor sociale nu presupun doar transferuri de resurse între diferite categorii de cetățeni
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
reduc suma finală destinată diferitelor programe. Cheltuielile necesare pentru punerea în aplicare a programelor sociale nu presupun doar transferuri de resurse între diferite categorii de cetățeni, ci și o serie de transferuri între cetățeni și birocrația care se ocupă cu redistribuirea. Un fapt foarte important este reprezentat de decizia privind cheltuirea banilor publici, cheltuirea banilor altora în folosul propriu și al altora 1. Cu alte cuvinte, sumele de bani provenite din impozitele plătite de contribuabil sunt alocate de legislatori pentru programe
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
astăzi, diferența principală constând în modul în care se face finanțarea: 1. sistemul Beveridge, în care finanțarea se face prin taxe și impozite, iar furnizorii sunt atât publici, cât și privați; 2. sistemul Semașko, în care finanțarea se face prin redistribuire de la bugetul de stat, iar unitățile prestatoare aparțin statului; 3. sistemul Bismarck, în care populația contribuie la Fondul Asigurărilor Sociale de Sănătate (public). Asigurările plătesc actele medicale în locul celor afectați de boală, iar furnizorii de servicii fie aparțin comunităților, fie
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în marile centre industriale, acoperind cinci procente din populație, a fost abandonat în favoarea sistemului Semașko. Au fost, de asemenea, naționalizate spitalele sau cabinetele aparținând unor fundații ori asociații profesionale. Serviciile sanitare vor fi, în noua modalitate de organizare, finanțate prin redistribuire la nivelul bugetului de stat, iar accesul devine astfel universal, garantat și necondiționat de nici un fel de contribuție individuală directă. Însă pentru a putea aloca resursele corect, la fiecare unitate, se recurge la arondarea strictă a pacienților în funcție de criteriul teritorial
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
politicilor anterioare, dar și capitalizând experiențele de succes, strategia urmărește realizarea până în anul 2010 a principalilor pași ai procesului de transfer de decizie și responsabilitate cu privire la organizarea, administrarea și finanțarea activității unităților de învățământ, de la nivelcentral la nivelul școlilor. Prin redistribuirea responsabilităților, a autorității decizionale și a răspunderii publice pentru funcții educaționale specifice de la nivel central către nivelul local, se deschide o perspectivă nouă privind managementul public al instituțiilor de învățământ la nivel preuniversitar. Procesul de descentralizare specifică importanța participării reprezentanților
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sub controlul Statului 8. Un amplu program de reconstrucție și o reorganizare mai democratică a fiscalității vine să completeze acest ansamblu care reprezintă într-un fel "modelul" reformismului pus în aplicare de socialismul democratic în Europa de Vest. Prosperitate și egalitate prin redistribuirea veniturilor, precum și un sistem calitativ de protecție socială caracterizează, de asemenea, acțiunea socialiștilor suedezi. Un al treilea criteriu, cel de politică externă, în care sînt apărate cele mai diverse poziții, trebuie de asemenea menționat. Pentru unii socialiști, ca de exemplu
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
virulent al anilor '50 se diluează; ea poartă, în formă de germene, viitoarele evoluții ale căror efecte se vor putea vedea atît în Germania, începînd cu 1969, cît și în Franța, trei ani mai tîrziu. Totuși, în această perioadă de redistribuire și redelimitare, confuzia și neputința prevalează, în timp ce bilanțul IS pare să fie foarte scăzut: astfel, anul 1968 în Europa va trece aproape neobservat. Această slăbiciune nu se explică numai prin incertitudinile politice: ea provine din și carențele organizaționale, precum și din
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cea socială zdruncină multe din certitudinile pe care s-a bazat social-democrația după cel de-al Doilea Război mondial. Astfel încît unii se întreabă dacă soluțiile politice avansate de aceasta își mai găsesc rostul aici. Relansarea economiei după modelul Keynes*, redistribuirea veniturilor datorită intervenției active a Statului-Providență, menținerea unui sistem de protecție socială ridicată: toate aceste realități, puse dur în discuție în timpul crizei, ridică multe întrebări la care socialismul european se dovedește a fi incapabil să dea un răspuns imediat. Veniți
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
socialistă se poate mîndri cu reale succese: luptînd pentru apărarea clasei muncitoare, susținînd ameliorarea condițiilor sale de muncă și viață, acesta a știut să pună în aplicare, în primul rînd în Țările Scandinave, adesea cu sprijinul Statului, o politică de redistribuire a veniturilor și de protecție socială de care a beneficiat clasa muncitoare. Din punct de vedere istoric, aceste măsuri au fost realizate conform unor modalități diferite, condiționate de realitatea socială din fiecare țară. Ele au luat forme foarte diverse și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
sfîrșitul secolului al XX-lea, o amplă rețea de Cooperative și Case de ajutor reciproc inițiată de clasa muncitoare, independent de Stat. În Suedia, socialiștii, după ce au acces la putere, au pus în aplicare începînd din 1933 o politică de redistribuire a veniturilor, de reducere a șomajului rata acestuia a rămas scăzută astăzi și de protecție socială mult lărgită. În Marea Britanie va trebui ca cel de-al Doilea Război mondial să se sfîrșească, pentru ca Laburiștii să poată întreprinde o vastă politică
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
condițiile în care spațiul politico-geografic la nivel mondial a fost practic ocupat în întregime până în prezent, aprecierea cantitativă a patrimoniului de spațiu teritorial pe care îl deține un stat permite estimarea nișei spațiale a statului respectiv din perspectiva necesității dislocării/redistribuirii unor elemente în cadrul sociogeosistemului sudanez în calitate de regiune-barieră în fața zonei de hegemonie franceză de la vest (Ciad) și sud (Africa Centrală, Zair). Soluția condominiumului anglo egiptean asupra Sudanului a fost aplicată de altfel în prima jumătate a secolului al XX-lea tocmai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
sistem de relații, util în toate grupurile sociale. Nun ta devine o afa ce re dirijată numai de către capul familiei, iar consimțământul și sentimentele nu sunt decât lucruri colaterale și efemere. Averea redevine o miză în momentul separă rii, când redistribuirea re a prin de spiritele. Instanța de judecată îi acordă locul cu venit, încercând să nu de favorizeze pe nimeni, din acest punct de vedere, și are grijă ca femeia, cel puțin teoretic, să-și recupereze zestrea chiar dacă nu obține
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a momentului "Yalta", punându-l sub semnul iluziei. El reia acum problema, la încheierea de ciclu istoric, pentru a constata că spiritul Yaltei și-a epuizat resursele și că un nou echilibru se constituie sub semnul reuniunii din Malta. Ideea redistribuirii sferelor de influență, exprimată și prin "doctrina Sonnenfeld", pe timpul lui Nixon și Brejnev, se arată a fi caducă. Memoriile lui Kissinger, studiile lui Brzezinski și atâtea alte analize geostrategice ne previn în acest sens. De altfel, Henry Kissinger, istoric de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
coeziune economică și socială este reglementată actualmente prin Tratatul de la Lisabona în apropierea imediată a politicii de cercetare, dezvoltare tehnologică, și spațiu. Originile politicii de coeziune sunt plasate însă în Actul Unic European, această politică europeană fiind bazată pe principiul redistribuirii veniturilor dinspre regiunile bogate către cele sărace ale Uniunii Europene. Vorbind despre interacțiunea dintre cele doua politici europene, avem în vedere faptul că, inițial, acestea au fost văzute, ca divergente, în condițiile în care una tinde spre convergență, respectiv spre
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
ca statul să-i ajute pe cei care se află într-o asemenea situație și blamabil din punct de vedere moral (nedrept) dacă nu ar face-o. Cu alte cuvinte, nu toți adepții ideii de dreptate socială cer politici de redistribuire din partea statului în numele egalității economice ci, pur și simplu pentru că, din diverse alte motive, este corect ca aceste politici să fie promovate, situația în care acest lucru nu s-ar întâmpla, fiind, dimpotrivă, injustă. Nu toate teoriile dreptății redistributive sunt
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
universal la un set adecvat de măsuri de sănătate publică și de servicii medicale personale este mai puțin important? Să presupunem că aflăm că unele intervenții medicale individuale scumpe contribuie mai puțin la protejarea ariei de oportunități a indivizilor decât redistribuirea altor bunuri importante care reprezintă determinanți ai sănătății. Aceasta ar putea însemna că ar trebui să cheltuim mai puțin pe serviciile medicale și ar trebui să redefinim pachetul de beneficii medicale cu acces universal. Însă, nu poate însemna că ar
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
al lui Sreenivasan nu poate legitima concluzia extrasă de acesta. Argumentul susținea că, de vreme ce oportunitățile indivizilor de a-și urma planurile de viață ar fi protejate mai bine prin alocarea banilor cheltuiți de obicei în sistemul de îngrijiri medicale pentru redistribuirea determinanților sociali ai sănătății, principiul egalității oportunităților nu legitimează, de fapt, în mod necesar accesul egal al cetățenilor la serviciile de îngrijiri medicale. Dimpotrivă, din perspectiva acestui principiu, dreptatea ar cere să nu cheltuim nimic pentru a asigura accesul echitabil
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
însă, vreodată de ce indivizii sunt îndreptățiți la acea bogăție. Or, crede Brody, din diferența între bogăția creată prin muncă și cea care constă în valoarea resurselor naturale rezultă în mod simultan atât existența drepturilor la proprietate, cât și drepturile la redistribuirea bunăstării. Să ne imaginăm ne cere Brody poziția inițială a unui contract social. Toți cei care participă la realizarea acestui contract recunosc existența unui drept libertarian egal de a nu fi împiedicat în mod coercitiv de la utilizarea resurselor naturale ale
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]