1,378 matches
-
primii care au folosit tehnicile de imunofluorescență (IF) pentru detectarea antigenelor virale în celulele producătoare de virus, soții Werner și Gertrude Henle au înscris, după 1966, contribuții de esență la cunoașterea virusului VEB și a implicării sale în carcinogeneză. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Folosirea IF a avut ca rezultat detectarea unui nivel ridicat al titrurilor de anticorpi contra antigenelor virale, la pacienți cu limfom Burkitt (W. Henle și G. Henle, 1966)46 și ulterior la un
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
studii viitoare pe termen lung.“ Studiul numit „Gambia Hepatitis Intervention Study (GHIS)“ a fost inițiat de „International Agency for Research on Cancer (IARC)“ în 1986. Pe loturi randomizate ale populației din Gambia, a fost evaluată protecția oferită de vaccinarea HBV. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială administrată în primul an de viață contra infecției primare, apariția la purtători cronici și apariția cancerului hepatic primar. Rezultatul, raportat după 9 ani de la introducerea vaccinului, indică un grad ridicat de protecție (83
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
parte dintre acești colaboratori a dovedit implicarea virusului Herpes 8 în etiologia tumorii Kaposi și respectiv a virusului tumorigen al carcinomului cu celule Merkel. De la stânga la dreapta: Patrick Moore, soția sa - Yuan Cheng, Huichen Feng și Masa Shuda. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială 49÷95.qXp PC•RI•IC•AM 05.02.2015 12:06 Page 61 l Virusul herpetic asociat sarcomului Kaposi Acest tip de sarcom, care apare consecutiv stărilor de imunodeficiență (în special SIDA), era
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
n. 23 martie 1937) și colaboratorii săi. Ni se pare interesant să relatăm cum s-a desfășurat disputa franco-americană privitoare la prioritatea descoperirii virusului HIV, deschizător de drum pentru invazia ulterioară a organismului cu bacterii, fungi și virusuri oportuniste. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Descrierea clinică a SIDA și aspecte ale epidemiologiei acestei boli. Prima descriere a imunodeficienței dobândite ca entitate clinică, a fost făcută în SUA de către M. S. Gottlieb și colaboratorii, în 1981; ei au
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
1914, Th. Boveri preciza: a) problema tumorală este o problemă celulară; b) în mod tipic, fiecare tumoră ia naștere dintr-o singură celulă; c) această celulă tumorală primordială conține, din cauza unui proces anormal, un complex cromozomial definit și eronat combinat. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială tendințe de proliferare celulară rapidă, caracteristică transmisă la toate generațiile de descendenți ai celulei neoplazice primordiale. Mutația somatică, ca eveniment determinant al oncogenezei, a fost intuită de Th. Boveri, dar a fost amplu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
un carcinom de laringe; K.B. izolată de H. Eagle dintr-un carcinom bucal ș.a. l P. Weiss face prima observație privind inhibiția de contact (1946). Numele fenomenului a fost însă introdus de către George J. Todaro și colab. în 1965. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Cercetând comportamentul celulelor izolate in vitro, P. Weiss a constatat că atunci când două celule normale ajung în contact, ambele își opresc multiplicarea. Așa se realizează, în fapt, monostratul celular. Mai târziu, G. J.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Szostak. Cercetările acestor savanți au fost răsplătite cu premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2009. Comitetul Nobel precizează că distincția le-a fost acordată pentru cercetările lor privitoare la modul în care telomerele și enzimele telomeraze protejează cromozomii. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială D. Explorarea genotipului ca sursă a cunoașterii cauzelor patogenice primare Ca preambul, ne permitem să reamintim înțelesul câtorva termeni uzuali în genetică și în oncogenetica virală, în special. Genomul definește întreaga panoplie de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
genetică codificatoare de virusuri tumorale de tip C ARN într-o formă neexprimată în aceste celule somatice ca și în celulele germinative (și care persistă sute de generații în culturi celulare, fără o producție evidentă de virus). Teoria susține conjectural Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială existența de virogene endogene (codificatoare de particule C) și oncogene (responsabile cu transformarea oncogenă a celulelor normale) care sunt ținute neexprimate prin mecanisme efectuate de represori din celulele normale. În acest mod, variați
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
tip genetic și factorii ambientali, în producerea diferitelor îmbolnăviri. Genomica s-a afirmat cu forță după 1975, când pe drumul deschis de W. Fiers și colaboratorii săi, s-au angajat biochimiștii Frederick Sanger (n. 1918) de la Universitatea din Cambridge (Anglia). Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială de la Universitatea Harvard, SUA,93 care între 1975 și 1977 au reușit să impună metode noi de secvenționalizare a ADN. Pentru lucrările lor, acești trei oameni de știință au primit premiul Nobel pentru
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
desfășura de-a lungul următorilor 13 ani (1990-2003) sub conducerea și finanțarea unui consorțiu internațional, International Human Genome Sequencing, format din 20 de centre de cercetare aflat în șase țări avansate în domeniul geneticii moleculare - SUA, Japonia, Germania, Marea Britanie, 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Franța, China. Numai între 1999 și 2003, specialiștii au efectuat 90 % din secvenționalizările ce au dus la versiunea finală a genomului uman. Obiectivele proiectului au fost: - identificarea tuturor celor aproximativ 20.000-25.000
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulele au acumulat un număr critic de astfel de modi ficări, ele devin celule „canceroase“. Detectarea modificărilor genetice precanceroase în decursul timpului, până la apariția celulei canceroase și expansiunea unei clone canceroase din această celulă. Fig. 1-128. Robert A. Weinberg. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Obiectivele concrete ale CGAP sunt: - obținerea de date genomice de la șoarece și om, incluzând secvențele fragmentelor exprimate (ESTs), tiparul expresiei genelor („Serial Analysis of Gene Expression Genie“), polimorfismul unui singur nucleotid (SNPs) și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
conduce la formarea unei mase de țesut tumoral a cărui evoluție printr-un proces de selecție naturală poate avea ca rezultat apariția de tumori benigne sau maligne. Vom detalia toate aceste procese în capitolul Dinamica procesului carcinogen (p. 324-328). 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială . Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului de carcinogeneză 2.1. Câteva repere istorice Dacă până către 1950 studiile dedicate multiplicării celulare erau considerate ca aparținând citologiei „normale“, rostul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
posibilele amenințări. Nunn et al. (1984) a descoperit că agorafobicii, spre deosebire de persoanele din grupul de control, își aminteau mult mai multe situații cu potențial fobic (vezi și McNally et al., 1989). Oricum, ar trebui să remarcăm că gradele diferite de rememorare pot indica o anumită predispoziție manifestată în faza incipientă (predispoziție către atenție) sau în cea finală (predispoziție către refacere). Unele studii sugerează că prima este mai probabilă (Mathews et al., 1989; pentru o discuție de ansamblu, vezi Williams et al
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
al., 1997). Dacă relaționăm aceste date, putem trage mai multe concluzii cu privire la procesele cognitive care se produc în cazul tulburărilor de panică și al agorafobiei. Mai întîi, atenția va fi întotdeauna îndreptată spre informațiile legate de o posibilă amenințare; apoi, rememorarea acestor informații va fi mai intensă decît în cazul informațiilor neutre. În al doilea rînd, stimulii interni și externi ambigui vor fi vor fi interpretați ca și cum ar reprezenta o amenințare. Aceste concluzii coincid cu modelele cognitive de panică (vezi Beck
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
program. 1.2.2. Sedativele, tranchilizantele și somniferele Medicamentele de acest gen alcătuiesc grupul benzodiazepinelor. Ele pot exercita un blocaj foarte eficient asupra anxietății, însă determină totodată următoarele probleme: pot să interfereze cu procesul gîndirii și să altereze capacitatea de rememorare a informațiilor noi; cauzează stări de oboseală și somnolență; pot influența ciclul somnului și ritmurile biologice; pot induce toleranță, astfel încît să aveți nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a obține aceleași efecte; pot cauza dependență, veți ajunge să depindeți
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
activităților, locurilor și oamenilor (C1) sau a gîndurilor, sentimentelor și conversațiilor (C2). Stilul de viață al persoanei care suferă de SSPT poate deveni din ce în ce mai restrictiv, în încercarea de a evita orice îi amintește de traumă și de a preveni apariția rememorărilor dureroase. Celelalte simptome din grupul C pot fi descrise ca o formă pasivă de evitare și sînt deseori considerate paralizii emoționale. Amnezia psihogenă (C3) poate surveni în ceea ce privește întregul eveniment sau o parte a acestuia. Un simptom comun cu tulburările depresive
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și senzațiilor fizice, poate favoriza menținerea unei implicări totale și diminuarea evitării. În contextul expunerii este menționat frecvent și un alt tip de disociere, opus variantei detașate, lipsite de implicare, descrise anterior; acesta se caracterizează printr-o implicare extremă în rememorări și printr-o experiență vie de tip flashback, asemănătoare cu o retrăire a experienței. Rețeaua amintirilor traumatizante nu poate fi modificată în mod eficient prin asimilarea unor informații noi, dacă pacientul are un flashback. Prin urmare, terapeutul trebuie să facă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
într-o regiune relativ săracă natural, dar bogată prin oamenii ei, oameni înzestrați cu atât de multe calități pe care le-au dăruit școlii, uitând de multe ori de necazurile vieții, care nu au fost puține în acea vreme, așa încât rememorarea a ceea ce au făcut pentru școală poate fi plină de învățăminte. Acest liceu, prin oamenii lui, a încercat, încearcă și cred că și reușește să conducă spre modernitate spiritul locului, ceea ce se va realiza cu atât mai mult și mai
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
rând lipsă etc., cele câteva minore îndreptări stilistice putând fi efectuate de vreun corector ceva mai isteț). într-o formă primară, succintă, reprezentând cel mult jumătate din textul existent în volume (și fără organizarea pe ani, narațiunea urmând fluxul unei rememorări foarte libere, evitând, de obicei, datele precise și documentele) amintirile lui Bacalbașa publicate de noi acum au apărut mai întâi în foiletonul de sâmbătă după-amiază al ziarului Adevărul (primul fragment în „Cronica săptămânală“. de Constantin Bacalbașa, foiletonul XXX, Adevărul, an
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
copilului. Carol și-a crescut copilul ,,într-o metodă și într-un spirit nou”, precizează Mihail Manoilescu. În realitate, copilul era supus unor influențe educaționale contradictorii, aflându-se alternativ, în cursul aceleiași zile, sub influențe antagonice. Regele Carol al-II-lea, continuă rememorările M. Manoilescu, se complăcea în mijlocul micilor lui musafiri, ,,îi invita la masă cu dânsul, le punea probleme de matematică și se amesteca în jocurile lor”, ba chiar discuta cu ei politică, în glumă. În unele cercuri, totdeauna înclinate să bârfească
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
13 iulie 1978, a apărut articolul "Expoziția de grafică Vespazian Lungu". Într-o cronică apărută în "Scânteia" din 16 august 1970, Marina Preutu face aprecieri care se aplică întregii creații a artistului: " Indiferent de temă, fie că e vorba de rememorarea unor personalități ale istoriei, sau pur și simplu de surprindere a unui ochi de cer, de lumină, de transparență, lucrările lui V. Lungu, unite prin plasticitatea lor picturală, vădesc aceeași caldă bucurie în fața materiei. Fluiditatea acuarelei sau temperei, ingenios asociată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
depunând mărturie, cu o memorie de-a dreptul fenomenală, despre cea mai de restriște perioadă din istoria României în secolul XX. Cel mai nou sosit în detașamentul de elită al scrisului memorialistic este, iată, Victor Aciocîrlănoaiei, cu a sa tulburătoare rememorare, "Dumnezeu a murit în Bărăgan", despre dramaticul periplu al familiei sale din nordul Moldovei până în zona deportaților din Câmpia Dunării. Trebuie spus de la început un lucru: această carte nu este și nu și-a propus să fie literatură propriu-zisă, "estetică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
am intrat în anul 25 al revistei POESIS un vis de poet, am mai spus. Am pregătit două numere "speciale": 1-2-3, 126 de pagini, cu semnături prestigioase (D. Țepeneag, Cornel Ungureanu, Leons Briedis, Constantin Cubleșan, Ioan Holban, Gh. Glodeanu), cu rememorări un laudatio, de fapt, adresat poeziei între care îi veți regăsi pe N. Manolescu, V. Vosganian, Marta Petreu, Horia Bădescu, Th. Codreanu, Liviu Ioan Stoiciu, Nora Iuga, Gellu Dorian, Ion Mureșan, D. Corbu, Vasile Dan, Dumitru Chioaru, Mircea Bârsilă, D.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Grigore Bostan, Nicolae Dabija, Simion Gociu, Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, Vasile Levițchi, Arcadie Suceveanu, Ilie T. Zegrea ș.a. Anul IV, nr.9, decembrie 1996, cuprinde editorialul care pledează pentru unitatea națională a românilor nord bucovineni (autor D. Covalciuc), Calvarul deportărilor, rememorări cu Vladimir Șova, momente din rezistența antisovietică evocate de Ștefan Petru și medalionul „Un prieten drag Traian Straton”, semnat de D. Covalciuc. Cugetări, editor și redactor responsabil Traian Brăileanu. Apare în noiembrie 1919, redacția și administrația în Cernăuți, strada Ștefan
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
readaptare, întîrziată de faptul că zece ani, conducătorii noștri politici au tratat statul românesc ca și cînd ar fi văzut în el o așezare artificială, fără șanse de durată și fără energia necesară spre a-și asigura o suverană autonomie" (Rememorări economice). Într-un articol din 1930, face cîteva observații de o îngrijorătoare actualitate pentru noi: "Astăzi țara nu mai crede în virtuțile parlamentarismului, astăzi țara este chiar potrivnică, nu numai parlamentarismului, dar într-o egală măsură chiar ideii de partid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]