2,802 matches
-
mediul său de viață, informații asupra cărora, mai târziu, ar putea să înceapă să reflecteze. Cele câteva convorbiri necesare obținerii acestor informații pot constitui o psihoterapie scurtă într-un context de solicitudine empatică și constituie adesea prima și singura abordare relațională care este acceptată inițial. CADRUL ÎNGRIJIRII IMEDIATE O trecere în revistă a literaturii în acest domeniu scoate în evidență faptul că acest cadru al îngrijirii imediate variază mult de la un autor la altul, fără ca rezultatele obținute să fie în mod
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la punct a unor metode de evaluare a achizițiilor practice); 5. explicarea și semnificarea rezultatelor în fața elevilor, pentru a transforma evaluarea în prim pas al autoevaluării corecte și obiective; 6. deschiderea evaluării spre mai multe perspective ale spațiului școlar (competențele relaționale, comunicarea profesor-elev, disponibilitățile de integrare socială); 7. personalizarea actului evaluativ prin contextualizarea instrumentelor, a criteriilor și aprecierii la subiecții examinați, la contextul sociocultural, la liniile de evoluție ale lumii actuale; 8. realizarea în cadrul programelor de formare continuă a unor exerciții
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sunt cunoscute și de evaluator, și de evaluat; - solicită o diversificare a tehnicilor de evaluare și a metodelor, precum și creșterea gradului de adecvare a acestora la situații didactice concrete; - vizează deschiderea evaluării spre mai multe perspective ale spațiului școlar (competențe relaționale, comunicare profesor-elev, disponibilități de integrare socială); - centrează evaluarea pe rezultatele pozitive, fără a le sancționa în permanență pe cele negative; - elevul devine partener cu drepturi egale, într-o relație educațională ce are la bază „un contract pedagogic” etc.; - oferă transparență
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
o deformare a imaginii despre sine, o egolatrie destructurantă și deviantă, o convingere că totul se poate obține ușor, cu eforturi minime și cu efecte maxime. În plus, ea introduce un act de injustiție ce perturbă întregul proces educațional (aspectele relaționale, statutare, valorice care întrețin o dinamică normală a clasei de elevi). Problema care se pune este nu de a renunța la subiectivitate, ci la subiectivism, respectiv la o relativizare nețărmurită a actului valorizării în funcție de o multitudine de interese, gusturi, opinii
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
alimente (cum este supraalimentareaă; gestionarea efectelor pe termen mai lung produse de stresul cronic, de exemplu probleme psihosomatice, alcoolism, obezitate, diminuarea calității vieții; identificarea stresorilor (actuali sau din trecută și gestionarea lor terapeutică („trecerea prin situație”, catharsisul, recadrarea, restructurarea, consilierea relațională, terapia familială, etcă; asistarea pacientului în identificarea și modificarea factorilor mediatori cum sunt suportul social, exercițiul fizic și stilul de coping; ajutarea pacientului pentru a identifica și schimba felul în care evaluează potențialii factori stresanți; ajutarea pacientului pentru a deveni
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cu masturbarea, uneori riscantă din punct de vedere fizic, este piatra de temelie a activităților lor de dependență. În ultimele stadii ale dependenței sexuale, persoana dependentă preferă lumea fanteziei și sexul fantezist cu sine însuși sau cu alții în locul sexului relațional cu un partener. Dependența de sex pe internet devine un aspect din ce în ce mai important pentru clinicieni (Cooper, 2002Ă. Tulburările sexuale de tip dependență coexistă adesea cu abuzul de substanțe și sunt în mod frecvent o cauză nerecunoscută de recădere. Dependenții de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Curios, el poartă straiele dușmanilor lui Platon: sofiștii. Psihologia nu a dat un nume acestui straniu și recurent complex care constă în a-i reproșa semenului ceea ce refuzi să-ți reproșezi ție însuți. Păcat, pentru că această patologie saturează cotidianul delincvenților relaționali, care sunt numeroși. Platon suferă de acest uimitor simptom, dându-i purtătorului său de cuvânt trăsăturile pe care le reproșează lui Gorgias, lui Protagoras și alor săi: o pasiune maladivă pentru formă, o obsesie a retoricii de dragul retoricii, o manie
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
drept, respectiv nedrept. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește fidelitatea, care presupune promisiunea pe care poți să o încalci dacă și numai dacă ea a fost făcută în mod clar, între indivizi liberi, consimțind la aceasta, excluși din comunitatea delincvenților relaționali. Sau în ceea ce privește orice altă virtute - dar și viciu... - care nu trimite la măsura ideală platoniciană, ci la relativitatea existențială a părților contractante și implicate. Hedonismul în Grădină sau oriunde în altă parte, dacă vrei să trăiești după legea lui, presupune
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în situația de a le oferi unora dintre ei suport emoțional și încurajare ca un Părinte sfătuitor și salvator. Funcționarul public este, de regulă, anxios din cauza solicitărilor și a uzurii în relația cu celălalt, a implicării emoționale excesive, a incompetenței relaționale, ca și a ambiguității rolului profesional. Ca urmare, el va fi tentat să se comporte Infantil, căutând în tranzacțiile pe care le inițiază beneficii rezultate din exteriorizarea frustrărilor, a nemulțumirilor și insatisfacției în relațiile cu clienții sau din obediența excesivă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
asemenea, este semnificativ și faptul că în număr relativ mare așteaptă îndrumări suplimentare. Credem că aceste aspecte sunt caracteristice, cu precădere, studenților din anul I și definesc ceea ce am putea numi o etapă de tranziție de la preuniversitar la universitar. Aspectele relaționale sunt reflectate în tabelul 6. Tabelul 6. Rezultate privind particularitățile relațiilor studenți - profesori Facultate Număr subiecți Dimensiunea relațională a învățării universitare Răbdare și înțelegere Comunicare mai bună Respect și valorizarea studentului Indulgență la examene Simplificarea sarcinilor Buna dispoziție a profesorului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
caracteristice, cu precădere, studenților din anul I și definesc ceea ce am putea numi o etapă de tranziție de la preuniversitar la universitar. Aspectele relaționale sunt reflectate în tabelul 6. Tabelul 6. Rezultate privind particularitățile relațiilor studenți - profesori Facultate Număr subiecți Dimensiunea relațională a învățării universitare Răbdare și înțelegere Comunicare mai bună Respect și valorizarea studentului Indulgență la examene Simplificarea sarcinilor Buna dispoziție a profesorului Geografie 53 33,98% 22,64% 20,75% 33,98% - 20,75% Limbi străine 55 47,27% 32
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
38,88% 37% 21,20% 28,7% 11,11% 21,20% Rezultatele obținute la cele două loturi sunt destul de apropiate și de aceea vom avea în vedere mai ales aspectele comune. Pe primul loc sunt așteptările referitoare la două atitudini relaționale de bază ale profesorilor, și anume răbdarea și înțelegerea (42 de răspunsuri, 38,88%), urmează comunicarea mai bună (40 de răspunsuri, 37%), indulgența la examene (31 de răspunsuri, 28,7%). Deși nu sunt diferențe mari, totuși geografii așteaptă mai mult
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o reînnoită cerință de exemplificare și de conceptualizare treptată, pe de o parte, și, pe de altă parte, o construire din aproape în aproape a edificiului noțional pentru noile discipline pe care studenții anului I și le însușesc. Sub raport relațional, această etapă de tranziție ar trebui să se caracterizeze prin următoarele dominante: o atenție sporită a profesorilor chiar față de problemele de adaptare universitară și tratarea cu răbdare și înțelegere a acestora; găsirea unor ocazii și forme de comunicare profesor - studenți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fi să cercetăm inclusiv comportamentul de adaptare al celor cu rezultate ridicate. Ei vor putea oferi descrieri ale propriilor tehnici de adaptare în plan performanțial (cum/cât învață: cum parcurg materia, cum subliniază, cum programează etc.), dar și motivațional-afectiv și relațional. Elaborarea unor programe de optimizare a adaptării studenților la cerințele mediului universitar necesită un demers de diagnoză. Pornind de la datele furnizate de acesta, vor putea fi concepute și/sau selectate tehnicile de lucru cele mai potrivite condițiilor existente (vezi Allaire
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
comunității și a evoluției capitalului social în timpul implementării proiectului. Supervizarea efectivă poate furniza informații relevante pentru procesul de monitorizare, având situația la zi a implementării proiectelor. Profesionistului în supervizarea efectivă i se solicită competențe specifice domeniului supervizat, dar și abilități relaționale, din care menționăm: să fie un bun negociator, să faciliteze cooperarea și să fie un mediator al eventualelor conflicte între supervizați. Vom reține și o perspectivă din sfera managementului relațiilor umane asupra supervizorului, furnizată de Savedra și Hawthorn (1996): Supervizorul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de supervizare. Pin analiza de conținut calitativă a rezultatelor celor două focus grupuri, s-au conturat trei grupări relativ omogene de clusters (blocuri de semnificații cu aceeași orientare), care au fost identificate ca fiind dimensiunea educativă, dimensiunea managerială și dimensiunea relațională a supervizării. Pe cele patru categorii antedeterminate de supervizare, am urmărit să vedem care este proeminența și profilul detaliat al cluster-ilor postcodificați. Supervizații care s-au încadrat în categoria I de supervizare (control, centrare pe sarcină) au apreciat și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
un ajutor complet prin definirea sarcinilor”, și „supervizorul a definit calendarul activităților”. S-a mai făcut referire și la dimensiunea educativă a supervizării („supervizorul ne-a conturat punerea în practică a proiectului”, „am primit informațiile care trebuiau”) și la cea relațională („am avut relații bune și foarte bune cu supervizorii”, „ne-a mai certat el, dar am rămas prieteni”). Diagrama 1. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientarea 1 (control, centrare pe sarcină) Supervizații pe care i-am regăsit în orientarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
1. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientarea 1 (control, centrare pe sarcină) Supervizații pe care i-am regăsit în orientarea 2 de supervizare (control, centrare pe persoană) au pus accentul pe două dimensiuni ale supervizării, cea managerială și cea relațională, vorbind mai puțin despre dimensiunea educativă. Persoanele din această categorie au implementat proiecte de mică infrastructură rurală, având în același timp un status relativ înalt în comunitate și/sau o formare superioară în domeniul tehnic. Termenii-cheie pentru dimensiunea managerială au
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
categorie au implementat proiecte de mică infrastructură rurală, având în același timp un status relativ înalt în comunitate și/sau o formare superioară în domeniul tehnic. Termenii-cheie pentru dimensiunea managerială au fost asemănători cu cei folosiți la orientarea 1. Dimensiunea relațională a fost descrisă prin: „am rămas prieteni, ne-a încurajat permanent, deoarece la început știam foarte puțin”. Cea mai puțin vizibilă a fost dimensiunea educativă, înțeleasă în felul următor: „ne-a dat informații despre ce aveam de făcut, ca să iasă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dimensiune reliefată este cea educativă, manifestată prin expresii de genul: „ne-a ghidat foarte bine acolo, la partea aceea...”, „am stat la discuții și telefonic de câte ori, a fost nevoie” sau „a răspuns de fiecare dată solicitărilor noastre”. Dimensiunile managerială și relațională descrise prin expresii similare celor de la orientarea 1 au fost mai puțin prezente în relatările supervizaților. Diagrama 3. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientare 3 (ghidare, centrare pe sarcină) Ultima orientare în supervizare (ghidare, centrare pe persoană) a fost
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
beneficiarilor - orientare 3 (ghidare, centrare pe sarcină) Ultima orientare în supervizare (ghidare, centrare pe persoană) a fost alcătuită exclusiv din persoane care au implementat activități generatoare de venit. Două dimensiuni ale supervizării apar în prim-plan: cea educativă și cea relațională. Dimensiunea educativă s-a exprimat prin: „ne-a ghidat”, „am discutat despre...”, „am învățat să...”, iar cea relațională prin: „am colaborat foarte bine”, „am stat de vorbă de la egal la egal”, „ne-a motivat”, „ne-a încurajat”. Foarte slab manifestată
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
exclusiv din persoane care au implementat activități generatoare de venit. Două dimensiuni ale supervizării apar în prim-plan: cea educativă și cea relațională. Dimensiunea educativă s-a exprimat prin: „ne-a ghidat”, „am discutat despre...”, „am învățat să...”, iar cea relațională prin: „am colaborat foarte bine”, „am stat de vorbă de la egal la egal”, „ne-a motivat”, „ne-a încurajat”. Foarte slab manifestată, dimensiunea managerială a supervizării a fost percepută de către acești respondenți prin prisma suportului oferit, de tip facilitator, în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
menționat, se desfășoară procese foarte apropiate de facilitare, cum ar fi poziționarea supervizorului în anumite momente ale vizitei sale într-o postură de consultant sau felul în care este perceput de către comunitate (se consideră că supervizarea este o importantă componentă relațională), „colecționarea nevoilor și problemelor comunității și sinteza lor”, medierea unor conflicte sau chiar valorificarea cu aportul supervizorului a unor oportunități de dezvoltare a proiectelor. Legătura cea mai constantă a supervizării este cu procesele de monitorizare și evaluare, deși, în mai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nu este informată decât sporadic, cu privire la stadiul achizițiilor și a lucrărilor. Neasocierea formală a duratei de implementare de calitatea muncii supervizorilor schimbă accentul pus de pe respectarea duratelor de execuție doar pe respectarea procedurilor. În achiziționarea de competențe de negociere și relaționale sunt favorizați liderii formali sau cei care au deja competențe. Oportunități (Unde avem șanse favorabile?) Oamenii se simt mai bine când sunt ajutați și cooperează mai strâns în procesul supervizării. Un capital social ridicat crește eficiența supervizării, difuzând mai multe
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Finanțarea proiectelor proiectelor al căror statut de „respins” sau „amânat” a fost validat Închiderea proiectelor proiectelor aprobate de Consiliul Director proiectelor recomandate pentru aprobare proiectelor recomandate pentru aprobare Scrisori de informare EMBED Word.Picture.8 donor agenție supervizori comunitate contractori Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție Relațională Managerială Educativă Cea mai importantă funcție
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]