428,939 matches
-
europene, de o criză puternică financiară și urmau să se facă economii bugetare mari la toate ministerele prin desființarea de posturi, reduceri de salarii care au afectat și învățătorii. Lupta lui Spiru Haret pentru progresul învățământului primar, modernizarea legislației și regulamentelor școlare a continuat. Acesta a contribuit și la ridicarea țărănimii prin intermediul dascălilor sătești iar prin aplicarea noii legislații și organizării școlare a făcut ca învățământul public să nu mai fie unul pur teoretic, iar pentru aceasta a introdus învățământul practic
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
real a fost condus de un distins profesor și pedagog, Iuliu Moisil iar în 1897 primește numele de gimnaziul ”Tudor Vladimirescu” la dorințele corpului profesoral al gimnaziului și aprobat de Spiru Haret la 30 mai 1897. Profesorul Moisil, introduce un Regulament de ordine interioară, care prin obligațiile de ordine și disciplina în școală și în afara școlii, să cuprindă și reguli de sănătate, instrucțiuni pentru gazdele elevilor și foi de situație lunară și trimestriala la învățătură, cu observațiile profesorilor, un fel de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
diferiți profesori pe care i-a atras de partea sa iar în 1894 a editat revista literar-istorica “Jiul” , alături de Al.Stefulescu, avocatul Gh.Pârvulescu, dr.I.Urbeanu, pictorul V.Rola Piekarski. Ca director al Gimnaziului din Târgu Jiu a elaborat un Regulament de ordine, disciplina și igienă pentru elevi, a introdus ședințele trimestriale și la finele anului școlar cu scopul de a discuta situația fiecărui elev și a introdus registrul de caracterizare a elevilor dar și învățarea și practicarea jocului “Oina” la
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cât mai bine pregătite în instituții speciale unde aveau posibiliatea să studieze pedagogia și metodica și să facă aplicații pentru a se desprinde cu predarea. Procesul plămădirii politici școlare, a concretizării formelor de învățământ organizatorice și cuprinderea acestora în legi, regulamente și instrucțiuni a fost rezultatul gândirii cadrelor didactice în primul rând la care au contribuit și alte forțe, alte personalități sau alte instituții de stat sau particulare. Inițiativa și puterea acestora s-a materializat mai întâi în legea învățământului care
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
izlazul, iar exploatarea se făcea în comun, în funcție de putere și nevoi, prin defrișare și închidere în folos propriu. În cele mixte, regulile de exploatare încep să se complice, limitându-se la un număr redus de porțiuni cu acces egal: apar regulamente sătești de muncă în ritm comun, arat în același sens, asolament forțat. În satele agricole, toate zonele devin terenuri de exploatare agricolă, iar izlazul dispare (Stahl, 1944). Spre deosebire de pământul agricol, care necesită un efort colectiv, pădurea putea fi exploatată individual
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Odată ce atribuțiile obștii se centrează din ce în ce mai puternic pe obligațiile impuse de către stat, funcționarii sătești devin funcționari de stat. Calitatea de funcționar de stat presupune permanentizarea mandatelor și recunoașterea oficială a funcțiilor. Recunoașterea oficială a reprezentanților sătești a fost făcută prin Regulamentele Organice (Stahl, 1998, vol. II, p. 43). În ceea ce privește activitățile de monitorizare și impunere a respectării regulilor, putem observa o diferențiere a acestora în funcție de tipul de reguli asupra cărora se aplică. Spre deosebire de regulile de la nivelul operațional, care sunt monitorizate și impuse
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel constituțional statul trece la impunerea individuală a contribuției la bir, dar la nivelul alegerii colective obștea trece la recalcularea obligațiilor de plată în funcție de criteriile proprii. Regulamentele Organice recunosc dreptul obștii de a judeca pricini mărunte ivite la nivelul satului. Acest drept se exercită prin intermediul unui „giudeț sătesc” alcătuit din trei membri exponenți ai tuturor categoriilor de obșteni din sat. În faza inițială de dezvoltare, statul se
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Câmpulung, prin așezământul din 1864, reglementa că închiderile de izlaz se făceau cu autorizarea prealabilă a obștii și puteau fi menținute pe perioada în care erau utilizate efectiv. Pădurile nu mai erau exploatate individual, ci colectiv, prin arendare. În acest regulament se permitea folosirea lemnului pentru nevoile gospodăriei, dar se interzicea exploatarea în scop comercial fără plata unei despăgubiri către comunitate. Reglementarea drepturilor de exploatare a pădurii este diferită de la o obște la alta. Unele obști au restrâns aria în care
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
al XVI-lea apare delimitarea între veniturile statului (ale vistieriei) și cele ale domnitorului (Mureșan și Mureșan, 2003, p. 78). Taxarea colectivă a fost aplicată între secolul al XV-lea și a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Prin Regulamentele Organice (1849) este introdus un sistem mixt prin care taxarea se face pe gospodărie, dar se păstrează și responsabilitatea colectivă a satului. Taxarea individuală („capitația”) devine normă abia prin reforma administrativă din anul 1864. De la sfârșitul secolului al XVIII-lea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
acum rațiunea de existență a nivelului confederal, sunt de natură reactivă. Nivelul confederal a dispărut exact în momentul în care taxarea nu a mai fost colectivă: ultima mare aruncare a avut loc în 1840, apoi taxarea a devenit mixtă, odată cu Regulamentele Organice. Ceea ce s-a întâmplat - și aceasta este principala perturbație adusă nivelului confederativ de către expansiunea statului și explicația pe care o ofer - a fost că s-a creat o relație de dependență între existența obștii mari și plata colectivă a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de către expansiunea statului și explicația pe care o ofer - a fost că s-a creat o relație de dependență între existența obștii mari și plata colectivă a taxei . În aceste condiții, tranziția sistemului fiscal a avut loc în două faze: Regulamentele Organice au transformat cisla într-un sistem mixt, bazat pe taxarea pe gospodărie și pe sat, iar ulterior anului 1864, taxarea s-a făcut exclusiv individual. Ambele aspecte (reactivitatea și dependența) indică faptul că singurul joc jucat în nivelul confederal
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
foarte limitat, fie o anumită sarcină, fie o anumită operațiune, întotdeauna pentru un anumit timp, mandatul fiind oricând revocabil (Stahl, 1998, II, pp. 42-52). Singura permanentizare a delegării în poziții a avut loc forțat, sub influența statului, doar începând cu Regulamentele Orga nice. Ceea ce ar fi putut limita reactivitatea nivelului confederal și dependența acestuia față de jocul distributiv în care doar intermedia între stat și participanți, chiar și ulterior eliminării atribuțiilor sale în domeniile apărării, diplomației, justiției și poliției, ar fi fost
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sorŃi. Astfel dacă achiziŃionează un produs cumpărătorul se califică pentru a participa la tragerea la sorŃi în urma căreia va putea câștiga sume de bani, alte bunuri sau alte valori. Acest tip de vânzare, mai sofisticat, este realizat în baza unui regulament de participare care specifică exact perioadă, produsele care participă precum și bunurile sau valorile care pot fi câștigate. Regulamentul de participare trebuie autentificat și depus la un notar. Cu alte cuvinte aceste vânzări sunt dublate de un contract cu caracter aleatoriu
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
va putea câștiga sume de bani, alte bunuri sau alte valori. Acest tip de vânzare, mai sofisticat, este realizat în baza unui regulament de participare care specifică exact perioadă, produsele care participă precum și bunurile sau valorile care pot fi câștigate. Regulamentul de participare trebuie autentificat și depus la un notar. Cu alte cuvinte aceste vânzări sunt dublate de un contract cu caracter aleatoriu în care vânzătorul nu își asumă riscul de a pierde deoarece el deja a calculat suma pentru desfășurarea
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
patosul înălțării la adevărurile nevrozei implantate în carne de dinainte încă să ne fi trezit că am învățat să vorbim între două glaciațiuni. * Nu suntem bine priviți în cosmos de principiul care îi guvernează existența, pentru că nu îi acceptăm disciplina, regulamentul morbid. Suntem niște intruși în lumea asta, niște sabotori. Oferim, în fond, spectacolul gratuit al zvârcolirii noastre ca să ne plătim șederea, tolerată, aici. * Să scrii, cum zicea unul, terapeutic, este aberant, fiindcă de fapt nu faci altceva decât să îți
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
s-ar plasa pe dimensiunea transcendenței lui a fi mai bun, mai adevărat, mai frumos. În orice cădere, insuficiență proprie, insul îl percepe pe „celălalt”, încearcă un dialog cu autorul Autorul. Educația, edificarea omului nu se face atât prin reguli, regulamente, tehnică informațională de ultimă generație, ci prin autoritatea de intimă necesitate a înțelegerii (altuia, a ta însăți) ce ți-o dă conștiința. Drumul de la știință-cunoștințe la conștiință te apropie de (a fi) autor. Pe diferitele teme ce ne definesc, gânditorul
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
de circ superficialitatea, diletantismul, „mistificarea” pragmatică. Este vorba de criza omului ca om, dincolo de ce se înțelege prin obșteasca criză între generații. Voluntarismul constructivist, ostil în fond autorității, „adevărului întreg” (a se vedea așa zisa pedagogie constructivistă, bazată pe „norme, regulamente”), creează un om ce ține mai mult de utopie, construct ce nu-și are, firesc, locul în om. Omul pragmatic, de „eficiență” maximă, este în fond doar „efect”, mijloc, el nu (-și) este cauză, scop, valoare deasupra celorlalte valori de pe
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
cu civilizata poluare a tehnologizării, cu disoluția autorității și implicit a intimității, unicității ființei umane. V. Fetescu pune subtil în evidență „corespondența”: în măsura în care, pragmatic-consumist, autoritatea științei este aservită tehnologiei, în aceeași măsură și autoritatea părintelui, educatorului e uzurpată de reguli, regulamente, ea devine din orice punct de vedere discutabilă, relativă, inoportună, periculoasă chiar. Mai nou, se practică „bomba noului”, care pe moment nu permite replică. Fiecare întreprinzător (de la modă, mașini de lux, la sisteme XOX) se declară, cu noul său produs
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
înființează pentru ca triumful prostiei și al lichelismului cultural să fie complet. Anul 1936 se apropie de sfârșit într-o magnifică apoteoză a lașității colective și a prostiei câtorva aleși. Nu e nimic. Am cunoscut timpuri mai grave. Bunăoară, pe vremea Regulamentului Organic".3 Evenimentele se precipită. Cele câteva articole legionare ale lui Eliade determină, în vara anului 1938, hărțuirea, arestarea și întemnițarea scriitorului în lagărul de la Miercurea Ciuc. Cu un an înainte își pierduse postul de la Universitate. Din Sanatoriul de la Moroieni - fără
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
Articolul 1 Se aprobă Regulamentul vamal anexat, care face parte integrantă din prezentul decret. Articolul 2 Prezentul decret intra în vigoare pe data de 1 ianuarie 1982. Pe aceeași dată se abroga: - Decretul Consiliului de Stat nr. 278/1979 privind produsele alimentare care pot fi
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 83/1962 privind aprobarea tarifului vamal pentru persoane fizice, publicată în Colecția de hotărîri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 2 din 18 februarie 1962; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1944/1968 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul vamal aplicabil misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, membrilor acestora, precum și altor persoane cu misiuni oficiale, care vin sau sînt în trecere prin Republică Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 123 din 16 septembrie 1968; - Hotărîrea Consiliului de
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
produse care se desfac în țară cu plata în valută, publicată în Buletinul Oficial nr. 21 din 1 martie 1973; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1680/1973 și Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 222/1974 , precum și orice alte dispoziții contrare. REGULAMENT VAMAL În conformitate cu principiile și prevederile Codului vamal, prezentul regulament cuprinde normele de procedură și alte norme privind realizarea activității vamale în Republică Socialistă România. Capitolul 1 Vămuirea mărfurilor la export și import Secțiunea 1 Dispoziții generale Articolul 1 Mărfurile destinate
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
valută, publicată în Buletinul Oficial nr. 21 din 1 martie 1973; - Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1680/1973 și Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 222/1974 , precum și orice alte dispoziții contrare. REGULAMENT VAMAL În conformitate cu principiile și prevederile Codului vamal, prezentul regulament cuprinde normele de procedură și alte norme privind realizarea activității vamale în Republică Socialistă România. Capitolul 1 Vămuirea mărfurilor la export și import Secțiunea 1 Dispoziții generale Articolul 1 Mărfurile destinate exportului sau importului și mijloacele de transport care trec
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
conținînd mențiuni cu privire la mărcile și numerele de identificare a coletelor, denumirea și cantitatea mărfurilor; ... d) alte acte specificate că anexe la documentele de transport, dacă acestea sînt necesare pentru identificarea mărfurilor; ... e) certificatul de origine, în cazurile prevăzute de prezentul regulament; ... f) certificatul sanitar-veterinar sau fitosanitar eliberat, potrivit legii, pentru transporturile de animale, de produse de origine animală sau vegetală; ... g) alte documente prevăzute prin legi speciale. Articolul 39 Autorizația de export sau import poate fi înlocuită de un document prin
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
de la data primirii comunicării, la Direcția Generală a Vămilor, a cărei decizie este definitivă și executorie. Articolul 94 Mărfurile destinate vînzării în valută se vămuiesc la import în momentul eliberării din vama, fără plata taxelor vamale, cu respectarea prevederilor prezentului regulament. Dacă după vămuirea la import mărfurile destinate vînzării în valută primesc o altă destinație se datoreaza taxe vamale. Mărfurile importate pentru vînzarea în valută care fac obiectul unui contract de consignație pot fi returnate furnizorului extern, în baza documentelor din
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]