189,597 matches
-
figură de stil handicapata, provenind automat din amputarea unei comparații. Și atunci de ce să ne scandalizam cînd elevii nu pot admite că metaforele sînt interpretabile? Sau că fiecare cititor în parte poate raporta aceeași metaforă la alt sistem particular de referință - profitînd de o ambiguitate și de un surplus de sens, care definesc însăși poezia ca mod de expresie?... În sfîrșit o altă boală care cangrenează manualele este tipăcul formularistic sever și complet arbitrar în care sînt depozitate informațiile. Producția lui
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
pentru Mircea Platon, Z. Ornea - cărturarul care a inițiat și girat ediții critice ale marilor scriitori români, istoricul literar care a pus în circulație informații adunate în zeci de ani de trudă în arhive și biblioteci, autorul studiului monografic de referință asupra junimismului, biograful lui Titu Maiorescu, Dobrogeanu-Gherea, C. Stere, prodigiosul cunoscător al ideologiei literare românești, cronicarul avizat al edițiilor - nu există. Nu ne-ar păsa deloc cine există și cine nu pentru un oarecare Mircea Platon, dacă frazele sale brutale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la Păltiniș sau autorului Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din prefața aceasta am aflat diverse lucruri despre biografia lui Gabriel Mardare, nimic despre Tatiana Lebedeva. Anecdotismul cultivat de prefațatorul Artei de a seduce, morga și emfaza culturală, cu mici cochetării pe ici-pe colo, așa cum apare
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
între arhitectură realist-socialistă (specifică pentru Europa de Est de până la moartea lui Stalin) și arhitectura postmodernă din vest. Ambele ar fi culturi ale fragmentului, colajului și pastișei, la care ajung, evident, prin filiere și din motive diferite. Postmodernismul presupunea diversitatea opțiunilor aducând referințe multiple care făceau aluzie la pluralismul cultural și la legitimitatea oricărei alegeri. În schimb, realismul socialist a recurs la pastișa, colaj, fragmentarism, din cu totul alte motive - în primul rând acela de sursa marxista, după care forțele sociale și-ar
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
în film, care ar trebui, neapărat, citate. De pildă, Vlad Mugur, vorbind despre "corpul profesoral al Institutului de teatru, care, pe atunci, era de elită..."; sau despre cum a știut George să rezolve problemele unui regizor modern (în momentul de referință al culturii românești, care rămîne Lear-ul lui Penciulescu): "Să treci la scenă goală și la o mentalitate hippy în încorsetajul acela politico-politienesc, nu era ușor"... Sau Liviu Ciulei, vorbind despre felul lui George "de a purta o umbră, nu știu unde, undeva
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
dar vai de acela care se gândește la personalitatea să când scrie; ea apare privirii, ăn suficientă măsură, dacă e sinceră...". E reconfortant faptul că, ținând mereu a-l cărți pe Cioran, exegetul sau nu-l scoate din cercul marilor referințe. Loviturile șanț astfel amortizate, abstractizate, ăndreptate an mai multe direcții deodată. Unele șanț atât de ănalt orientate, ăncăt au aerul unor blesteme ămpotriva Providenței, care, firește, nu pot degradă Providența: "Chiar și ăbătrăniiă mari au fost puternici an rău. Râul
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
de la moartea criticului, multe dintreideile sale ni se par surprinzător de actuale. Cartea Valentinei Marin Curticeanu, apărută an colecția "Excellens" a Editurii Univers, completează seria studiilor dedicate criticului, alăturându-se, ăn vastă exegeza lovinesciană, unor lucrări mai vechi, unele de referință, semnate de Ion Negoitescu, Eugen Simion, Florin Mihăilescu, Alexandru George, Mircea Martin sau Alexandru Sasu. Destinată an primul rând tinerilor studioși - elevi și studenți - aceasta noua lectură a operei lovinesciene ași propune, si, ăntr-o oarecare măsură reușește, să depășească imperativul
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
trecut și invers - care pune față-n față experiență literară acumulată de criticii și autorii prezentului și ai posterității, ănlesnind confruntarea și eventual fuziunea orizonturilor de așteptare. an primele capitole studiul Valentinei Curticeanu se concentrează asupra a două lucrări de referință din bibliografia lovinesciană - "Istoria civilizației române moderne" și "Istoria literaturii române contemporane". Sunt pagini extrem de documentate, ăn care autoarea stăruie ăndelung asupra unor concepte fundamentale pentru sistemul teoretic al criticului (sincronism, diferențiere, imitație, originalitate), pagini pândite totuși de monotonia și
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
lui, așadar, e "an curtea vecinului", nu an propria ogradă. "Puteam la fel de ușor să-mi construiesc acoperișul lumii la izvoarele Rinului", susține Camartin. Cei mai mulți dintre noi o fac, pentru că e cumva an firea lucrurilor să ați transformi an punct de referință spațiul an care ai venit pe lume, care ati este cel mai familiar. Dar caracteristică grisonilor, grup din care provine autorul acestor eseuri, este tocmai faptul că lumea lor e, de fapt, o graniță an sine, un pliu, cum i-
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
de istoria științelor și de manuale; an limbajul monografiilor românești (cea a lui Doru Cosma și cea a lui George Lăzărescu) intenția pedagogica a discursului, ca și "comoda fetișizare a informațiilor de factură științifică" fac să apară incongruente an planul referințelor la descoperirile făcute de Galileu. Intervenția lui Gheorghe Stratan e și de astă dată pertinenta: "Galilei n-a folosit niciodată cuvântul latin lex său italian legge altfel decât an context religios (lege divină). Rezultatele cercetărilor sale șanț exprimate prin alți
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
condamnării operei întregi că decadenta, burgheza și nociva ideologic. O jumatate de secol mai tîrziu, iată, texte din Cioran sau din optzeciști care au intrat în manualele școlare alternative, sînt incriminate pentru "vulgaritate" ori pentru că ar face apologia beției. O referință absolut întîmplătoare la revista Playboy îi oripilează pe profesori și pe părinți, care sar în apărarea virginității morale a bieților elevi, dar, totodată, dau buzna să cumpere cel dintîi număr al versiunii românești. Idealismul pe care l-am menționat încurajează
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
an care mitologia eului liric populează universul poetic cu stări de spirit stranii, dureri abstracte, suferințe ale creierului, bătăi ale inimii, imagini ale timpului, viziuni ale sentimentelor, ideilor și mai ales ale poeziei an sine, himerica și golita de orice referințe personale, intime ori sentimentale din viața poetului. Volumul este un labirint al textului ingenios construit, aș spune genial, ăn care Nichita Stănescu ănchide o ăntâmplare a vieții lui producătoare de adâncă spaimă existențiala. Este un sentiment originar acesta, de cădere
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
ănfruntă, ca Iacob pe ăngerul sau, ceva invizibil pentru ceilalți, dar ăngrozitor de palpabil pentru sine. De aici și dificultatea reală de a percepe și ăntelege an concretul ei poezia stănesciană an raportarea să permanentă la un sistem abstract de referință: asediul temporalității. Dar nu numai timpul ontologic că durata interioară, supusă pierderii și aducerii-aminte ori timpul biologic, al ființei fizice, care-l face pe "Omul cu M mare" să fie mereu de aflat an "moartea cu m mic" (Tragere la
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
de a trece de anumite stări sufletești și de descrierea lor. Însetat de comunicare, Milos rămîne adesea deghizat în vizitatorul din timp, care invocă de-a lungul traseului liric personalități culturale. Percepția spațială adîncește planul de interpretare și suportul de referință, poezia se deschide către orizonturi largi comunicării de orice fel. Succesul cărții constă în îmbunătățirea perspectivelor asupra lumii, chiar dacă eroul rămîne singur: Cîntă-i numai, învață să-i cînți!/ Paradoxal e că noapte de zi te văd răsfoind/ Hărți Stelare cu
Descrieri by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17516_a_18841]
-
chiar detenție. Cuvîntul incriminat numără treisprezece litere/sunete, adică opt consoane și cinci vocale: cosmopolitism. Grație lui îți era rezecat, ca un cordon ombilical secționat, orice legătură mai strînsă cu cultura și arta Occidentului, ori a altor puncte cardinale, de referință, pe baza acuzațiilor astfel formulate, tipărite - negru pe alb - în DEX (1975): "COSMOPOLITISM = 1. Concepție din epoca de criză a sclavagismului grec și român, care promova ideea ăcetăteniei universaleă. 2. Concepție politică burgheza care, în epoca capitalismului (cacofonia DEX-ului
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
pe plajă la care cineva încearcă să cânte Bach sub bătaia ploii, despre carnavalul curselor de cai, cu măști, arlechini și punchinelli, despre celebrarea Anului Nou sub un soare de vară, nimicitor. În toate aceste întâmplări Europa este punctul de referință, uneori nerostit, dar întotdeauna recuperat prin rescriere. Autoare a unui studiu fundamental despre tema exilului în literatura australiană, The Tomis Complex, apărut în 1996 la Editură Peter Lang din Berna, dar și a unor volume de proza și poezie publicate
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
analogiilor devine tot mai anevoioasa. În română există, de mai multă vreme, a (se) libaniza a verb cu corespondențe în mai multe limbi, în care persistentă pentru mai mulți ani a războiului civil din Liban a creat un punct de referință pentru analogii: de aceea, s-a vorbit inițial de "o ălibanizareă a Iugoslaviei" ("22", 32, 1991, 5). (În exemple apar, alături de verbele-bază, si derivatele lor nominale formate cu sufixul are, așa-numitele "infinitive lungi".) Verbul a libaniza are corespondențe în
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
moare că toți ceilalți de Teodor Mazilu, în regia tinerei Alice Barb, spectacol găzduit de Teatrul Național din București, la Sala Atelier. Piesele lui Teodor Mazilu au oferit de-a lungul timpului șansă regizorilor de a crea momente spectacologice de referință. În 1964, Lucian Pintilie monta la Bulandra Prostii sub clar de luna și Dinu Cernescu punea în scenă la Comedie Somnoroasa aventură. Între 1970 și 1978, autoritățile - prin cenzură - l-au interzis pe Mazilu, considerîndu-i satiră un pericol. Lumea cu
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
ei nu există, practic, nici o legătură. Sau există doar acele legături care se referă exclusiv la probleme foarte generale, cum ar fi faptul că toți sînt artiști români, că fac parte, groso modo, din aceeași generație sau, restrîngînd sfera de referință, ca participa toți la aceeasi expoziție organizată la Bremgarten. Dar și acest fapt pare, pînă la urmă, mai mult consecință unei întîmplări decît expresia necesară a unor preocupări comune. Pentru că, în fond, fiecare artist se reprezintă doar pe sine însuși
Singurătatea artistului si stilistica solidaritătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17557_a_18882]
-
care s-au aflat la nivelul științei europene, ba chiar în cazul de față a devansat-o, dovada traducerea și publicarea rapidă, în decurs de un deceniu - între 1734/5 și 1745 -, a celebrei opere cantemiriene în ediții somptuoase, de referință, în trei limbi de circulație internațională - engleză, franceza și germană. Și, dacă la această adăugăm tentativă redării, tot cam pe atunci, în italiană, transpunerea rezumativa în rusă (1828), traducerea în română (1876-1878) și cea în limba turcă (1979), avem imaginea
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
istovitoare, și-a scris cartea, acum, avînd bucuria de a și-o vedea în librarii. Aș voi să spun din capul locului că monografia dlui Dinu C. Giurescu va rămîne de acum încolo, pentru multă vreme, drept o lucrare de referință în chestiunea studiată, chiar dacă mă despart hotărît de destule opinii ale dsale socotite de mine perfect vulnerabile. Pentru a intra în temă anunțată în titlu, autorul își începe analiza cu teribilul an 1940, cu tragicele cesiuni teritoriale ale țării noastre
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
în loc de prefață. Că această carte nu te poate lăsa indiferent, după cum preconiza Cristian Popescu, e adevărat, dar asta mai ales pentru spectacolul încordat pe care îl oferă cu o ciudată satisfacție. Titlul telenovelistic este pe tot parcursul poemelor contracarat de referințe livrești care mai de care mai serioase, suficiente în sine pentru a-ți tulbură orice liniște. Pe parcursul zilei al carei jurnal se declară a fi această carte, autoarea - sau eul liric androgin, ca să respectăm indicațiile - citește Spinoza și Dostoievski, notează
Cîntece cu toată gura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17625_a_18950]
-
considera din titlu ca fiind "al lui". Opțiunea nu este expresia unei vanități scriitoricești, cît a convingerii autorului că, prin personajele ce-i poartă propria voce, ar putea transla în structura epicului, în formula prozei scurte, sedimentele unor întîmplări de referință din timpul acestui veac. Günter Grass a depus un vădit efort spre a-și redacta, în doar un an și jumătate, ambițioasă carte, la interferență documentarului cu ficțiunea. A consultat arhive cu documente istorice, a încercat să-și formuleze textul
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
cu pietre. În tristul sau apostolat va răsună însă strigatul dătător de speranță: aNu vreau și nu pot să cred că răul este condiția umană normală!a (...)"14). Nu se poate încheia acest preambul fără a menționa un nume de referință în critică românească dedicată lui Dostoievski: cel al lui Valeriu Cristea. Acesta adîncește perspectiva oferită de eseul neterminat al lui Dinu Pillat, Dostoievski în conștiința literară românească, datat 1975. Prin Tînărul Dostoievski (1971) și îndeosebi prin Dicționarul personajelor lui Dostoievski
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
junioarele III, în stare să îmbunătățească continuu calitatea „materialul uman” selecționat și de asemenea, să stabilim norme de exigență pentru acest stadiu formativ. 3. Ipoteza lucrării: Dacă vom folosi modele de selecție și pregătire atunci acestea pot constitui jaloane de referință pentru alegerea sportivelor și aprecierea nivelului de pregătire, iar o jucătoare va putea promova în acest stadiu, al junioarelor III, dacă exigențele cerute de aceste modele sunt îndeplinite. 4. Metode de cercetare: metoda studiului bibliografic, metoda observației pedagogice, metoda măsurătorilor
CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]