3,299 matches
-
actuale, sistemice, a învățământului românesc pot fi generalizate după cum urmează: (I) Învățământul primar (clasele III - IV) (1) Descrierea unor elemente ale mediului geografic (pe baza observărilor directe) utilizând corect limba maternă și un anumit număr minim de termeni specifici. (2) Relaționarea unor elemente din domeniul științelor naturii și al aritmeticii cu fenomene observate din realitatea înconjurătoare (puncte cardinale și alte elemente de orientare primară, gen: malul stâng și malul drept al unei ape curgătoare; starea de agregare a apei; măsurători și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
primară, gen: malul stâng și malul drept al unei ape curgătoare; starea de agregare a apei; măsurători și calcule hidrologice: viteza apei, debitul unui izvor etc; particularitățile solului, fertilitatea etc). (3) Dobândirea unor deprinderi elementare de învățare (observare, notare). (4) Relaționarea elementelor din realitate cu reprezentări simple ale acestora (imagini/fotografii/tablouri geografice, schițe de hartă, desene etc). (5) Utilizarea unor metode simple geografice (observare directă, observare mijlocită). (II) Învățământul secundar inferior (ciclul gimnazial: clasele V - IX) Aceste competențe au fost
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
mediului geografic (cu elemente, procese, structuri, sisteme și fenomene caracteristice) utilizând limbaje diferite (limba maternă, terminologie disciplinară specifică, elemente de bază din limbile străine studiate și reprezentări grafice); (2) Înțelegerea și utilizarea unei terminologii specifice minime în limbi străine; (3) Relaționarea elementelor semnificative din matematică, știință și tehnologie cu sistemele componente ale mediului ca întreg (cu sisteme naturale, umane și integrate) și problematica fundamentală a lumii contemporane (resurse, economie, probleme geopolitice, discrepanțe teritoriale în dezvoltare). (4) Dobândirea unor deprinderi și abilități
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de învățare) care să faciliteze o pregătire permanentă asumată; (5) Dobândirea unor deprinderi (abilități) și metode generale de învățare și utilizarea unei metodologii de investigare a elementelor, fenomenelor și proceselor caracteristice mediului geografic ca sistem funcțional și spațial obiectiv; (6) Relaționarea elementelor și fenomenelor din realitate cu reprezentarea lor (cartografică, grafică, pe imagini satelitare sau modele). (7) Înțelegerea dimensiunii sociale, civice și antreprenoriale specifice lumii contemporane, țării noastre, Europei și Uniunii Europene ca ansamblu geopolitic și economic regional; (8) Sensibilizarea și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
economic regional; (8) Sensibilizarea și deschiderea culturală prin structuri disciplinare (geografie cultural și socială) și interdisciplinare; (9) Utilizarea elementelor de bază ale tehnologiei informației și comunicării (TIC) în instruirea prin geografie și accesarea informațiilor cu un conținut prevalent geografic. (10) Relaționarea realităților din natură (și din sfera științelor despre natură) cu cele ale societății (și din sfera științelor despre societate) într-o structură obiectivă integrată (mediul, în ansamblul său) și o disciplină de sinteză (geografia) care studiază această realitate integrată. Menționăm
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
3.2. Construirea și atingere unei competențe generale în timp Modelul teoretic, temporal, de construcție a unei competențe de Geografie (după Dulamă, 2009 și Mândruț, 2010 cu modificări), conform actualelor planuri cadru de învățământ este prezentat în continuare: Competența urmărită: „Relaționarea realității geografice (elemente, fenomene, procese, structuri și sisteme) cu reprezentarea ei cartografică (și grafică)” Acest model reprezintă o încercare de a vectoriza, pe durata școlarizării, pe cele trei niveluri modul de realizare a unei competențe generale, prin descrierea așteptărilor pentru
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Toate aceste domenii evidențiază rolul central al obiectivelor ce selecționează conținuturile, metodele de predare- Învățare- evaluare prevăzute În curriculum, dar și modul de proiectare al resurselor umane, materiale, financiare. Viziunea asupra viitorului unității prefigurează În termeni suficient de clari În relaționare, comunicare În luarea celor mai eficiente decizii pornind de la sarcini- individ- dezvoltare- grup. Analiza activității și serviciilor oferite și a modului de funcționare a acestora Grădinița reprezintă prin ample cațiuni de descentralizare și creștere a economiei și inițiativei administrative, premise
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
Mai jos, sunt enumerate pentru fiecare În parte, sarcinile specifice și cerințele pentru posturile respective. Bucătarul - are minimul Învățământul obligatoriu, plus calificare corespunzătoare, cursuri de pregătire pe teme de alimentația și igiena copilului de 3 - 6 ani. Necesită abilități de relaționare, el intrând În relație cu copiii, părinții și personalul grădiniței. Are următoarele Îndatoriri: - pregătește hrana conform meniului stabilit și regulilor de gastrotehnie; - respectă circuitele alimentelor și legislația În vigoare privind prevenirea Îmbolnăvirilor; - efectuează curățenia zilnică și igienizează spațiile din interiorul
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
strategii de intervenție În situația copiilor a căror părinți sunt plecați la muncă În străinătate; - prevenirea violenței În grădiniță și familie. În unitatea noastră există un „Club de consiliere a părinților” care are ca obiectiv de prevenire a dificultăților privind relaționarea și comunicarea În familie, există și un proiect de consiliere și orientare unde sunt implicați părinți, copii, cadre didactice, dar și formatori care propun acțiuni, activități, cursuri. F. Activități ecologice Stimulează curiozitatea copiilor În acțiunile de explorare, Îngrijire și protejare
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
2 Subiecții care au un stil didactidc predominant modern sunt adaptabili/ flexiibili, în sensul că manifestă un nivel al adaptabilității- flexibilitatii ridicat în calitatea lor de manageri. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna relaționare cu cei din jur. Ipoteza 4 Există o corelație semnificativă între nivelul de studii și respectiv, capacitatea
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
calitatea lor de manageri. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna relaționare cu cei din jur. Ipoteza 4 Există o corelație semnificativă între nivelul de studii și respectiv, capacitatea de schimbare, de gestiune a competențelor, de rezolvare a conflictelor, de relaționare, de decizie și de organizare. 5.5. Design-ul cercetării 5
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna relaționare cu cei din jur. Ipoteza 4 Există o corelație semnificativă între nivelul de studii și respectiv, capacitatea de schimbare, de gestiune a competențelor, de rezolvare a conflictelor, de relaționare, de decizie și de organizare. 5.5. Design-ul cercetării 5.5.1. Lotul investigat În etapa de pretestare, au fost chestionați 10 subiecți, cadre didactice de diferite niveluri, învățători, institutori, profesori, dintre care 3 bărbați și 7 femei, cu
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
au punctaje între 11- 12 sunt adepții stilului modern. Am folosit o scală în trei trepte: 1. tradițional 2. mixt 3. modern 5.5.3. Variabilele cercetării Variabilele independente Variabilele dependente experiența profesională stilul didactic nivelul de studii nevoia de relaționare nivelul de adaptabilitate / flexibilitate calitatea actului managerial capacitatea de rezolvare a conflictelor capacitatea de relaționare capacitatea de organizare și decizie 89 5.6. Verificarea ipotezelor și interpretarea rezultatelor Pentru a verifica ipotezele am folosit corelația Pearson pentru a determina existența
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
trepte: 1. tradițional 2. mixt 3. modern 5.5.3. Variabilele cercetării Variabilele independente Variabilele dependente experiența profesională stilul didactic nivelul de studii nevoia de relaționare nivelul de adaptabilitate / flexibilitate calitatea actului managerial capacitatea de rezolvare a conflictelor capacitatea de relaționare capacitatea de organizare și decizie 89 5.6. Verificarea ipotezelor și interpretarea rezultatelor Pentru a verifica ipotezele am folosit corelația Pearson pentru a determina existența unei legături între anumite variabile și testul One-Way Anova pentru a verifica dacă există diferențe
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
mod deosebit pe metodele moderne de predare- învățare. În baza acestei analize putem afirma că acele cadre didactice care utilizează în activitatea de predare- învățare- evaluare metode moderme au un nivel mai ridicat de adaptare la nou, la schimbare, la relaționarea cu cei din jur. Stilul didactic desemnează felul în care cadrul didactic organizează și conduce procesul de învățământ, presupunând anumite abilități, îndemânări sau priceperi din partea acestuia. Stilul didactic devine o constantă sui-generis a personalității cadrului didactic reflectând concepția și atitudinile
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
dintre stilul didactic și nivelul adaptabilității ( Nivelul adaptabilității este mai ridicat la cadrele didactice ce practică un învățământ modern p = 0,000) Ipoteza de cercetare se confirmă. Ipoteza 3 Există o relație pozitivă între variabila adaptabilitate/ flexibilitate și nevoia de relaționare, în sensul că subiecții adaptabili și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna raleționare cu cei din jur. Pentru a verifica acestă ipoteză am calculat coeficientul de corelație Pearson în funcție de variabilele
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
și flexibili au nevoie de un climat socioprofesional care să le rezolve nevoia de apartenență și buna raleționare cu cei din jur. Pentru a verifica acestă ipoteză am calculat coeficientul de corelație Pearson în funcție de variabilele ,,adaptabilitate/ flexibilitate” și ,,nevoia de relaționare”. Am obținut un coeficient de corelație r = 0,573 și un prag de semnificație p < 0,001. Aceasta înseamnă că există o corelație puternică și la un nivel de semnificație mare între variabila ,,adaptabilitate/ flexibilitate” și variabila ,,nevoia de relaționare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
relaționare”. Am obținut un coeficient de corelație r = 0,573 și un prag de semnificație p < 0,001. Aceasta înseamnă că există o corelație puternică și la un nivel de semnificație mare între variabila ,,adaptabilitate/ flexibilitate” și variabila ,,nevoia de relaționare” în sensul că persoanele care au o capacitate mare de adaptare au și o mai mare nevoie de relaționare. În opinia noastră, capacitatea mare de adaptabilitate presupune flexibilitate și mobilitate în gândire, în procesele de restructurare cognitivă ce au loc
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
înseamnă că există o corelație puternică și la un nivel de semnificație mare între variabila ,,adaptabilitate/ flexibilitate” și variabila ,,nevoia de relaționare” în sensul că persoanele care au o capacitate mare de adaptare au și o mai mare nevoie de relaționare. În opinia noastră, capacitatea mare de adaptabilitate presupune flexibilitate și mobilitate în gândire, în procesele de restructurare cognitivă ce au loc datorită proceselor de acomodare cu schimbările, cu diversitatea, cu noul, iar nevoia de relaționare, tendința individului de a se
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
o mai mare nevoie de relaționare. În opinia noastră, capacitatea mare de adaptabilitate presupune flexibilitate și mobilitate în gândire, în procesele de restructurare cognitivă ce au loc datorită proceselor de acomodare cu schimbările, cu diversitatea, cu noul, iar nevoia de relaționare, tendința individului de a se implica în activitatea grupului din care face parte, de a desfășura comportamente de colaborare și de a rezolva situațiile conflictuale prin angajarea în rezolvarea problemelor. Ipoteza de cercetare se confirmă. Ipoteza 4 Există o corelație
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
tip de organizații și se asociază cu un anumit climat psihosocial și sistem motivațional. Practic s-a încercat oferirea unor răspunsuri la întrebările: Depinde calitatea actului managerial de vârsta managerului? Ce relație există între adaptabilitatea managerilor și nevoia lor de relaționare? Există stil managerial bun sau rău? Sunt influențați managerii în luarea deciziilor de colaboratorii lor? Care sunt competențele necesare derulării unui management de calitate? Cercetarea a fost realizată pe 56 de subiecți, cadre didactice din cinci școli ieșene, centre pilot
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
predominant modern manifestă adaptabilitate ridicată în calitatea lor de manageri. Explicația pentru acest rezultat poate porni de la faptul că adaptabilitatea presupune mobilitate în gândire, în acomodarea cu schimbările, cu diversitatea. • Există o relație pozitivă între adaptabilitate și nevoia de relaționare. Analiza statistică a demonstrat că persoanele flexibile, care se adaptează ușor situațiilor noi, care sunt atrase de ideea de provocare posedă o nevoie de relaționare ridicată. Acționând în grup, luptând pentru afirmarea acestuia, subiecții își dovedesc adaptabilitatea. • Nu există un
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
în acomodarea cu schimbările, cu diversitatea. • Există o relație pozitivă între adaptabilitate și nevoia de relaționare. Analiza statistică a demonstrat că persoanele flexibile, care se adaptează ușor situațiilor noi, care sunt atrase de ideea de provocare posedă o nevoie de relaționare ridicată. Acționând în grup, luptând pentru afirmarea acestuia, subiecții își dovedesc adaptabilitatea. • Nu există un efect principal al nivelului de studii asupra capacității de schimbare, de gestiune a competențelor, de rezolvare a conflictelor, de relaționare, de decizie și de organizare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
provocare posedă o nevoie de relaționare ridicată. Acționând în grup, luptând pentru afirmarea acestuia, subiecții își dovedesc adaptabilitatea. • Nu există un efect principal al nivelului de studii asupra capacității de schimbare, de gestiune a competențelor, de rezolvare a conflictelor, de relaționare, de decizie și de organizare. Analiza statistică a reliefat faptul că indiferent de nivelul studiilor, cadrele didactice pot avea aptitudini de conducere, între stilul educațional și cel managerial existând puncte de convergență. Apropierea între cele două categorii de activități ale
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
să capteze atenția; - secvența inițială - tema + rema: precizarea explicită a subiectului/a temei, urmată de prezentarea succintă a modului în care va fi dezvoltată aceasta; - cuprinsul - dezvoltarea aspectelor tematice evidențiate prin paragrafe distincte: fiecare paragraf cuprinde precizarea aspectului vizat și relaționarea acestuia cu tema, urmate de o dezvoltare sistematică: informații noi, explicații adecvate, detaliere susținută cu dovezi, cu referințe explicite; textul rămâne centrat pe temă, fără divagații, informațiile adiacente și sursele exacte fiind precizate în note de subsol sau în note
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]