4,573 matches
-
de reședință al negustorilor, bancherilor și corporațiilor de meșteșugari, orașul finanțează războaiele prin taxe de toate felurile, percepute de suverani. Prinții cer frecvent împrumuturi pe care rareori sînt în stare să le returneze, sau iau de la locuitori "împrumuturi" plasate în rente viagere. În sfîrșit, nesiguranța generală cere ca zidurile de întărire să fie întreținute, să fie reconstruite în caz de distrugere, să se dea bani cetelor de soldați prădători ("routiers") pentru ca aceștia să cruțe cetatea și să părăsească împrejurimile, luînd cu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
elemente ale conjuncturii economice este mai dificilă, dar se pot totuși observa tendințele mai importante: producția a cunoscut o creștere spectaculoasă în cursul primilor ani ai secolului al XVI-lea pentru ca mai tîrziu să scadă; veniturile provenite din producția agricolă (renta funciară) se mențin la valoarea lor reală, căci o mare parte a impozitelor sînt plătite în natură; puterea de cumpărare a salariilor stagnează pînă către 1560, înainte de a cunoaște o ușoară ameliorare, în ciuda crizei care începe. Ansamblul acestor elemente duce
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să le plătească, realizînd pe parcurs un beneficiu destul de mare. El transformă instrumentele financiare moștenite la sfîrșitul Evului Mediu în metode de creditare: astfel, înscrisul sau obligația, simplă recunoaștere a unei datorii, devine negociabilă în folosul unui terț. De asemenea, renta devine instrument de credit: debitorul primește un capital pe care în principiu îl poate înapoia pentru a-și plăti datoria, dar pînă atunci el varsă veniturile acesteia care servesc drept do-bîndă. În sfirșit, prin diferite procedee, polița devine și ea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
economii și Consiliul de finanțe. Stabilește un buget de prevedere și un stat real de socoteli (de care, în fond, regelui nu-i prea pasă) și se străduiește să micșoreze cheltuielile statului prin răscumpărarea funcțiilor devenite inutile, reducerea sau anularea rentelor și descoperirea delapidărilor. În același timp, el crește încasările urmărind scutirile abuzive și controlînd mai îndeaproape pe fermieri. Dar principala realizare a lui Colbert constă în dorința sa de a-1 îmbogăți pe rege dezvoltînd activitatea economică a țării. Acțiunea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
rînd pe rînd, copiii și nepoții. Mai ales războaiele continue, construcțiile, pensiile și gratificațiile de tot felul au ruinat finanțele. Reformele fiscale recomandate de Boisguilbert și de Vauban au fost zadarnice și regele trebuie să recurgă la expediente: emisiuni de rente cu dobînzi foarte mari pentru stat, împrumuturi forțate, loterii, crearea de funcții și mai ales manevre monetare (vreo patruzeci între 1685-1710). Nimic nu împiedică însă creșterea deficitului. În 1715, la moartea lui Ludovic al XIV-lea, încasările fiscale pe trei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se caracterizează printr-un debut lent, urmat de douăzeci de ani de dezvoltare deosebită. Tendința de creștere a prețurilor, care durează pînă în 1810, dovedește existența unei cereri foarte mari. Aceasta este însoțită de o creștere a profiturilor și a rentei funciare, în timp ce salariile cunosc o creștere mult mai mică. La originea acestei dezvoltări din secolul al XVIII-lea se află o spectaculoasă dezvoltare demografică. Creșterea populației europene Un nou regim demografic ia naștere în anii 1730-1740. Acesta îl înlocuiește pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ca Marea Britanie, nobimilea care participă la îmbogățirea provocată de dezvoltarea comercială, are, în plan politic, un rol de necontestat. În Franța, dimpotrivă, aristocrația a lăsat burghezia să profite singură de avîntul afacerilor. Victimă a unei creșteri a prețurilor care devalorizează renta funciară, nobilimea franceză este depășită de burghezie pe plan economic. Iar lupta pe care o duce pe plan politic pentru a opri accesul burgheziei la înaltele funcții politice, militare sau ecleziastice, altfel spus pentru a-i bolea drumul spre putere
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
feudalismul din partea răsăriteană a Europei poate fi comparat cu feudalismul "clasic" al Europei Occidentale. Discuția s-a centrat în principal asupra întrebării dacă trăsătura definitorie a feudalismului este relația ierarhică de proprietate (oferirea unui fief al vasalului, acordarea protecției în schimbul rentelor și serviciilor), dreptul politic și juridic al seniorului asupra țăranilor săi, sau constă în existența unor domenii mari pe care țăranul este constrîns să le lucreze cel puțin o parte din an, în schimbul unor plăți minime (în forma bănească, în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Petty, 1690). Grijulie s? regleze mai �nt�i problemele demografice, aceast? aritmetic? se deschide rapid ?i c?tre alte subiecte, precum studiul cre?terii economice, al bog??iei statului � prin analiza finan?elor publice � sau c?tre cel al randamentului rentelor viagere. �ns? trebuie s? a?tept?m sf�r?ițul secolului al XVIII-lea pentru că aceast? voin?? de a calcula s? se aplice cu adev?raț problemelor sociale. ?i nu numai sociale, ci ?i patologice. �n ultimele momente ale Vechiului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îndatorase peste măsură. Pentru a acoperi aceste datorii, tânărul fusese silit să vândă castelul familiei, iar avutul său se micșorase ca pielea de șagri a lui Balzac. În scurt timp, nu mai rămăsese decât cu trei ferme și cu o rentă de aproximativ 5-6 000 de livre. Nu încape nicio îndoială că acesta fusese motivul pentru care tânărul aristocrat scăpătat își revizuise ambițiile matrimoniale și revenise în ținuturile normande. Atunci când este prezentat de preotul paroh familiei lui Jeanne, mai puțin prestigioasă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sunt acum tratate ca activități lucrative. Aceasta înseamnă că un asigurat handicapat responsabil cu menajul are aceleași drepturi ca un salariat, mijloacele auxiliare vizînd să-i amelioreze prestările, aceasta independent de faptul că persoana este sau nu beneficiară a unei rente de asigurări. Fotoliile cu șenile și rampele erau până în 1989 finanțate doar pentru a permite studii sau o activitate lucrativă. În prezent ele sunt finanțate pentru toți handicapații care nu-și pot părăsi domiciliul fără ajutor. Deasemenea, sunt finanțate pentru
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau o activitate lucrativă. În prezent ele sunt finanțate pentru toți handicapații care nu-și pot părăsi domiciliul fără ajutor. Deasemenea, sunt finanțate pentru activitățile cotidiene (menaj), dispozitive de urcare a scărilor și dispozițivele de urcare a greutăților. Beneficiarii unei rente complete au de asemenea acest drept. Transformările la domiciliu necesare a îmbunătăți mobilitatea bolnavilor (adaptări la căzi de baie, WC-uri, dușuri, uși și pereți despărțitori) sunt finanțate de către asigurări. Lucrările se bazează pe ceea ce este necesar pentru o bună
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
al contractelor agricole, prezentat de C.A. Rosetti, se scoală toată lumea conservatoare. Acei cari vor să ție pe țăran sub apăsarea genunchiului lor, lacomii și neomenoșii arendași ca și proprietarii cari, mai întotdeauna absenteiști, cheltuiau în viața ușoară a Parisului rentele moșiilor arendate, se scoală ca un singur om împotriva reformei democrate a lui C.A. Rosetti. O numeroasă întrunire de proprietari rurali se întrunește în București. Partidul vechi conservator, înțelegând că poate bate monetă din această chestie, se pune în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
argați. Bruder e bacalaureat, nu e proprietar, și lucrează În dijmă. Întinderea fermei e de 242 hectare. O lucrează În dijmă de 12 ani. Proprietarul dă pământul și clădirile, jumătate din semințe, plătește impozitul și dă jumătate din vitele de rentă. Dă și jumătate din hrana vitelor. Primește În schimb jumătate de recoltă. Condițiile sunt avantajoase și pentru dijmaș. Întrucât dijma a făcut obiectul multor discuții la noi, vreau să insist asupra ei. Fără dijmă, la noi, Înainte de primul război mondial
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
astăzi reforma companiilor de stat rămâne una din problemele nerezolvate din România. Datoriile lor sunt un simptom al acestei revoluții neîncheiate. Statul plătește lipsa lor de profitabilitate de teama costurilor sociale sau din com‑ plicitate și asta le creează o rentă de stat celor care pradă. Dar nu e numai furt individual, ci asta a fost strategia generală de a menține puterea, transferând avutul statu‑ lui în avut privat nu pe calea transparentă, bună doar de discutat la televiziuni, ci pe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
stimulent să strângă mai mult, pentru că, aducându-ți ție mai mult, îi creștea venitul. Sună logic ! Dar ce n-am luat în considerare în acel moment - noi și sfătuitorii noștri de la BBC - era că în acest fel se crea o rentă, un venit sigur și garantat, și că trebuia să poți proteja decizia de imixtiune a politicului ca să selectezi o companie performantă (licitația a fost câști‑ gată de Time Warner). La BBC era această chestie numită producer’s choice, și era
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ales cei din Convenție. A.M.P. : Curați erau. Unii, nu știu dacă toți. Cei din Convenție nu avuseseră săracii nicio vină. Fuseseră ținuți integral de-o parte de cei de la putere. Numai cine avea influență putea să aibă acces la rente. V.A. : Și încă nu se inventaseră relațiile interpartinice, subpartinice, suprapartinice... A.M.P. : Hai să nuanțăm aceste lucruri. Majoritatea nu avuseseră acces la rente, pentru că rentele sunt pentru cine are puterea. Noi nu câștigaserăm decât niște primă‑ rii în ’92
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de-o parte de cei de la putere. Numai cine avea influență putea să aibă acces la rente. V.A. : Și încă nu se inventaseră relațiile interpartinice, subpartinice, suprapartinice... A.M.P. : Hai să nuanțăm aceste lucruri. Majoritatea nu avuseseră acces la rente, pentru că rentele sunt pentru cine are puterea. Noi nu câștigaserăm decât niște primă‑ rii în ’92. Unde câștigasem primării, trebuie spus cu tristețe că, mai ales la București, corupția era deja mare - corupția sub administrația Convenției. Ciorbea, când a venit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
parte de cei de la putere. Numai cine avea influență putea să aibă acces la rente. V.A. : Și încă nu se inventaseră relațiile interpartinice, subpartinice, suprapartinice... A.M.P. : Hai să nuanțăm aceste lucruri. Majoritatea nu avuseseră acces la rente, pentru că rentele sunt pentru cine are puterea. Noi nu câștigaserăm decât niște primă‑ rii în ’92. Unde câștigasem primării, trebuie spus cu tristețe că, mai ales la București, corupția era deja mare - corupția sub administrația Convenției. Ciorbea, când a venit, era un
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ministrul avea chiar el o companie de vânzare de publi‑ citate, la radioul lui, și ne-a zis : „MĂ gândesc că cel mai bine e să vă vindem noi publicitatea“. De fapt, ce voia el : ceea ce numim noi în economie „rentă“, adică un câștig fărĂ niciun risc. Pentru că deja Televiziunea, la audiența de-atunci, avea încasarea garantată pentru un anumit nivel. SĂ zicem că ai 10% comision, dacă vinzi mai mult, iei 11%. Dar 10% iei fărĂ niciun efort. Asta se
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
un câștig fărĂ niciun risc. Pentru că deja Televiziunea, la audiența de-atunci, avea încasarea garantată pentru un anumit nivel. SĂ zicem că ai 10% comision, dacă vinzi mai mult, iei 11%. Dar 10% iei fărĂ niciun efort. Asta se numește „rentă“ și bagi în buzunar fărĂ să transpiri. Eu nu mi-am dat seama din prima că, în clipa în care există rente într-o țară în care nu te poți proteja de inter‑ venția politică, renta va fi acaparată de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ai 10% comision, dacă vinzi mai mult, iei 11%. Dar 10% iei fărĂ niciun efort. Asta se numește „rentă“ și bagi în buzunar fărĂ să transpiri. Eu nu mi-am dat seama din prima că, în clipa în care există rente într-o țară în care nu te poți proteja de inter‑ venția politică, renta va fi acaparată de cineva important. Deci noi am ținut o licitație corectă, fiindcă eram toți oameni corecți, și a câștigat o mare firmă internațională. Aia
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
efort. Asta se numește „rentă“ și bagi în buzunar fărĂ să transpiri. Eu nu mi-am dat seama din prima că, în clipa în care există rente într-o țară în care nu te poți proteja de inter‑ venția politică, renta va fi acaparată de cineva important. Deci noi am ținut o licitație corectă, fiindcă eram toți oameni corecți, și a câștigat o mare firmă internațională. Aia a fost miza reală, mai mare decât miza politică. Pentru că în acel moment partidul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
avem un asemenea guvern, deci varianta asta o excludem. Atunci ce avem ? Oameni care sunt dispuși să investească bani în presă în schim‑ bul altor avantaje, pentru că profit nu vor scoate. V.A. : Și care ar fi avantajele ? A.M.P. : Rente de stat, sub o formă sau alta. Și atunci există presă de influență, presă de șantaj, presă de kom‑ promat, cum se numește în Rusia. V.A. : Presa pe care o avem acum. Din păcate, văd că sunt colegi ai
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
rău ? Dacă ai petrol, este mai probabil că o să ai și violență sau că o să ai un regim care, într-o formă sau alta, va fi un regim ce se bazează pe dominație, nu un regim democratic, pentru că există o rentă mare pe care cineva vrea să și-o asume. Deci sunt mai mulți factori ce au făcut din țările arabe un loc în care modernizarea societății de tip occi‑ dental este un reject total. Rusia este celălalt exemplu periculos de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]