1,588 matches
-
al societății respective nu exercită o influență directă asupra încrederii în biserică. Deci, se poate afirma că încrederea în biserică este mai ridicată în societățile cu nivel de dezvoltare socială mai redusă. Interacțiunea dintre indicatorii nivelului de dezvoltare socială și religiozitate nu este semnificativă, însă efectul religiozității asupra credibilității instituției religioase crește atunci când controlăm pentru aceste interacțiuni. Practic, în toate societățile analizate religiozitatea constituie un factor important pentru nivelul de încredere în biserică. Rezultatele analizei indică la nivel individual un efect
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
influență directă asupra încrederii în biserică. Deci, se poate afirma că încrederea în biserică este mai ridicată în societățile cu nivel de dezvoltare socială mai redusă. Interacțiunea dintre indicatorii nivelului de dezvoltare socială și religiozitate nu este semnificativă, însă efectul religiozității asupra credibilității instituției religioase crește atunci când controlăm pentru aceste interacțiuni. Practic, în toate societățile analizate religiozitatea constituie un factor important pentru nivelul de încredere în biserică. Rezultatele analizei indică la nivel individual un efect pozitiv al orientării către dreapta politică
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ridicată în societățile cu nivel de dezvoltare socială mai redusă. Interacțiunea dintre indicatorii nivelului de dezvoltare socială și religiozitate nu este semnificativă, însă efectul religiozității asupra credibilității instituției religioase crește atunci când controlăm pentru aceste interacțiuni. Practic, în toate societățile analizate religiozitatea constituie un factor important pentru nivelul de încredere în biserică. Rezultatele analizei indică la nivel individual un efect pozitiv al orientării către dreapta politică asupra credibilității bisericii, însă controlând pentru gradul de dezvoltare socială a societății relația se schimbă. Astfel
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
4,407*** 4,339*** 4,329*** PIB -0,000** Pondere populație cu studii superioare 0,005 0,002 0,007 0,007 0,011 0,007 Speranța medie de viață -0,033*** -0,042*** -0,041*** -0,042*** -0,040*** Religiozitate 0,154*** 0,154*** 0,154*** 0,144* 0,153*** 0,170*** 0,155*** Speranța medie de viață în țară 0,000 Pondere populație cu studii superioare -0,001 PIB per capita 0,000 Orientarea ideologică spre dreapta 0,008
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ordin macrosocial. În secțiunea finală voi încerca să surprind felul în care acești factori influențează nivelul de încredere de care bucură biserica în România. V. CONCLUZII Nivelul ridicat al încrederii în biserică este rezultatul împletirii unor factori individuali și macrosociali. Religiozitatea ridicată determină creșterea încrederii în biserică, la fel și orientarea politică spre stânga în societățile europene sărace. Evaluarea negativă a guvernării în societățile post-comuniste sporește gradul de încredere individuală în instituțiile religioase, la fel și mândria națională. Dincolo de acești factori
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
români să își întoarcă privirea către biserică așteptând de acolo o promisiune de mai bine pentru viitor. Capitolul 6. Tipuri religioase în România Analizele realizate în acest volum subliniază orientarea accentuată a românilor spre religie și punctează rolul jucat de religiozitate în viața de zi cu zi. Deși trăim într-o societate mai marcată de religie decât alte state europene, nu toți concetățenii noștri acordă o importanță egală valorilor religioase și chiar și cei care se declară a fi persoane religioase
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
să construiesc niște tipuri sociale prin încrucișarea a două criterii: credință religioasă și practică religioasă. Demersul urmat în acest capitol este mai degrabă unul descriptiv, intenția mea fiind de a vedea cât de omogenă este populația României sub aspectul dimensiunilor religiozității. În plus, am mai încercat să urmăresc variația în timp a ponderii în populație a diverselor tipuri și apoi să compar România cu alte state europene. Prima secțiune prezintă modul în care au fost construite tipurile și care este ponderea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
construite tipurile și care este ponderea acestora în populație, încercând totodată și o comparație cu alte țări, în timp ce de-a doua parte descrie tipurile sociale identificate. I. CONSTRUCȚIA TIPURILOR Orice demers care își propune să studieze omogenitatea populației sub aspectul religiozității trebuie să plece de la distincția primară autodefinirea ca persoana religioasă versus ateu. În capitolul dedicat afilierii religioase arătam că în România non-afilierea religioasă este foarte scăzută și a urmat după 1990 un trend descrescător. Datele culese în 200512 indică un
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în România, pe mai multe paliere: practică religioasă, afiliere religioasă, credință religioasă și impactul valorilor religioase asupra vieții cotidiene. Cu toate acestea, nu putem încheia demersul de cercetare, fără să ne întrebăm ce implicații poate să aibă nivelul crescut de religiozitate asupra vieții oamenilor din România? Ne apropie sau ne desparte religia de ceilalți europeni? Românii sunt un popor majoritar ortodox și în multe cazuri o afirmă cu mândrie. Este parte din identitatea noastră, a fiecăruia. Suntem ortodocși și latini într-
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Constituția Uniunii Europene a fost legat de menționarea explicită fundamentului creștin al Uniunii. Se pare că Europa secularizată puternic ține încă destul de mult la moștenirea creștină și își construiește încă identitatea pe baza apartenenței religioase. Luând în considerarea acest aspect, religiozitatea românilor nu constituie nu dezavantaj, ci din contră. Românii, un popor creștin și care pune mare preț pe credința lui ar trebui să își găsească un loc în noua Europă. Revenind la întrebarea de la începutul acestui capitol: e bine sau
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
in Post-communist Societies". Journal for Scientific Study of Religion 36, p. 289 296 Gellner, Ernest. 1992. Postmodernism, Reason and Religion. London, New York: Routledge Gheorghe, Manuela. 2004. Religie și schimbare socială în România. Iași: Editura Fundației Axis Gheorghiu, Elena Iulia. 2003. "Religiozitate și creștinism în România postcomunistă". Sociologie Românească. nr. 3, p. 102 121 Gillet, Olivier. 2001. Religie si naționalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Române sub religmul communist. București: Compania Altfel Halman, Loek, Draulans, Veerle. 2004. "Religious beliefs and practices in contemporary Europe
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și părinții și bunicii lor. Principalul factor responsabil al acestui fenomen este procesul socializării familiale. Mecanismele de reproducere sunt amplificate prin faptul că tradiționalul conflict stânga dreapta conține importante aspecte care țin de judecata morală și este strâns legat de religiozitatea și de atitudinea față de rolul public al Bisericii Catolice. S-ar putea totuși sublinia că conflictul polonez vizând rolul Bisericii Catolice, chiar dacă este esențial pentru definirea clivajului stânga-dreapta, are o semnificație diferită față de conflictele similare ale celor mai multe dintre țările occidentale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
îndepărta țara de "civilizația occidentală". După reprezentanții dreptei, Polonia este cea care a transmis cultura occidentală în Rusia, o mărturie în acest sens fiind prezența cărților, a revistelor și a modei poloneze la Moscova și la Leningrad, în timpul epocii comuniste. Religiozitatea poloneză limitată de către comuniști este considerată drept un element fundamental al identitații europene a națiunii și, în același timp, un fundament moral pentru modernizarea sa contemporană. Prin urmare, frontierele orientale ale catolicismului și protestantismului sunt percepute ca frontierele orientale ale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Ungaria aliați politici radicali și aliați moderați În Ungaria, religia e o sursă de discordie într-o măsură mai mare decât în Polonia. La finele anilor 1990, dezbinările religioase erau politizate până la nivelul la care apartenența politică era condiționată de religiozitate și clericalism. Chestiunea religioasă separă cea mai mare parte a partidelor ungare; religia se regăsește la baza formării coaliției guvernamentale; relația coaliție opoziție a fost percepută drept un clivaj de tipul clericalism / anticlericalism. Motivul pentru care clivajul religios este mai
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
church and democracy in Poland", Europe-asia Studies, 5, 1998, p. 831). 24 Z. Enyedi, Finding a New Pattern..., op. cit., pp. 1, 17. Zsolt Enyedi a observat, cu ajutorul ISSR din 1991 și a sondajelor din 1998 o legătură din ce în ce mai strânsă între religiozitate, claricalism și opiniile referitoare la avort. (Z. Enyedi, "Religious and clerical polarization in Hungary", in D. Broughton și H.-M. Ten Napel (ed.), Religion and Mass Electoral Behaviour in Europe, Routledge, London și New York, 2000, p. 159). 25 Z. Enyedi
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
care i se arată la intrarea în Marele Labirint. Spre surprinderea sa, tânărul director de școală îi răspunde că vrea să meargă pe toate trei odată, motivând că "Dumnezeu, Fiul și Sfântul Duh formează o unitate indestructibilă...", ultimul afirmând că "religiozitatea celor care aleg între trei posibilități este precară, credința le este falsă și, în acest caz, Marele-Duh se bucură..." Această concluzie era motivată de faptul că la intrarea în Labirint, care coincidea și cu ieșirea din el, Cristea observase, săpată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Vieru infernul în paradis, casa ca cronotop central al universului vierean, feminitatea ("orice femeie este o repetiție cu diferență a mamei primordiale"), vegetalismul (poetul ca un copil al naturii), complexitatea senzorială (poetică elementelor, narcisismul, orfismul, sau muzicalitatea, polifonismul) sacralitatea și religiozitatea, thanaticul topoii morții, zorilor ape divine, Duminicii mari. Autorul a socotit de cuviință să scrie și un Final de poetică (capitolul VI), în care încearcă să-i găsească eticheta cea mai potrivită: nu este un poet sămănătorist, cum pretind unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
respecta ordinea socială consacrată, își accepta poziția în ierarhia piramidală a societății și își manifesta patriotismul prin îndeplinirea obligațiilor civice (plătirea taxelor, respectarea moravurilor publice, îndeplinirea datoriilor creștine și mai ales prin "supunerea față de stăpânire"). Într-un climat saturat de religiozitate și de morala creștină, în care datoria profesorilor trasată de autoritățile statale era de a "a insufla școlarilor cucernicie către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Oameni de seamă despre știință și religie", "Dogmele religioase", " Mitul lui Isus", "Rolul studențimii în activitatea de răspândire a cunoștințelor științifice" etc. Catedrele urmau să revizuiască temele de doctorat, încurajându-le pe cele din domeniul "ateismului și cunoașterii concrete a religiozității". Când ați ajuns dumneavoastră în mediul universitar mai existau astfel de brigăzi? D.T.: Sigur, până la Revoluție au fost acestea. S.B.: Cunoașteți dacă s-au înființat puncte de observare astronomică? D.T.: Știu numai de cel de la Iași. Am fost de mai
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ne temeam să nu cadă peste noi biserica, urechile noastre asurziseră de tot. De aici, patriarhul stropi pe boierii cei din față. Să-i fi văzut ca niște flori de primăvară, în strălucitele lor haine și înveliți cu blane.” Asemenea religiozitate creștin-ortodoxă era proprie poporului nostru și ea se păstrează întocmai și în zilele noastre, chiar și la parohii. În timpul patriarhului Miron Cristea, chiar în timp de un an cât a fost și prim-ministrul României Mari, personal a oficiat tradiția
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
una de tip speculativ, nu circumscrie o disciplină intelectuală dedicată unui adevăr abstract. În joc sunt întrebări ultime, cu importante consecințe existențiale. Și peste tot în lume reflecția religioasă implică participarea la un cult, asumarea directă a unui parcurs ritual. Religiozitatea vagă, singuratică, „neînregimentată“ e, de regulă, divagatorie, dacă nu smintitoare. Ea se întemeiază pe convingerea, vanitoasă, că eul privat, individualitatea țanțoșă au „dreptul“ și resursele necesare pentru a „accesa“ Duhul, deși acesta e, prin definiție, o instanță comunitară. Nu e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mai mult asociat cu Fecioara Maria și astfel și cu arhanghelul Gabriel care este pictat ținând un crin în mână, în timpul Bunei Vestiri, simbolizând castitatea, dar și Iosif este pictat uneori cu un buchet de crini înfloriți. Tulpina crinului simbolizează religiozitatea Mariei, frunzele umilința ei, petalele albe virginitatea, iar parfumul divinitatea ei. A devenit un atribut al tuturor sfinților. Totodată, poezia amintită mai sus, în care autoarea compătimește imensa suferință a Maicii Domnului pricinuită de Patimile Domnului, ne duce cu gândul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
misterios: Drept preot toarce-un greer un gând fin și obscur,/ Drept dascăl toacă cariul sub învechitul mur86. Dar misterul bătrânei bisericuțe în care La botez l-a dus pe micul/ La icoane l-a-nchinatu-l87 constă mai puțin în mantia de religiozitate în care este învăluită; sprijinind pereții cu nevinovăție ori folosindu-i pentru de-a v-ați ascunsa, copilul resimte că misterul se-ntâmplă înăuntru, ca un cocon învelit în ascunzișul sufletului. Atunci când participi la ceremonialul religios, îi vezi pe toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în caz de calamități naturale sau istorice, cum au fost cele două războaie mondiale și gradul acestei implicații depinde de o mare diversitate de factori: regimul politic, nivelul de viață, gradul de industrializare, indicii de tehnologie, informatică, comunicație, structura demografică, religiozitatea etc. Unele expuneri s-au axat cum era și firesc pe exemple din activitatea statului suedez. Acesta s-a afirmat după războaiele napoleoniene, începând din 1814, ca voind și acționând să obțină, de jure și de facto, un statut de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fi conceptualizate ca evaluări individuale ale contextului social care constrîng și modelează alegerile comportamentale. Prin urmare, ansamblul studiilor evocate au semnalat prezența în interiorul modelului axiomelor sociale a următoarelor dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru efort, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004; Safdar, Lewis, Daneshpour, 2006; Leung, Bond, 2004; Bond, Leung, 2010). Cinismul social exprimă o viziune negativă asupra naturii umane, în mod special ca fiind ușor coruptibilă de putere, însoțită de o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]