5,526 matches
-
putea substitui cu succes rășinile fenolice și ureoformaldehidice. Cu toate acestea, este de așteptat ca intensificarea în continuare a cercetărilor privind valorificarea ligninei rezultate ca subprodus din prelucrarea chimică a biomasei să conducă la soluții mai bune, care sa se reflecte în industrie cu ponderea corespunzatoare celeia cu care acest polimer se află distribuit în natură. CAPITOLUL VI APLICAȚII ALE PRODUSELOR DE MODIFICARE A LIGNINEI În industria de prelucrare chimică a lemnului, problema valorificării ligninei se bazează pe cele trei surse
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
scrie o istorie nepărtinitoare, obiectivă, nu putea ajunge la o completă materializare; cărturarul a fost strâns legat de realitățile epocii sale, chiar dacă le-a înțeles într-o manieră mai aparte, pe când opera sa istorică trebuia în mod necesar să le reflecte. În ordine cronologică, atenția lui Mihail Kogălniceanu s-a îndreptat totuși mai întâi spre izvoarele narative, ca si spre scrierile mai vechi. Editarea Letopisețelor a fost precedată de încercarea de a publica, împreună cu Costache Negruzzi, cu care va realiza mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
atunci când o acțiune sau o inacțiune umană îi afectează pe ceilalți, iar dezbaterile se bazează pe sistemele de cutume și valori care fundamentează societatea. De aceea legile care stabilesc imperative comportamentale ar trebui - deși nu întotdeauna se întâmplă astfel - să reflecte valorile morale ideale. Moralitatea se referă la ceea ce este bun sau rău, corect sau incorect în relațiile interumane, la cum ar trebui să-i tratăm pe ceilalți așa cum ne-am dori să fim tratați la rându-ne, la felul cum
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de calitățile lui psihice asigură garanția unei însușiri temeinice și conștiente și totodată dezvoltarea acestor calității. 3. Principiul sistematizării cunoștințelor Realizarea acestui principiu în predarea științelor agronomice în școală înseamnă transmiterea unui sistem de cunoștințe științifice de bază care să reflecte sistemul caracteristic acestor științe. Profesorul de specialitate agronomică realizează o muncă sistematică atunci când: - își planifică corect materia ce trebuie predată în anul școlar respectiv; - se pregătește temeinic pentru fiecare lecție; - expune corect, ordonat, logic, cursiv, cunoștințele cuprinse într-o lecție
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
alocarea de timp pentru unitățile de învățare se stabilesc la începutul anului școlar prin planificare, este recomandabil ca proiectele unităților de învățare să se completeze ritmic pe parcursul anului, având în avans un interval de timp optim pentru ca acestea să reflecte cât mai bine realitatea. În completarea rubricației, se urmărește corelarea elementelor celor cinci coloane. Practic, pe baza indicațiilor de planificare (obiective de referință și conținuturi) se fac detalierile pe orizontală, ordonând activitățile în succesiunea derulării, raportându-le la câte un
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
cotele performanței stabilite pot să fie condiții materiale(cum ar fi: material didactic, mijloace tehnice, cadrul de desfășurare a lecției, etc) sau condiții psihologice(nivelulinițial de pregătire, motivații, etc). Reperele de reușită pot fi aspecte calitative sau cantitative care să reflecte măsura în care comportamentul dorit a fost însușit de elev(cum ar fi consemnarea în caiet a unor date, aspecte, desenarea unei schițe, indicarea prin viu grai, demonstrarea etc). B. Resursele didactice se analizează luând în considerare obiectivele operaționale formulate
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
scrie o istorie nepărtinitoare, obiectivă, nu putea ajunge la o completă materializare; cărturarul a fost strâns legat de realitățile epocii sale, chiar dacă le-a înțeles într-o manieră mai aparte, pe când opera sa istorică trebuia în mod necesar să le reflecte. În ordine cronologică, atenția lui Mihail Kogălniceanu s-a îndreptat totuși mai întâi spre izvoarele narative, ca si spre scrierile mai vechi. Editarea Letopisețelor a fost precedată de încercarea de a publica, împreună cu Costache Negruzzi, cu care va realiza mai
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
minoritate a populaŃiei fumătorilor obŃine abstinenŃa completă după prima tentativă de renunŃare la fumat. Majoritatea continuă să fumeze pentru mulŃi ani, parcurgând, în mod tipic, un ciclu cu perioade de remisiune și recădere. Abordările moderne în tratamentul tabagismului trebuie să reflecte cronicitatea dependenŃei de tutun (38). Modelul unei afecŃiuni cronice recunoaște natura evoluŃiei pe termen lung, precum și caracterul recidivant al acesteia. Din acest punct de vedere, clinicianul va trebui să pună accent pe educaŃia și consilierea permanentă a pacientului pe tot
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
bazele supraviețuirii sale până în vremurile noastre, afirmă Renzo Negri.91 Pornind de la efortul leopardian de a elabora cuvântul ridicat la nivel de etică Boine, Onofri, Campană, Rebora, Sbarbaro și ceilalți vocieni au început să caute un limbaj nou care să reflecte metamorfozele din cultura contemporană. Tainica lor credință în maestru a apărut și s-a manifestat pe fondul tensiunii existențiale exprimate în cuvânt, mediate de relația cu simbolismul mai mult decât de componentă contemplativ-idilică.92 Experiență leopardiană dezvăluia în fața ochilor atenți
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sorginte leopardiană al infinitului, al vanității tuturor lucrurilor, precum și singurătatea drept condiție a propriei existente.127 Ungaretti relua, de asemenea, tema amintirii și o utiliza că motor al fanteziei, așa încât memoria, văzută ca element fundamental în geneză versului ajungea să reflecte unele fragmente scrise de Leopardi în care i se conferea aducerii aminte un rol similar.128 Nu în ultimul rând, a păstrat imaginea lunii ca simbol al naturii în care dorea să se integreze.129 În scrierile de critică literară
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
utilizați, cu ponderile aferente și scorurile obținute. Selectarea modului de vizualizare a formularelor - aspect cosmetizat cu afișaj individual „Single Form”, cosmetizat cu afișarea unor înregistrări multiple „Continuous Form”, respectiv afișare ca listă de date „Datasheet” - a fost realizată astfel încât să reflecte o imagine corespunzătoare a informației și să asigure îndrumarea utilizatorului. Ca regulă generală, butoanele de închidere a formularelor și subformularelor asigură revenirea la meniul principal sau saltul la următoarea etapă din secvența logică a analizei, iar butonul „EXIT” asigură închiderea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
ulei, apoi se îngroșă plastic din părete afară, astfel încât sări din cadru jos și mă salută surâzând, ridicându-și căciula din cap.[...] Se-nțelege că acum n-am făcut decât a răsuci firul cugetărilor și a sta de vorbă cu reflectul meu asupra diferitelor probleme ale omenirei. Lampa arde între el și mine, cartea sta deschisă, în care un pedant dedese curs cugetărilor sale asupra lumei, orologiul zbârnâia răgușit 12 oare, [...] (Umbra mea Eminescu: 2011, II, pp. 261-262). În ultimul hipotext
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
deșirate [...] căci nu vorbesc (în gând) de cât eu cu mine [...] (Simion: 2005, II, 184). Umbra din hipotext, din variantă, este un el. "Sara bună, domnul meu,...", astfel este întâmpinată umbra. Naratorul-personaj prezintă el însuși identitatea umbrei ca fiind propriul "reflect". Dacă în hipertext (text) umbra îl inițiază de Dan, în hipotext (avantext), umbra este anunțată despre planul plecării în lună a "stăpânului" ei, fascinat de perspectiva fericirii în solitudine. (H3a) Bine, zise Dan apucând mâna cea rece și diafană a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
oricărei interpretări, nu doar aceleia de tip deconstructivist. Realitatea exterioară devine sufocantă pentru scriitor, în consecință el simte nevoia acută să își țipe durerea. Ca într-un haos apocaliptic, acest țipăt este redat prin utilizarea unui vocabular cosmopolit, menit să reflecte, ca într-o oglindă, sufletul zdruncinat al omului, părtaș al unei astfel de realități. Prin urmare, s-ar putea spune că varietatea câmpurilor lexicale implicate în acest text contribuie, de fapt, ca un înveliș pentru suflet miezul realității interioare, care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ea pentru lumea contemporană. Adesea Însă este mai eficace să surprinzi esența a ceva arătând ce nu este decât descriind ce-ar fi. Deci, ce nu este toleranța, este o Întrebare ce solicită un posibil răspuns la care să Peripatethice reflecte și cei ce-și exprimă Îndoiala cu privire la valoarea morală și socială a acesteia. Nu este acord. „Acordul cu celălalt nu se poate numi toleranță; el nu este decât o formă de consens”afirmă Andrei Pleșu Într-o interesantă dezbatere despre
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
și numai pictor, cu totul pictor. În aprile 1882 îi scrie de la Haye lui Theo, explicîndu-i "energia irezistibilă" pe care o simte în el, concepția asupra artei, imaginea de sine pe care și-ar dori ca pictura lui s-o reflecte: "Trebuie să înțelegi cum privesc eu arta. Trebuie să muncesc mult ca să ajung la adevăr. Ceea ce vreau să ating e nespus de dificil și totuși nu cred că vizez prea departe. Vreau să fac desene care să-i copleșească pe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
opuse. Lumea este realitatea, o lume este o realitate, adică fapte, constrîngeri exterioare. Viziunea asupra lumii este o reprezentare, o percepție, o imagine mai mult sau mai puțin fidelă și precisă a lumii (a realității). Limbajul poate și trebuie să reflecte realitatea (lumea). Din perspectiva acestui mod realist de a concepe lumea, dacă indienii Navajo nu gîndesc lumea în termeni de artă, medicină, religie, dacă în limba lor nu există acești termeni, se explică prin faptul că în lumea lor, insuficient
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
un singur indicator, indiferent de puterea lui de sinteză. Ea nu se reduce la profit, productivitate, competitivitate, produs sau venit național etc. Se utilizează deci un sistem de indicatori. Sistemul de indicatori ce exprimă eficiența economică trebuie nu doar să reflecte o situație de fapt, ci să permită și să faciliteze o intervenție activă a decidenților în vederea dezvoltării economico-sociale cu eficiență maximă. Astfel: 1) un indicator sintetic des utilizat este eficiența economică a producției sociale, care exprimă raportul dintre efectul economic
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
tipic de sare al populației din Statele Unite ale Americii, 106 mmol/zi, reprezentând limita maximă recomandată de ghidurile din Statele Unite ale Americii și 95 mmol/zi, valoarea țintă recomandată pentru controlul HTA. În grupul control care a fost alcătuit să reflecte o dietă tipic americană, scăderea aportului de sare de la un nivel înalt la o valoare intermediară a aportului de sodiu a determinat o reducere semnificativă a TA sistolice cu 2,1 mmHg, respectiv de 4,6 mmHg în cazul scăderii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
SCN este o reprezentare simplificată și agregată a realității economice. Economia națională este formată dintr-o mulțime de agenți economici care desfășoară diverse activități. Pentru a putea înțelege legitățile funcționării unei astfel de economii, SCN trebuie să simplifice, adică să reflecte din toate elementele caracteristice pe cele esențiale și să obțină indicatori macroeconomici care să ofere o imagine sintetică a activității economice. Elementele evidențiate prin SCN sunt fluxurile de bunuri materiale și servicii dintr-o anumită perioadă, stocurile de bunuri și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
venituri se introduce venitul național brut pe locuitor în locul produsului intern brut pe locuitor. Schimbările intervenite au fost rezultanta preocupărilor permanente ale specialiștilor în domeniul cuantificării cât mai riguroase a dezvoltării umane, a identificării celor mai potrivite variabile care să reflecte progresele sau regresele diferitelor țări în acest domeniu și care să fie în acord cu tendințele actuale la nivel mondial, mai ales în domeniul educației. De asemenea, introducerea noilor variabile a luat în calcul și disponibilitatea acestora, precum și posibilitatea determinării
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
faptele nedisimulate de nici un plan sau dorință personale sau partizane; iar pe de altă parte, limbajul care este infectat de planuri și dorințe partizane și tocmai din acest motiv colorează și distorsionează faptele pe care și le propune să le reflecte"227. În mod evident, primul tip de limbaj este cel caracteristic omului de știință, cercetătorului care își propune să fie obiectiv în căutarea adevărului, în timp ce al doilea tip de limbaj este acela adoptat de către retor, în ideea de a da
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
real ca realul: hiperrealul. Mai adevărat decât adevăratul este simularea"439. Cultura postmodernă emite un mesaj cel puțin straniu: realul a dispărut și nici iluzia nu mai este posibilă. Cum imaginea a înlocuit realitatea pe care ar trebui să o reflecte, realul și imaginarul devin aproape imposibil de definit. Ficțiunea este confundată cu faptul, iar imaginația nu mai reprezintă un centru creator de sensuri, ci o oscilație lipsită de referință și rațiune, la fel cum și naturalul încetează să mai existe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
din această perioadă imită natura, Baudrillard enumerând creșterea importanței teatrului, a artei baroce, dar și proliferarea unui material nou, stucul, drept mărturii ale "metafizicii falsificării" și ale dorinței unificării societății burgheze într-un sistem propriu de semne, care să-i reflecte imaginea și puterea 457. Baudrillard sugerează în această manieră că un scop inerent ordinii interne a simulacrelor este acela de a produce un sistem universal de putere și control. Al doilea tip de simulacru apare o dată cu revoluția industrială și este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
extrem de pertinent faptul că Jean Baudrillard, la fel ca Paul Virilio, se remarcă prin proiectul construirii unui paralelism între schimbările din societate și caracteristicile scriiturii lor. Altfel spus, acești autori intenționează să creeze o limbă și o imagistică apte să reflecte în mod sugestiv viteza transformărilor la care se referă: "în această categorie includ scrierile frenetice ale lui Baudrillard și Virilio, din moment ce acestea par înclinate să fuzioneze cu compresia spațiu-timp și să o copieze în propria lor retorică vie"567. Din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]