6,737 matches
-
valoare. O unitate monetară investită azi într-o societate comercială al cărei raport este supraunitar creează un plus de valoare față de aceeași unitate monetară investită într-o societate al cărei raport este subunitar. Societățile comerciale care creează valoare realizează o rentabilitate a capitalurilor superioară celei solicitate de acționari, adică costului capitalului. Cele care nu satisfac această rentabilitate minimală reduc (distrug) valoarea și își văd valoarea bursieră ajustată la un nivel inferior, indiferent care este valoarea contabilă a fondurilor proprii. Relația dintre
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
un plus de valoare față de aceeași unitate monetară investită într-o societate al cărei raport este subunitar. Societățile comerciale care creează valoare realizează o rentabilitate a capitalurilor superioară celei solicitate de acționari, adică costului capitalului. Cele care nu satisfac această rentabilitate minimală reduc (distrug) valoarea și își văd valoarea bursieră ajustată la un nivel inferior, indiferent care este valoarea contabilă a fondurilor proprii. Relația dintre raportul VM/FP și diferența dintre rentabilitatea societății comerciale (rc) și costul capitalului (ra) stă la
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
acționari, adică costului capitalului. Cele care nu satisfac această rentabilitate minimală reduc (distrug) valoarea și își văd valoarea bursieră ajustată la un nivel inferior, indiferent care este valoarea contabilă a fondurilor proprii. Relația dintre raportul VM/FP și diferența dintre rentabilitatea societății comerciale (rc) și costul capitalului (ra) stă la baza mai multor modele de evaluare strategică, toate de origine anglo-saxonă, în analiza creării de valoare. Cele mai cunoscute sunt modelele elaborate de „Strategic Planning Associates”, modelul grupului „Marakon Associates” și
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
pe baza lucrărilor lui Fruhan<footnote W.E Fruhan, 1990, Financial strategy: studies in the creation, transfer and destruction of shareholder value, RD Irwin, Homewood, Illinois. footnote>. Așa cum am putut constata referitor la modelele precedente, crearea de valoare presupune ca rentabilitatea capitalurilor investite să fie superioară costului capitalului. Valoarea de piață a capitalurilor proprii se determină prin capitalizarea bursieră la închiderea exercițiului contabil. Capitalurile proprii contabile sunt determinate din bilanțurile consolidate ale grupului studiat. Rentabilitatea fondurilor proprii (rc) este calculată prin
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
precedente, crearea de valoare presupune ca rentabilitatea capitalurilor investite să fie superioară costului capitalului. Valoarea de piață a capitalurilor proprii se determină prin capitalizarea bursieră la închiderea exercițiului contabil. Capitalurile proprii contabile sunt determinate din bilanțurile consolidate ale grupului studiat. Rentabilitatea fondurilor proprii (rc) este calculată prin raportul dintre rezultatul net consolidat și capitalurile proprii contabile consolidate. Costul fondurilor proprii este determinat din modelul dreptei de piață (CAPM). Reamintim că modelul de evaluare al activelor financiare, celebrul deja CAPM, postulează că
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
prin raportul dintre rezultatul net consolidat și capitalurile proprii contabile consolidate. Costul fondurilor proprii este determinat din modelul dreptei de piață (CAPM). Reamintim că modelul de evaluare al activelor financiare, celebrul deja CAPM, postulează că există o relație liniară între rentabilitatea anticipată a unui titlu E(r) și riscul sau sistematic β. Această ecuație se reprezintă grafic printr-o dreaptă numită dreapta pieței, definită prin ordonata la origine egală cu rata fără risc și prin panta sa, pantă care indică prima
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
grafic printr-o dreaptă numită dreapta pieței, definită prin ordonata la origine egală cu rata fără risc și prin panta sa, pantă care indică prima de risc, adică remunerația pentru riscul oferit de piață la un moment dat. Rata de rentabilitate așteptată pentru fiecare societate comercială este determinată egalând cursul său actual cu fluxul dividendelor așteptate conform următoarei formule de actualizare. Din cauza dificultăților evidente în utilizarea acestei relații, în special generate de imposibilitatea previziunii corecte a elementelor Dt, în practică se
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
relativ recentă, Benoît Jamet<footnote B. Jamet, 2003, Structure de groupe et financement des entreprises. Thèse pour l’obtention du titre de Docteur en Sciences de Gestion, Université Paris XII. footnote> încearcă să aplice această metodă identificând ceea ce autorul numește rentabilități anormale, ca urmare a unor evenimente precum cele enumerate în lucrarea de față, adică majorări de capital prin emisiunea de noi acțiuni. Relația fundamentală de la care pleacă autorul este următoarea. Rentabilitatea anormală la un moment dat, t, se definește ca
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
încearcă să aplice această metodă identificând ceea ce autorul numește rentabilități anormale, ca urmare a unor evenimente precum cele enumerate în lucrarea de față, adică majorări de capital prin emisiunea de noi acțiuni. Relația fundamentală de la care pleacă autorul este următoarea. Rentabilitatea anormală la un moment dat, t, se definește ca diferență între rentabilitatea titlului și o rentabilitate de referință, adică. Unde E(r) este definită ca rentabilitatea așteptată în absența unor astfel de evenimente. Având în vedere imposibilitatea de a estima
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
urmare a unor evenimente precum cele enumerate în lucrarea de față, adică majorări de capital prin emisiunea de noi acțiuni. Relația fundamentală de la care pleacă autorul este următoarea. Rentabilitatea anormală la un moment dat, t, se definește ca diferență între rentabilitatea titlului și o rentabilitate de referință, adică. Unde E(r) este definită ca rentabilitatea așteptată în absența unor astfel de evenimente. Având în vedere imposibilitatea de a estima corect această rentabilitate pe baza datelor de observație, autorul substituie această rentabilitate
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
precum cele enumerate în lucrarea de față, adică majorări de capital prin emisiunea de noi acțiuni. Relația fundamentală de la care pleacă autorul este următoarea. Rentabilitatea anormală la un moment dat, t, se definește ca diferență între rentabilitatea titlului și o rentabilitate de referință, adică. Unde E(r) este definită ca rentabilitatea așteptată în absența unor astfel de evenimente. Având în vedere imposibilitatea de a estima corect această rentabilitate pe baza datelor de observație, autorul substituie această rentabilitate de referință prin rentabilitatea
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
capital prin emisiunea de noi acțiuni. Relația fundamentală de la care pleacă autorul este următoarea. Rentabilitatea anormală la un moment dat, t, se definește ca diferență între rentabilitatea titlului și o rentabilitate de referință, adică. Unde E(r) este definită ca rentabilitatea așteptată în absența unor astfel de evenimente. Având în vedere imposibilitatea de a estima corect această rentabilitate pe baza datelor de observație, autorul substituie această rentabilitate de referință prin rentabilitatea așteptată (medie) a pieței, adică E(rm). În mod natural
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
un moment dat, t, se definește ca diferență între rentabilitatea titlului și o rentabilitate de referință, adică. Unde E(r) este definită ca rentabilitatea așteptată în absența unor astfel de evenimente. Având în vedere imposibilitatea de a estima corect această rentabilitate pe baza datelor de observație, autorul substituie această rentabilitate de referință prin rentabilitatea așteptată (medie) a pieței, adică E(rm). În mod natural, această ipoteză nu poate fi considerată acceptabilă, cel puțin din cauza contradicției evidente cu relația de mai sus
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
rentabilitatea titlului și o rentabilitate de referință, adică. Unde E(r) este definită ca rentabilitatea așteptată în absența unor astfel de evenimente. Având în vedere imposibilitatea de a estima corect această rentabilitate pe baza datelor de observație, autorul substituie această rentabilitate de referință prin rentabilitatea așteptată (medie) a pieței, adică E(rm). În mod natural, această ipoteză nu poate fi considerată acceptabilă, cel puțin din cauza contradicției evidente cu relația de mai sus, care stipulează clar relația de dependență care există între
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
rentabilitate de referință, adică. Unde E(r) este definită ca rentabilitatea așteptată în absența unor astfel de evenimente. Având în vedere imposibilitatea de a estima corect această rentabilitate pe baza datelor de observație, autorul substituie această rentabilitate de referință prin rentabilitatea așteptată (medie) a pieței, adică E(rm). În mod natural, această ipoteză nu poate fi considerată acceptabilă, cel puțin din cauza contradicției evidente cu relația de mai sus, care stipulează clar relația de dependență care există între cele două rentabilități. Totuși
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
prin rentabilitatea așteptată (medie) a pieței, adică E(rm). În mod natural, această ipoteză nu poate fi considerată acceptabilă, cel puțin din cauza contradicției evidente cu relația de mai sus, care stipulează clar relația de dependență care există între cele două rentabilități. Totuși, este bine de precizat aici că relația pusă în evidență de ecuația presupune că variabila reziduală εt are o repartiție normală, ceea ce, evident, nu mai poate fi reținută ca ipoteză plauzibilă pentru modelul cu rentabilități anormale. Cu toate aceste
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
există între cele două rentabilități. Totuși, este bine de precizat aici că relația pusă în evidență de ecuația presupune că variabila reziduală εt are o repartiție normală, ceea ce, evident, nu mai poate fi reținută ca ipoteză plauzibilă pentru modelul cu rentabilități anormale. Cu toate aceste imperfecțiuni, rezultatele obținute sunt în bună concordanță cu cele obținute de alți autori care au efectuat studii similare privind efectele unor astfel de evenimente asupra determinării costului capitalului. Un studiu extrem de interesant asupra modului cum reacționează
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
financiare întocmite conform normelor US GAAP, German GAAP și IFRS și au ajuns la concluzia indubitabilă că normele US GAAP sunt mult mai riguroase decât normele IFRS. Modelul econometric utilizat în acest scop, similar modelului CAPM, utilizează o regresie a rentabilității cursului bursier în raport cu o rată de referință calculată pe baza valorii de piață a companiei. Rezultatele cercetărilor efectuate asupra impactului adoptării normelor IFRS în Spania și Marea Britanie de Callao-Gastón, FerrerGarcía, Jarne Jarne și Laínez-Gadea<footnote S. Callao-Gastón, C. Ferrer-García, J.
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
Vom recurge în acest scop la o regresie liniară de forma, unde se presupune că εt este o variabilă aleatorie reziduală de medie zero și varianță constantă, de regulă de repartiție normală. Așa cum este cunoscut, riscul total al activului de rentabilitate rt este măsurat prin varianța sa și are următoarea descompunere. Pentru a evita dificultățile generate de introducerea conceptului de rentabilitate anormală, vom proceda după cum urmează. 1) Într-o primă etapă, vom evalua sensul reacției pieței la diverse tipuri de ajustări
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
reziduală de medie zero și varianță constantă, de regulă de repartiție normală. Așa cum este cunoscut, riscul total al activului de rentabilitate rt este măsurat prin varianța sa și are următoarea descompunere. Pentru a evita dificultățile generate de introducerea conceptului de rentabilitate anormală, vom proceda după cum urmează. 1) Într-o primă etapă, vom evalua sensul reacției pieței la diverse tipuri de ajustări, de exemplu la majorarea capitalului: vom estima atât la nivelul societății, cât și la nivelul grupului două regresii liniare de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de exemplu la majorarea capitalului: vom estima atât la nivelul societății, cât și la nivelul grupului două regresii liniare de tip (10) pentru cele două abordări posibile, și anume, într-o primă abordare vom lua în considerare efectele ajustărilor asupra rentabilităților, adică toate rentabilitățile vor fi considerate ca fiind determinate de o reacție normală a pieței, și apoi aceeași regresie va fi estimată prin eliminarea acestor efecte, adică vom proceda la ajustarea statistică a valorilor care sunt considerate anormale, de exemplu
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
majorarea capitalului: vom estima atât la nivelul societății, cât și la nivelul grupului două regresii liniare de tip (10) pentru cele două abordări posibile, și anume, într-o primă abordare vom lua în considerare efectele ajustărilor asupra rentabilităților, adică toate rentabilitățile vor fi considerate ca fiind determinate de o reacție normală a pieței, și apoi aceeași regresie va fi estimată prin eliminarea acestor efecte, adică vom proceda la ajustarea statistică a valorilor care sunt considerate anormale, de exemplu, prin metoda păstrării
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
care sunt considerate anormale, de exemplu, prin metoda păstrării sensului variației, dar vom reduce dimensiunea numerică a acestora pentru a le păstra în limitele distribuției normale. Acest procedeu este bine cunoscut în studiile statistice efectuate asupra unor variabile de tip rentabilități bursiere. Evident, se poate proceda mult mai riguros - este doar o problemă de tehnică statistică, prin calculul unor parametri ce caracterizează distribuția normală precum coeficientul de simetrie și de aplatizare - așa-numiții skewness și kurtosis. Fie cele două regresii determinate
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
0 sau θ < 1, atunci putem afirma că piața a avut o reacție negativă la o astfel de ajustare. Observație. Coeficienții alfa nu joacă niciun rol în aprecierea sensului reacției pieței deoarece ei reprezintă doar valoarea ordonatei la origine a rentabilităților. În schimb, coeficienții beta joacă un rol hotărâtor, ei reprezentând panta regresiei, deci unica în măsură să pună în evidență variația sensului reacției pieței. Este important de asemenea de precizat aici rolul hotărâtor al dimensiunii numerice a acestor coeficienți beta
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
face strict în funcție de caracterul acestor date statistice. 2) În a doua etapă, vom evalua impactul acestei decizii asupra valorii de piață a grupului și a filialelor sale. De data aceasta, vom utiliza doar seriile de date statistice neajustate, adică toate rentabilitățile vor fi considerate ca fiind determinate de reacția normală a pieței. În acest scop, vom estima trei regresii, și anume: o regresie care determină relația care există între rentabilitatea grupului și rentabilitatea pieței. Fie aceasta o regresie care determină relația
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]