3,930 matches
-
de urgență, chestiunea sîrbilor ("de meserie războinici"), eforturile Papei Pius al XI-lea de a încerca o "deschidere", un dialog cu ortodoxia, problema ștrandurilor, stabilimente care, atunci, intrau în conflict cu draconismul Patriarhiei, calitatea apei pe litoral, "Tîrgul cărților", cu remarca atît de actuală că, deși "în criză", standurile sînt burdușite cu noile apariții (ca la recenta " Săptămînă a cărții" de la Teatrul Național), suspensia chestiunii tezaurului românesc de la Moscova, densitatea înmărmuritoare, atunci ca și acum, a automobilelor particulare (și publice) etc.
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
semeni, văzînd ce spectacol în premieră se consumă sub ochii noștri (ce-i drept, acomodați de-acum cu șocurile de după prăbușirea comunismului). Și asta în timp ce, cvasilatent, disputele în legătură cu ortodoxismul nostru nu duc lipsă de argumente pro și contra. Recent, cineva remarcă ritos și numai aparent provocator că totalitarismul comunist se potrivește perfect stării morale și intelectuale a societății ortodoxe. Altcineva, înțepat în patriotismul său vigilent, replică interogativ: să ne mutăm în altă religie? În fond ne putem întreba, la rîndu-ne care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe lîngă personajul prosper încep să-mi pară oarecum stînjenitoare întru demnitate, mă întremez imediat cu stratagema tonitziană și-mi zic: dacă marele Tonitza... atunci eu... (De avut în vedere totuși, marii colecționari interbelici, în același timp mari bogați.) O remarcă ce privește nu atît relația om de afaceri - pictor, la urma urmei una neînsemnată în momentul de față, cît comportamentul general, asumat de cei care înfiripă acum stratul de mijloc, atît de vital-necesar recuperării statului modern. E o carență supărătoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
frecvenntînd apoi, prin implicări de excepție, congresele internaționale în materie, consolidîndu-și, în același timp, o viață de familie normală. Neuitînd însă nici o clipă răvășitoarea dragoste pentru magistrul care, redîndu-i sănătatea, i-a dezinhibat geniul. Cînd prima doamnă Regan făcea acida remarcă la adresa Raisei Gorbaciova: "Vorbește, vorbește, vorbește..." vrînd cumva să delimiteze cele două spații de civilizație nu se gîndea la sensul profund al maliției sale. Consumată într-un moment crucial al istoriei contemporane. Succedînd hazeaicelor informe ale monștrilor care l-au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
activitatea tuturor organelor, nu există secret pentru partid” . În ciuda acestei poziții și a criticilor ferme care i-au fost aduse lui Alexandru Drăghici, activitatea Securității din perioada următoare a continuat să trezească vii nemulțumiri în rândul activiștilor de partid, îndreptățind remarca lui Dej din ședința menționată: „Oricât de priceput ar fi tov. Drăghici, totuși soarta bătăliei se hotărăște jos” (vezi, pe larg, doc. nr. 51). Adevărul acestei afirmații a fost pe deplin demonstrat de evoluția raporturilor în perioada următoare. De exemplu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
jumătăți care la rândul lor sunt secționate în 5 părți fiecare. Pentru a participa mai mulți copii se pot folosi 3-4 forme (ovaluriă de aceeași mărime, dar de culori diferite pentru a permite asocieri de forme și culori. Obs.: Această remarcă este valabilă și pentru următoarele 2 jocuri. JOC: „JOC MONGOL” Sunt necesare 3-4 pătrate de aceeași mărime, dar de culori diferite. Pătratul mare se desface în patru pătrate mici iar două din ele sunt lăsate întregi. Celelalte două se segmentează
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
esențială către care se aspiră (Labov). Scopul unei narațiuni este indicat sau sugerat de un set de trăsături evaluative care arată de ce merită a fi narate situațiile și evenimentele narate: dacă o narațiune fără scop ar putea fi întîmpinată de remarca "Și ce-i cu asta?", o narațiune cu scop ar trebui întîmpinată cu recunoașterea NARABILITĂȚII sale. ¶Labov 1972; Polanyi 1979; Prince 1983. Vezi și SINOPSĂ. ieșire din tensiune [unravelling]. Vezi DEZNODĂMÎNT. ¶Vezi și DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. in medias res [in medias
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
prima vedere, probitatea ar cere astăzi să-i invocăm prin trimiteri și citate istovitoare, aproape la fiecare pas al investigației, încât un literat, pentru care tehnica cercetării științifice păstra încă destule secrete, afirmase că citatul ar fi „un plagiat legalizat”. Remarca malițioasă nu e lipsită de suport în cazul compilațiilor banale, nu însă și în cel al înfățișării rezultatelor unei chestionări personale și cu personalitate a temei, începând cu izvoarele, al propulsării unei viziuni proprii, de ansamblu sau parțială. Desigur, actualmente
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este și va fi în ochii istoriei mai mult decât înălțarea pe tron a unui om devotat cauzei naționale; el este triumful unui principiu mântuitor și înălțarea unei nații întregi”. În legătură cu notațiile de mai sus, ținem să mai facem câteva remarci. Mai întâi, politica faptului împlinit practicată de români în 1859 nu este, iertată-mi fie banalitatea, o inovație în istorie, ea se particularizează însă prin statutul juridico-politic internațional al Principatelor. Ce-i drept, oamenii de stat contemporani evenimentelor, apoi publiciștii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar fi dorit, ar fi avut o înrâurire preponderentă când Grecia era provincie otomană, dar acum, când ea este independentă, țarul a renunțat la așa ceva, ceea ce trebuie să precizăm, nu mai corespunde realității. Autorii ultimului tratat de Istoria URSS fac remarca că Nicolae I n-a părăsit cursul politicii sale externe, care a luat un caracter restaurator și contrarevoluționar tot mai ascuțit, ideilor progresiste el neputându-le opune altceva decât învechitul steag al Sfintei Alianțe, ceea ce nu excludea, dimpotrivă, ideea preponderenței
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Deriva cea mai periculoasă astăzi este cea a gîn-dirii unidimensionale, care reduce totul la un singur nivel de realitate. Natura de astăzi nu e nici magică, nici mecanică, nici moartă ea e vie, așa cum magistral a presimțit-o Pauli. CÎTEVA REMARCI DESPRE PROBLEMA SINCRONICITĂȚII Considerațiile precedente conduc la o nouă perspectivă asupra problemei mereu controversate a sincronicității 25. Trebuie, mai întîi, să distingem "fenomenele de sincronicitate" de "teoria sincronicității". Dacă existența fenomenelor de sincronicitate este mai mult sau mai puțin acceptată
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nu de dublă, ci de triplă contradicție. Elementele sale nu presupun starea T. Terțul inclus nu este conținut decît virtual, la nivelul principiului T. El este însă prezent acolo datorită axei verticale a structurii absolute. Aceasta explică, poate, semnificația subtilei remarci a lui Pierre Schaeffer: "Trebuie deci să fac o rectificare la declarațiile precedente, în ce privește forța cvadripolului. El nu evită hazardul final. Totul trebuie să se înalțe spre un sens aproape miraculos sau să recadă sub greutatea propriei necesități. Și aici
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
să continui această foarte importantă controversă și să vă revăd în curînd. Al dvs., cu vie prietenie, Stéphane Lupasco". Poți să-mi spui care era, din punctul tău de vedere, confuzia de care vorbește Lupasco ? E. M.: Ar trebui să regăsesc remarcile pe care le-am făcut pe marginea acelui articol. Pentru că, în fond, dacă a existat vreo neînțelegere, din cîte îmi dau seama, se leagă de cele cîteva remarci critice pe care le-am făcut la adresa anumitor aspecte din articolul său
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de vedere, confuzia de care vorbește Lupasco ? E. M.: Ar trebui să regăsesc remarcile pe care le-am făcut pe marginea acelui articol. Pentru că, în fond, dacă a existat vreo neînțelegere, din cîte îmi dau seama, se leagă de cele cîteva remarci critice pe care le-am făcut la adresa anumitor aspecte din articolul său. Presupun. B. N.: Nu aveați vreo contradicție fundamentală pe vremea aceea ? E. M.: Nu. Dacă vrei, la un moment dat, critica mea la adresa lui Lupasco (deși cuvîntul "critică" nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
să fi reacționat. De exemplu, Pierre Thuillier s-a supărat pe mine. Cînd pregăteam acele numere în care mă investeam mult, atît Communications cît și Arguments, jucam puțin rolul lui Jean Paulhan la NRF: luam articolele și le făceam anumite remarci autorilor. Nu doar pentru a-mi prezenta punctul de vedere, ci și pentru ca opera lor să se desăvîrșească, să-și dezvolte gîndirea, să evite prea multe repetiții. Deci, îmi asumam un rol, iar în acest număr despre eveniment, m-am
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de vedere, ci și pentru ca opera lor să se desăvîrșească, să-și dezvolte gîndirea, să evite prea multe repetiții. Deci, îmi asumam un rol, iar în acest număr despre eveniment, m-am investit foarte mult. I-am făcut deci cîteva remarci lui Thuillier în legătură cu articolul său pe tema determinismului. Poate că avea un punct de vedere care nega importanța evenimentului, cert e că a replicat: "Dacă așa stau lucrurile, îmi retrag articolul". Și s-a supărat. Lupasco nu și-a retras
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Sarcina cea mai importantă a vremii noastre: o nouă idee despre Realitate 113 Nivelurile de realitate sunt prezente la Jung și la Pauli? 114 Noi perspective în dezbaterea ternar-cuaternar 115 Eroarea logică și epistemologică a lui Umberto Eco 120 Cîteva remarci despre problema sincronicității 122 Reducționism, anti-reducționism și trans-reducționism 125 Ce este Realitatea? 126 5. Stéphane Lupasco și Gaston Bachelard Umbre și lumini 128 6. De la lumea cuantică la lumea artei 137 André Breton: de la admirație la excomunicare 137 Georges Mathieu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ar fi mai fericiți fără o anumită lege, aceasta ar dispărea de la sine, ar fi inutilă. Astfel, scopul legii, în viziune lui Locke, este limitarea conflictelor 100. Referirea aici la "binele general" n-ar trebui să ne inducă în eroare, remarcă J. B. Schneewind, pentru că Locke credea că o discuție referitoare la chestiunea binelui suprem ar fi inutilă. Fiind un hedonist, el consideră că doar plăcerea și durerea pot motiva oamenii. Dar oamenii își găsesc plăcerea în lucruri diferite, precum vânătoarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se observă cu ușurință că în toate sistemele juridice se regăsesc anumite cerințe fundamentale de ordin moral, omorul sau recurgerea nejustificată la violență fiind exemplele cel mai des invocate în care prohibițiile legii și ale moralei coincid. Pe lângă acestea, așa cum remarca H. L. A. Hart "există o idee, cea a dreptății, care pare să unească cele două domenii, ea fiind atât o virtute, caracteristică mai ales dreptului, cât și cea mai legală dintre virtuți. Gândim și vorbim despre dreptate conform legii, însă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
limbajul socializat, implicând: informație adaptată copilul comunică, informează, poate influența comportamentul interlocutorului prin ceea ce transmite etc.; se vorbește despre ,,informație adaptată" în cazul în care copilul se plasează ,,în punctul de vedere al interlocutorului"; altfel este monolog colectiv; critică implică remarcile (deși mai mult afective decât intelectuale) ale copilului asupra celuilalt, asupra comportamentului, acțiunii acestuia; ordine, rugăminți și amenințări presupun acțiunea unui copil asupra altui copil; întrebări sunt incluse în limbajul socializat prin prisma faptului că se așteaptă răspuns la aceste
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
knee') (că 1793) (BCW: 188); Poeme din "Manuscrisul Pickering" (Poems from the Pickering Manuscript) (că 1803) (BCW: 423-436). Partea ÎI: Catalog descriptiv (A Descriptive Catalogue) (1809) (BCW: 563-586); Anunț privind Catalogul descriptiv (Advertisement of A Descriptive Catalogue) (1809) (BCW: 562); Remarci asupra desenelor lui Thomas Heath Malkin (Remarks on the drawings of Thomas Heath Malkin) (că 1805) (BCW: 439); Anunț privind Expoziția de pictură (Advertisement of Exhibition of Paintings) (1809) (BCW: 560-561); Legende într-o broșură cu desene (Legends în a
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Iliada sau Paradisul Pierdut. 8 În ultimele plăci iluminate, cele din The Ghost of Abel (1822) (BCW: 781), Blake scria: "1822 W Blake's Original Stereotype was 1788" ("1822 Stereotipul Originar al lui W Blake a fost anul 1788"). Această remarcă se referă la cele două mici tratate compuse de Blake în 1788 (vezi notele lui Keynes, BCW: 886), care anticipează întreaga opera profetica iluminata. 9 Această "Biblie" este probabil epopeea Cei patru Zoa sau Ierusalim, sau întregul ciclu epic cunoscut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rezultat transferul tipului dintr-un plan strict social într-unul al energiei universale, fără ca încadrarea lui energetică să-i desființeze vocația socială. De altminteri, aceasta din urmă rămâne ființa sa și rostul său ca formă umană. Cum s-a putut remarca, regăsim și în cazul tipului în cele două ipostaze ale sale schema formală a determinismului prin finalitate. Tipul-cultură limitează spațiul de valabilitate a cauzalității mecanice, afirmând un specific cultural neautarhic, ordonat printr-un principiu propriu originat în finalitate. Tipul individual
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
așa că și-a exprimat dezamăgirea produsă de noul libret. La vremea respectivă multe librete începeau cu scuze adresate cititorului, cel mai adesea pentru adaptarea inadecvată a capodoperei literare, uneori din cauza timpului minim existent la dispoziția libretistului. Dacă Ferretti făcuse o remarcă similară la publicarea libretului pentru La Cenerentola aceasta se intamplase din cauza că libretistul fusese obligat să termine opera în 3 săptămâni, nu în 6 luni precum Piave. Oricum prefață lui Piave nu a fost publicată. Allan Cameron, respins de Verdi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
unui bordel”. În mod firesc Verdi s-a întrebat dacă aceste aprecieri îl includeau pe el și pe cele 24 de opere pe care le compusese până în acel moment. În anii următori a devenit clar că Boito nu-și direcționase remarcile 436 imprudente spre Verdi dar stigmatul care se aplicase pe relațiile lor nu fusese eradicat în întregime. Boito scrisese între timp versuri inteligente și strălucitoare dar eforturile sale de a le transpune în muzică nu au avut prea mult succes
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]