7,143 matches
-
radical, ci explică mai nuanțat procesul învățării ca pe o succesiune ciclică de secvențe: experiența, incapacitatea de a mai face față cu succes rolurilor sociale de îndeplinit, reformularea, reconstrucția propriei concepții asupra realității și a locului său în această lume, reintegrarea în societate dintr-o nouă perspectivă. El vede aceste transformări graduale ca pe un proces de dezvoltare, de emancipare, noile perspective fiind în mod progresiv mai inclusive, mai discriminatorii și mai integratoare. Cu toate acestea, nu putem limita învățarea adultului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a realiza vizite de studiu în instituțiile similare din Danemarca. Creșterea cererii de noi calificări, ca și a șomajului a determinat Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) să aloce fonduri importante pentru programe de pregătire profesională a șomerilor, pentru programe de reintegrare a persoanelor marginalizate sau dezavantajate, înființându-se multe instituții ce asigurau recalificarea profesională continuă. În 1996, MMPS a creat 14 centre regionale pentru gestionarea pregătirii și reintegrării șomerilor pe piața muncii. În aceste condiții, s-a dezvoltat o piață a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aloce fonduri importante pentru programe de pregătire profesională a șomerilor, pentru programe de reintegrare a persoanelor marginalizate sau dezavantajate, înființându-se multe instituții ce asigurau recalificarea profesională continuă. În 1996, MMPS a creat 14 centre regionale pentru gestionarea pregătirii și reintegrării șomerilor pe piața muncii. În aceste condiții, s-a dezvoltat o piață a formării profesionale continue, un număr tot mai mare de furnizori de formare, publici sau privați, căutând să-și adapteze oferta la nevoile de pregătire ale populației adulte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în care se desfășoară formarea profesională a acestora. Conform art. 63, alin. 1, „persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la programe de formare profesională care să le asigure creșterea șidiversificarea competențelor profesionale în scopul asigurării mobilității și reintegrării pe piața muncii”. Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se face ținându-se seama de cerințele de moment și de perspectivă ale pieței muncii și în concordanță cu opțiunile și aptitudinile individuale ale persoanelor respective. Prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cazurilor) se suprapun în mare măsură, diferențele fiind mai mult de nuanță, în sensul că educația continuă vizează mai mult continuitatea pregătirii de-a lungul carierei profesionale (pentru actualizarea cunoștințelor și a competențelor, pentru perfecționare, pentru recalificare, pentru reorientare și reintegrare profesională, mai ales dacă individul a fost într-o perioadă de șomaj sau este în situația de a risca să-și piardă locul de muncă). Educația adulților, în shimb, vizează aspecte mai generale, dimensiuni educaționale alternative, ce trebuie acoperite (civică
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
neîncredere în viitor, pierd sentimentul propriei valori și au dificultăți de decizie și participare normală la viața colectivității. Totuși, mare parte a fondurilor guvernamentale destinate educației adulților sunt alocate, de cele mai multe ori, către susținerea șomerilor, pentru asistarea pregătirii lor în vederea reintegrării pe piața muncii. Deși statisticile arată corelația directă pe piața muncii între nivelul scăzut de pregătire și riscul de șomaj, totuși, se observă că cei cu studii superioare participă mai mult decât cei cu studii medii la formarea profesională continuă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
radical, ci explică mai nuanțat procesul învățării ca pe o succesiune ciclică de secvențe: experiența, incapacitatea de a mai face față cu succes rolurilor sociale de îndeplinit, reformularea, reconstrucția propriei concepții asupra realității și a locului său în această lume, reintegrarea în societate dintr-o nouă perspectivă. El vede aceste transformări graduale ca pe un proces de dezvoltare, de emancipare, noile perspective fiind în mod progresiv mai inclusive, mai discriminatorii și mai integratoare. Cu toate acestea, nu putem limita învățarea adultului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a realiza vizite de studiu în instituțiile similare din Danemarca. Creșterea cererii de noi calificări, ca și a șomajului a determinat Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) să aloce fonduri importante pentru programe de pregătire profesională a șomerilor, pentru programe de reintegrare a persoanelor marginalizate sau dezavantajate, înființându-se multe instituții ce asigurau recalificarea profesională continuă. În 1996, MMPS a creat 14 centre regionale pentru gestionarea pregătirii și reintegrării șomerilor pe piața muncii. În aceste condiții, s-a dezvoltat o piață a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aloce fonduri importante pentru programe de pregătire profesională a șomerilor, pentru programe de reintegrare a persoanelor marginalizate sau dezavantajate, înființându-se multe instituții ce asigurau recalificarea profesională continuă. În 1996, MMPS a creat 14 centre regionale pentru gestionarea pregătirii și reintegrării șomerilor pe piața muncii. În aceste condiții, s-a dezvoltat o piață a formării profesionale continue, un număr tot mai mare de furnizori de formare, publici sau privați, căutând să-și adapteze oferta la nevoile de pregătire ale populației adulte
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în care se desfășoară formarea profesională a acestora. Conform art. 63, alin. 1, „persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la programe de formare profesională care să le asigure creșterea șidiversificarea competențelor profesionale în scopul asigurării mobilității și reintegrării pe piața muncii”. Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se face ținându-se seama de cerințele de moment și de perspectivă ale pieței muncii și în concordanță cu opțiunile și aptitudinile individuale ale persoanelor respective. Prin
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este o ,,persoană aptă de a munci, pusă în condiții economice defavorabile, în situația de a nu găsi de lucru, de a nu se putea angaja nicăieri’’. În doctrina românească<footnote A se vedea Gheorghe Brehoi, Ajutorul de șomaj și reintegrarea profesională a șomerilor în România, în ,,Dreptul’’ nr. 4-5/4991, p.35. footnote>, șomajul este considerat un ,,fenomen de inutilizare socială’’ care, este generat printre altele, de intervenția unor restructurări economice, mutațiile tehnologice conjuncturale, acțiuni de rentabilizare a unor agenți
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
muncă, impune cu necesitate o politică activă de ocupare, care să vizeze obiective la nivel micro și macroeconomic. 1.3. Evoluția și structura șomajului în sistemul național. În anul 1991 a fost adoptată Legea privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională<footnote Legea nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională, republicată în Monitorul Oficial, nr. 257 din 14 septembrie 1994, abrogată prin Legea nr. 76/2002. footnote>, dată de la care șomajul, ca fenomen social
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
nivel micro și macroeconomic. 1.3. Evoluția și structura șomajului în sistemul național. În anul 1991 a fost adoptată Legea privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională<footnote Legea nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională, republicată în Monitorul Oficial, nr. 257 din 14 septembrie 1994, abrogată prin Legea nr. 76/2002. footnote>, dată de la care șomajul, ca fenomen social, a fost recunoscut oficial și în țara noastră. În perioada de început a tranziției
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
potrivit legii;<footnote Litera h) a alin. 1 al art. 17 a fost modificată de pct. 2 al art. I din Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 338 din 19 aprilie 2004. footnote> j) reintegrarea in muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitiva, nu mai este posibila la unitățile la care au fost încadrate in muncă anterior, din cauza încetării definitive a activității, sau la unitățile care au preluat patrimoniul acestora;<footnote Litera i) a alin. 1
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
de serviciu din motive neimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora (prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h)); d) perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu și data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare în muncă, dacă această perioadă nu depășește 12 luni, pentru persoanele a căror reintegrare în muncă dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este posibilă la unitățile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive activității, sau
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
art. 17 alin. (1) lit. h)); d) perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu și data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare în muncă, dacă această perioadă nu depășește 12 luni, pentru persoanele a căror reintegrare în muncă dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este posibilă la unitățile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive activității, sau la unitățile care au preluat patrimoniul acestora, (prevăzute la art. 17 alin. (1) lit.
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
publicată în Monitorul Oficial nr. 891 din 30 decembrie 2010. footnote>. Pentru persoanele care au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate și care, ulterior, au redobândit capacitatea de muncă și nu au reușit să se încadreze în muncă; reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este posibilă la unitățile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activității, sau la unitățile care au preluat patrimoniul acestora (prevăzute la art. 17 alin. 1
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
lipsite de semnificație religioasă ș...ț Orice sărbătoare religioasă, orice Timp liturgic Înseamnă reactualizarea unui eveniment sacru care a avut loc Într-un trecut mitic, „la Începutul Începuturilor”. Participarea religioasă la o sărbătoare implică ieșirea din durata temporală „obișnuită” și reintegrarea În Timpul mitic actualizat de acea sărbătoare. Sau, În formularea lui Ernest Bernea: ...sărbătoare este ceea ce am numit timp sacru, adică e timpul, adică e ziua dedicată lui Dumnezeu, care se deosebește prin aceasta de zilele ce sunt dedicate omului. Ulterior
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un răstimp mai scurt ori mai lung. După scurgerea unui timp oarecare de la dobândirea noțiunii: • diverse jocuri dirijate sau libere folosind mijloacele mediului ambiant; • jocuri mai abstracte; • jocuri senzoriale; • control mai individualizat. Faza a IV-a Reîntoarcerea la complexitatea realului Reintegrarea însușirii respective în obiectele date și a obiectelor în contextul lor. Organizarea unor jocuri mai ample care prezintă obiectele și invită la folosirea lor sub toate aspectele. Prezentarea unui joc în care obiectele vor fi toate roșii, de pildă, dar
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
de a da o icoană a realității, iar pentru realizarea acestui scop, precizează autorul, am utilizat amintirile mele, cum ar face orice scriitor. SÎnt Însă de reținut eforturile pe care autorul romanului le-a depus, după stabilirea În România, pentru reintegrarea Basarabiei În vechile hotare ale românității și redobîndirea spiritului românesc, fapt ce vorbește, dacă nu de identitatea personajului cu autorul, cu siguranță despre identitatea a două conștiințe, a personajului și a autorului, accentuîndu-le dramatismul credinței În idealul asumat. <endnotelist> C.
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
necunoscutului. [...] Sentimentul acesta, - nostalgia după o țară necunoscută [...] nu e decît o formă a setei de ideal, - setea de patria ideală. Fie că acceptăm caracterul autobiografic al romanului, fie că nu, modul În care basarabeanul Constantin Stere a slujit cauza reintegrării Basarabiei În spațiul cultural românesc l-ar Îndreptăți să afirme Vania și Ion Răutu sînt eu. <endnotelist> 1. C. Stere, În preajma revoluției, vol. 1, Prolog: Smaragda Theodorovna, ediție și prefață de Z. Ornea, Editura Cartea Românească, București 1991. 2. Idem
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și să le restituie în stare bună, la sfârșitul anului școlar. PĂRINTE DE PROFESIE Profesia de părinte a fost adoptată și în România, după 12 iunie 2003, urmare a H.G. 679, sub denumirea de asistent maternal, ca soluție la problema reintegrării copiilor abandonați din orfelinate. Astfel: Art. 1. Asistentul maternal profesionist este persoana fizică, atestată în condițiile prezentei hotărâri, care asigură prin activitatea pe care o desfășoară la domiciliul său creșterea, îngrijirea si educarea, necesare dezvoltării armonioase a copiilor pe care
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
armonioase fizice, psihice, intelectuale si afective a acestora; b) să asigure integrarea copiilor în familia sa, aplicându-le un tratament egal cu al celorlalți membri ai familiei; c) să asigure integrarea copiilor în viata sociala; d) să contribuie la pregătirea reintegrării copiilor în familia lor naturala sau la integrarea acestora în familia adoptiva, după caz; e) să permită specialiștilor serviciului public specializat pentru protecția copilului sau organismului privat autorizat supravegherea activității sale profesionale si evaluarea evoluției copiilor; f) să asigure continuitatea
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
similare. De altfel, participarea la întruniri specifice de branșă, realizarea unor convenții, urmăresc atât un câștig de informații, cât și medierea relațiilor comerciale în ambele sensuri, între comercianții și producătorii români și străini. Bursa Română de Mărfuri contribuie astfel la reintegrarea României în structurile continentale, în economia mondială. Începând din anul 1992, în România s-a relansat fenomenul bursier, întrerupt după al doilea război mondial, organizându-se următoarele burse de mărfuri : Bursa Transilvană din Cluj Napoca; Bursa Maritimă și de Mărfuri Constanța
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
în toate sectoarele vieții italiene și devenise deja obositor față de rigoarea nordică. Vocea antichității era din ce în ce mai auzită în Italia. De la repulsia origi‑ nară creștină față de antichitate, creștinismul papal s‑a văzut în situația de a face o curbă completă către reintegrarea acesteia prin simpla identitate între stilul de viață papal, clerical în general, cu cel roman în special. Imediat după arta bizantină în arta occidentală culoarea a fost o excepție însă în impresionism ea a devenit un program. Pictura veche ajungând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]