1,919 matches
-
există și fenomene de graniță: limbi care au atât caracteristici ergative, cât și acuzative (partiții morfologice acuzativ/ergativ, limbi cu pivot mixt); statutul special al pasivului din limbile ergative și al antipasivului din limbile acuzative, statutul ambiguu al Cazului ergativ; relativitatea noțiunilor de subiect și tranzitivitate în limbile ergative, subclase de verbe care pot avea atât comportament inacuzativ, cât și inergativ, în funcție de context; teste sintactice a căror funcționare caracterizează numai anumite subclase de verbe etc. Astfel, ergativitatea/inacuzativitatea apare ca un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un obiect. Ea cedează în fața unei realități pe care o numim de ordinul al doilea, și care este construită în mod relativ, conform anumitor circumstanțe. Observatorul are o influență determinantă asupra a ceea ce el pretinde că observă. Intervine, așadar, principiul relativității în cunoaștere. B) Dar nici subiectivitatea nu are ultimul cuvînt. În caz contrar, am intra în solipsism. Subiectivitate deci, dar relativă. Observatorul nu este singur, în măsura în care el se cunoaște ca observator, avînd același statut cu ceilalți observatori. El se știe
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
fără semnificație, nici conținut. Să fim context creators. Să ne creăm propriul self. Asta înseamnă "a distinge". A crea înseamnă a face deosebiri și, pentru asta, a începe prin a se distinge pe sine însuși. Drepturile omului, ca și teoria relativității au fost create plecînd de la nimic. Nu trebuie să explici, trebuie să dai naștere"121. " Se produc astfel plăceri incomparabile, surse de bucurii nenumărate: a schimba viața"122. "Să iubim atunci și să admirăm pe altul, chiar dacă el nu ne
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
vedere se adaugă aceea care provine din reversibilitatea părții și a întregului. Partea acoperă totalitatea pe care ea o "exprimă", în timp ce totalitatea acoperă partea prin care este exprimată. Era paradoxurilor se deschide atunci, ca aceea a unei restructurări spațio-temporale. Și relativitatea generalizată este departe de a-și juca partida exclusiv în sferele celeste. Ea este prezentă în această sferă particulară, care este sfera inteligenței. Autoreprezentarea și autoreferința, aceste două formule sistematizate ale paradoxului, sînt caii săi de bătaie. Noi nu am
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Newton și Leibniz privind întâietatea asupra calculului infinitezimal este bine cunoscută de toți istoricii științei. Pasteur l-a devansat pe Semmelveis, care în 1865 suspecta și el existența microbului. Pe 25 noiembrie 1915 Albert Einstein a depus manuscrisul cu teoria relativității la Academia prusiană, care l-a publicat pe 2 decembrie. David Hilbert a supus aceleeași instanțe un text similar pe 20 noiembrie, care a fost publicat pe 31 martie. Hilbert l-a precedat pe Einstein cu cinci zile. Un document
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în primul cerc, eul eminescian va fi studiat ca nucleu al unui "artist total", "amestec singular de structuri ale imaginarului", gândirea eminesciană va fi abordată din unghiul viziunii cosmologice a unui univers simultan, perceput prin legea entropiei, principiile termodinamicii și relativității einsteiniene (al doilea cerc) și din perspectiva logosului (magia cuvintelor, "noua estetică" obsedată de limbajul originar și de revelația "morții cuvântului"), cu incursiuni în mai multe zone ale limbajului presă, politică, literatură, religie, învățământ, teatru ș.a. (al treilea cerc). Ideea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înșelată pe parcursul studiului pentru că, iată, cea mai întinsă parte a volumului cuprinde o sumă întreagă de echivalări dintre cele mai surprinzătoare. Pornind de la faptul că Étiemble îl compara pe Dumézil cu Einstein, Theodor Codreanu caută punctele de contact dintre teoria relativității și versul eminescian; "blocul" lui Einstein este "ghemul, fuiorul" lui Eminescu, linia existenței unei particule materiale este "firul, torsul", vorbindu-se apoi de "intuiția preeinsteiniană" a simultaneității relativiste pe care Eminescu o "demonstrează" (!) prin uciderea lui Cezar, pentru ca autorul să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale intuiției pure. De aceasta știa Eminescu. Încă din 1921 un anume George Anagnostache într-o publicație din Cleveland-Ohio și după el doctorul Ygrec în "Adevărul literar și artistic" au susținut că ar fi o legătură între Eminescu și teoria relativității a lui Einstein. Afirmația a avut ecou în studiile lui George Munteanu și are acum în cartea lui Theodor Codreanu. De fapt Eminescu luase cunoștință nu de teoria relativității, care nici nu era formulată în timpul vieții sale, ci numai de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
au susținut că ar fi o legătură între Eminescu și teoria relativității a lui Einstein. Afirmația a avut ecou în studiile lui George Munteanu și are acum în cartea lui Theodor Codreanu. De fapt Eminescu luase cunoștință nu de teoria relativității, care nici nu era formulată în timpul vieții sale, ci numai de un principiu al termodinamicii, principiul entropiei, descoperit în 1865 de fizicianul german Rudolf Clausius. Nu știa însă de "lumea lui Minkowski" cu patru dimensiuni, în care spațiul nu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
șansa atingerii adevărului, a "cuvântului ce exprimă adevărul". Modernitatea, esența frumosului, constă tocmai în dinamismul formelor... Theodor Codreanu, care nu prea a fost luat în serios de critica stagnantă, stăruie să dovedească modernitatea poetului, împinsă până la similitudinile frapante între teoria relativității a lui Einstein și perspectiva crono-spațială a lui Eminescu, care e altceva decât apriorismul kantian. Poezia avu întâietate în adeverirea viziunii ontologice și a celei cosmologice. Theodor Codreanu le dă o replica pe cât de dârză pe atât de convingătoare, celor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de știință și filosofie care-și fixa intuițiile incredibil de moderne în caietele socotite de Dinu Noica asemănătoare cu acelea ale lui Leonardo da Vinci sau Paul Valéry, este așezat de Th. Codreanu acolo unde știința modernă a ajuns la relativitatea și percepția universului în simultaneitate spațio-temporală. De la Kant la Einstein, căruia i-a premers, Eminescu a desfășurat enorma sa sete de cunoaștere tot în dorința-i infinită de descoperire a adevărului. Dar cum vocația sa era aceea a poeziei, datele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
trei regiuni ale realității (fizica-clasică, fizica cuantică și fenomenele biopsihice, respectiv experiențele religioase, filosofice și artistice). Iar Paul H. Ray invoca, în istoria culturală, trei tipuri de percepție a lumii (tradițional, modem și transmodern, coexistând acum). În noul principiu al relativității, Basarab Nicolescu postula că nici un nivel de realitate nu are loc privilegiat pentru a înțelege toate celelalte niveluri. Încât, firesc, în prelungirea raționamentului, putem spune că "nici o cultură și nici o religie nu constituie locul privilegiat din care pot fi judecate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ca să fie adevărat, bielă-manivelă, Alecsandri Bacovia! lampa de veghe pe cale să se stingă, retorica succede clipei thanatice, altă cătare n-are pușca, retorică în gînd, erotică în faptă, zone erogene ale călătoriei plictisul cu el ori cu ea, imobilitatea în relativitatea ei evidentă, momentul gării necunoscute, ostentativa ei lipsă de inscripție, miezul nopții, INTERVENȚIE ÎN TEXT Singur-pușcă în loc de gol-pușcă, ca goliciune. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Romanul prin uzina de țevi, peste un cîmp al nopții improvizații, semioză cu logograme, peronul larg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
propus în mod programatic să descopere anticipațiile și anterioritatea culturii românești, ceea ce a și reușit: Mihai Eminescu a așezat fundația sociologiei ca știință, contribuind decisiv și la dezvoltarea economiei politice; mai mult, Eminescu a intuit în opera sa literară teoria relativității a lui Einstein (Tomiță, 2007, p. 111); Ion Creangă l-a anticipat pe Freud prin profundele sale analize psihanalitice, totul culminând cu actele de pionierat înfăptuite în politică de către Nicolae Ceaușescu (p. 123). De fapt, întreaga cultură mondială se poate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
doua instanță, urmează dez-vrăjirea, momentul lucidității, masivitatea cinică a bunului-simț. Vertiginosul afect originar se adumbrește, „se așază“, își pierde palpitul. „Veșnicia“ devine negociabilă. Pur și simplu nu se confirmă. Ajuns în papuci, domesticit prin rutină, erosul cunoaște calmul amărui al relativității. Ideea unei întâlniri „destinale“, pregătită laborios in divinis, încă de la facerea lumii, se transformă într-o metaforă adolescentină, de un romantism duios. „Așa ne-a fost dat!“ e înlocuit prin „Asta i situația!“. Cât despre „unicatul“ experienței, hai să fim
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și chiar dacă a contempla dilematic asemenea cazuri e un soi de jertfă interioară, o investiție în alb, eventual nerentabilă. 3. Când te ocupi de politică (direct sau de pe margine). Nu se lucrează cu absoluturi, când te miști în zona strictei relativități. E ridicol să te învinețești de ură, sau să leșini de entuziasm, când nu ți se cere decât un vot rezonabil. Numai spiritul dilematic garantează capacitatea de a face compromisuri utile, de a evita grosolănia polemică, încă pățânarea contrapro ductivă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
caracteristică atât iluminismului secolului al XVIII-lea, în forma sa fiziocrată 68, cât, mai ales, iosefinismului dominant la Curtea din Viena, conform căreia valoarea unei provincii era dată, în primul rând, de situația sa demografică. În privința populației Bucovinei, cu toată relativitatea cifrelor date, se constată fluctuații destul de mari între anii 1774-1776, datorate pe de-o parte faptului că, la început, austriecii au căutat să ocupe un teritoriu cât mai mare, iar apoi, cu ocazia fixării granițelor noii provincii, au fost nevoiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mult - decât scoarța, curând doborâtă de vreun vânt. Dar și micile rămurele, rupte fie doar pentru a Împodobi ușa ori poarta cuiva la Rusalii, vor văduvi „recolta“ de flori de la anul. Comercianții de flori de tei Își cunosc bine - câtă relativitate conține acest cuvânt! - meseria: Nu odată acele ramuri, sortite despuierii de flori la umbră - ceva de genul pe care Biblia Îl oprește, a fierbe iedul În laptele mamei lui -, sunt retezate chiar cu drujba - à propos: În rusă, limba fabricanților
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a făcut-o din ordin imperial - chiar așa și a fost - mă Întreb cine v’o cere vouă. A! Natura, pe care o siluiți exact de când v’ați dat jos din copaci. „Meridian“, 16 august 2002, ora 12,37 58. Relativitate M’am ales cu un Whiskas de la buna mea prietenă și amfitrioană a voastră, bipezilor, dar nu degeaba. Paguba ei dacă a vrut să mă corupă. Căci care pisică, lăudându-se cu calitățile, și-ar recunoaște vreun defect? Mai ales
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai eficace cale de a menține specia pregătită pentru orice eventualitate pe care i-o pregătește mediul, iar aceasta cu atât mai mult cu cât nu există granițe precise Între cele trei grupuri, ci o trecere continuă, de o supremă relativitate. Am să trec cu vederea minoritatea favorizată, poate dintr’o personală dar profund omenească invidie, dar și pentru că, „jucând“ oarecum pe alături dar pe aceeași „muzică“, un atare individ poate lesne greși, Îngroșând apoi rândurile celeilalte minorități; și s’au
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
demers, recitativul concluziilor cercetărilor din domeniu va deveni tautologic, căci vom ajunge să l "știm" înainte de a cunoaște și să-l "sistematizăm" înainte de a afla cu adevărat cine este "celălalt" (Gergen, 2001). 5.2. Principiul simplei expuneri Vom începe analiza relativității culturale a postulatelor psihologiei sociale cu unul dintre cele mai des confirmate principii: efectul simplei expuneri (mere exposure effect) (Zajonc, 1968). în descrierea sa, psihologul american R. Zajonc a observat cum, pe măsură ce sîntem expuși mai frecvent la un stimul slab
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sociale generate de influența anturajului, doar în acest mod comportamentul social devenind inteligibil și predictibil, ceea ce, desigur, este neadevărat. Tocmai datorită acestui imperativ, al citirii cu moderație a tendințelor semnalate de studiile de psihologie socială, se impune să recunoaștem și relativitatea culturală a postulatelor considerate "universale", abandonînd atitudinea de lene intelectuală, des exersată de psihologia clasică. Prezentăm în tabelul 2 cele mai relevante studii ce pornesc de la paradigma inițială a lui S. Asch. Se remarcă faptul că membrii culturilor colectiviste ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
granule secretorii, aflată în contact cu un vas capilar (2, 3); (e) Fluxul sanguin în insulă pare a fi organizat în sensul irigării inițiale a celulelor β și ulterior și a celulelor mai periferice (A, D și PP) (Fig. 1) Relativitatea acestor date ține de variațiile mari existente în arhitectura insulei în general, precum și în circulația insulară la diferitele specii animale mai intens studiate, date care nu pot fi extrapolate la om. Remarcăm sărăcia datelor anatomice precise obținute de la om. Mecanismele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
apropiate cândva În trecut. Din viteza actuală de expansiune putem estima că ele trebuie să se fi aflat cu adevărat foarte aproape acum 10-15 miliarde de ani. Savanții Roger Penrose și Stephen Hawking au stabilit că din teoria generala a relativității a lui Einstein rezultă că universul și timpul Însuși trebuie să fi avut un Început Într-o extraordinară explozie. Aceasta e explicația pentru care noaptea cerul e Întunecat: nici o stea n-a putut străluci mai mult de 10-15 miliarde de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
avut un Început Într-o extraordinară explozie. Aceasta e explicația pentru care noaptea cerul e Întunecat: nici o stea n-a putut străluci mai mult de 10-15 miliarde de ani, timpul scurs de la marea explozie (Big Bang). Dacă teoria generală a relativității e corectă, atunci universul a Început cu o temperatură și o densitate infinite la singularitatea marii explozii (Big Bang). Pe măsură ce universul se extinde, temperatura și radiația scad. La aproape o sutime de secundă după marea explozie, temperatura ar fi fost
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]