6,752 matches
-
de mărfuri NICOLAE TURCU* I. Preliminarii 1ș. Conferința de drept internațional privat de la Haga, întrunită pentru prima oară în 1883 sub egida guvernului Olandei, este consacrată unificării convenționale a regulilor de drept internațional privat (la început numai norme conflictuale de repartiție), opera ei fiind impresionantă și mai bine de 20 de convenții dintre cele elaborate și adoptate sub auspiciile sale fiind deja în vigoare 1. Conferința diplomatică se întrunește în sesiuni ordinare din 4 în 4 ani, în luna octombrie și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de calificare propuse cunosc o mare diversitate; s-a avansat astfel un criteriu economic, după care trebuie calificat drept internațional orice contract care "pune în joc interesele comerțului internațional"17. Opus acestuia este criteriul juridic, conform căruia internaționalitatea rezultă din "repartiția elementelor de legătură ale contractului în mai multe state"18 și care impune a califica drept internațional orice contract care, "prin actele privind încheierea sau executarea sa, ori situația părților în privința naționalității sau domiciliului lor, ori localizarea obiectului său, are
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dovedește imposibilă, logic și elementar juridic fiind că efectele decurg din regimul nulității. În alți termeni, nulitatea/invaliditatea contractului pentru incapacitate (incapacitatea fiind stabilită după lex personalis/societatis) și consecințele acesteia sunt indisociabile, amândouă fiind consubstanțiale contractului, astfel încât "dispersia" (sau "repartiția") operată de Convenție este profund criticabilă 38, aplicarea ei, după intrarea în vigoare, riscând să ridice dificultăți inextricabile. 200. Dacă în orice contract de vânzare internațională de mărfuri intrând în câmpul de incidență al Convenției de la Haga din 1986 se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
consumatorului. Cuvinte-cheie: populație, clasă socială, grup de referință, lider de opinie, familie, influențe interpersonale. 10.1. Factorii demografici Demografia - termen provenit din franțuzescul démographie - „este știința socială care, folosind cu precădere metode cantitative, studiază fenomene și procese privitoare la numărul, repartiția geografică, structura, densitatea, mișcarea populației umane și compoziția ei după grupe de vârstă, sex etc.”. <footnote Dicționarul explicativ al limbii române, Institutul de Lingvistică din București, 1975. footnote> Această definiție reflectă foarte clar existența a două categorii de studii demografice
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
vârstă, sex etc.”. <footnote Dicționarul explicativ al limbii române, Institutul de Lingvistică din București, 1975. footnote> Această definiție reflectă foarte clar existența a două categorii de studii demografice: unele care măsoară starea unei populații, adică ansamblul caracteristicilor acesteia (numărul populației, repartiția pe grupe de vârstă și sexe, zona geografică/istorică de domiciliu, naționalitate etc.) și altele care analizează dinamica populației, dată de migrații (emigrație și imigrație), rata natalității, a mortalității etc. După cum se observă, în categoria factorilor demografici este cuprinsă o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
consumatorului. Cuvinte-cheie: populație, clasă socială, grup de referință, lider de opinie, familie, influențe interpersonale. 10.1. Factorii demografici Demografia - termen provenit din franțuzescul démographie - „este știința socială care, folosind cu precădere metode cantitative, studiază fenomene și procese privitoare la numărul, repartiția geografică, structura, densitatea, mișcarea populației umane și compoziția ei după grupe de vârstă, sex etc.”. <footnote Dicționarul explicativ al limbii române, Institutul de Lingvistică din București, 1975. footnote> Această definiție reflectă foarte clar existența a două categorii de studii demografice
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
vârstă, sex etc.”. <footnote Dicționarul explicativ al limbii române, Institutul de Lingvistică din București, 1975. footnote> Această definiție reflectă foarte clar existența a două categorii de studii demografice: unele care măsoară starea unei populații, adică ansamblul caracteristicilor acesteia (numărul populației, repartiția pe grupe de vârstă și sexe, zona geografică/istorică de domiciliu, naționalitate etc.) și altele care analizează dinamica populației, dată de migrații (emigrație și imigrație), rata natalității, a mortalității etc. După cum se observă, în categoria factorilor demografici este cuprinsă o
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
a piețelor financiare și de capital; monopolurile apărute pe o piață redusă puteau fi controlate eficient și veniturile acestora erau dirijate să acopere nevoile financiare ale statului; cu ajutorul întreprinderilor publice se puteau urmări anumite obiective sociale - evitarea șomajului, prețuri acceptabile, repartiția echitabilă a veniturilor și patrimoniului ș.a.; dorința statului de a controla dezvoltarea sectoarelor considerate de importanță strategică; înclinația spre convingerea că structura proprietății nu are nicio influență asupra performanțelor întreprinderilor. Expansiunea sectoarelor publice s-a dovedit însă ineficientă și insuficientă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Gavrilă, Economie. Manual universitar, Editura Economică, București, 2000, p. 108. footnote>. După alte păreri, economia de piață este economia care funcționează prin mecanismele pieței libere, bazată pe proprietatea privată, fără existența unor acțiuni restrictive ale statului în domeniile producției, schimbului, repartiției, consumului, prețurilor și circulației monetare<footnote Sorica Sava, Eufrosina Ionescu, „Economia de piață contemporană”, Probleme economice, săptămânal de informare economică, Institutul Național de Cercetări Economice, București, nr. 7/ 1990, p. 45 footnote>. Există însă acțiuni restrictive impuse de stat în ceea ce privește
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Organizat prin Legea din 2 august 1929, parțial modificată în aprilie 1935 și ianuarie 1936. footnote> funcționa Direcția Administrației Locale, care îndruma și supraveghea autoritățile administrative județene și comunale, supraveghea alegerile locale sau Direcția Pășunilor Publice, care se ocupa cu repartiția pășunilor comunale. Ministerul Finanțelor<footnote Organizat prin aceeași Lege din 1929 și reorganizat prin Legea din 12 aprilie 1933. footnote> avea ca atribuții, printre altele, îndrumarea și controlul financiar al tuturor serviciilor publice și instituțiilor de utilitate publică ale statului
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de dezvoltare, urmând ca raporturile administrative dintre acestea să fie amplu reglementate de legiuitor. 4.3.10.3. Rețeaua națională de localități Structura rețelei de așezări umane din România prezintă următoarele aspecte: a) pentru orașe: − ponderea populației urbane reprezintă 55%; − repartiția orașelor este rațională și echilibrată în județe (patru-zece orașe); − densitatea medie a populației urbane pe județe este de circa 33 loc./kmp; − creșterea teritorială a orașelor s-a remarcat, în ultimii 20 de ani, prin expansiune; − municipiile se remarcă prin
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
vor ajunge să difuzeze prin imitație, producând un val de schimbare la nivelul câmpului care alterează relațiile dintre firme drept urmare a schimbării percepțiilor și definițiilor culturale Împărtășite de actori. Câmpul organizațional este așadar un sistem concret de acțiune, ordonat după repartiția capitalurilor specifice (material, cultural, social), În special prin relații sociale relativ stabile (capital social) și difuziunea de concepții, ideologii proprii (capital cultural). Câmpul este un tip de organizare socială În același timp instituționalizat, dar care lasă loc acțiunii sociale și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
derulării activităților productive, de export, import, al instituirii regulilor ce guvernează aceste activități (contabilitate, protecția muncii, modalități de exercitare a controlului etc.). Distincția public-privat se estompează și avem mai degrabă o serie de actori cu grade diferite de putere În funcție de repartiția capitalurilor și cu influență deosebită la nivele sociale diferite (al organizației, al comunității de organizații sau nivel al socialului). Aceștia interacționează În stabilizarea unui domeniu de interacțiuni/schimburi ce produc cooperare economică și socială, iar interacțiunea lor este modelată atât
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
socialismulxe "„socialism" utopicxe "„socialismutopic" al lui Saint Simon, Charles Fourier și Robert Owen (începutul secolului al XIX-lea)xe "„Owen,Robert". Toți trei teoretizează mijloacele prin care se poate instaura o societate dreaptă, respectiv trecerea spre o societate în care repartiția după muncă se poate transforma în repartiție după nevoi. Ei împărtășesc credința că o societate ideală se bazează pe legi și instituții care promovează ajutorarea reciprocă între oameni, compasiunea, omenia. Calea de trecere spre o astfel de societate nu este
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Simon, Charles Fourier și Robert Owen (începutul secolului al XIX-lea)xe "„Owen,Robert". Toți trei teoretizează mijloacele prin care se poate instaura o societate dreaptă, respectiv trecerea spre o societate în care repartiția după muncă se poate transforma în repartiție după nevoi. Ei împărtășesc credința că o societate ideală se bazează pe legi și instituții care promovează ajutorarea reciprocă între oameni, compasiunea, omenia. Calea de trecere spre o astfel de societate nu este revoluția, ci exemplaritatea unor experimente sociale asupra
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
rămas cea mai mare parte din educație, sănătate, asigurările sociale, asistența socială și administrația. Economia a fost împărțită în ramuri strategice (care trebuie creditate și subvenționate) și nestrategice (lăsate la cheremul pieței). Este de prisos de repetat care a fost repartiția pe genuri între ramurile strategice și nestrategice. Căci nu s-a operat cu criteriul economic al eficienței, ci cu unul de naturăxe "„natură" politică. Industriile românești cu cele mai mari exporturi au fost, în 2002, în ordine ierarhică: industria confecțiilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
final să aibă aceeași distribuție procentuală, după factorii X, Y, Z, ..., ca și populația totală. Pentru exemplificare, să presupunem că se cunoaște despre populație că se compune din 52% femei și 48% bărbați, iar după mediul în care ea locuiește, repartiția este de 60% în urban și 40% în rural. Dacă eșantionul propus spre anchetare vrem să cuprindă 1.000 de persoane, atunci va trebui să alegem: - 520 de femei și 480 de bărbați; - 600 de orășeni și 400 de rurali
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
trei clase: „necăsătorit”, „văduv” și „divorțat” (evident, a patra stare civilă care mai există, în general, cea de „căsătorit”, nu poate caracteriza indivizii din populația aleasă).Caracteristica de tip calitativ obținut este sintetizată în tabelul 6.1. Tabelul 6.1. Repartiția bărbaților din România, căsătoriți în cursul anului 1993, după starea civilă la căsătorie Sursa: Anuarul Statistic al României 1994, Comisia Națională pentru Statistică, București Pentru caracteristicile cantitative, lucrurile se schimbă mult datorită faptului că valorile, obținute în urma măsurării intensității caracteristicii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ciorchinii de la baza butucilor și apoi insectele de tot felul care intervin de la etapa când strugurii încep să se coacă. Boabele crăpate ale acestora asigură o vertiginoasă înmulțire a lor. S-a constatat că, climatul exercită o însemnată influență, ca repartiție și frecvență, asupra speciilor de levuri ce se întâlnesc în diferite regiuni viticole, pe struguri. Studii asupra microbiotei levuriene, întâlnite pe struguri în musturile ce fermentează ori în vinurile tinere, au fost efectuate în multe din țările viticole de către un
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
până la 12 ani) este recomandată următoarea desfășurare: * părintele/părinții să se exprime în prezența copilului; * copilul singur discută cu clinicianul; * familia este din nou reunită. Clinicianul trebuie să fie atent la diferitele niveluri de comunicare și schimburi familiale: nivelul infraverbal: repartiția persoanelor în spațiu, către cine se îndreaptă copilul, cum se împarte discursul, gesturile, mimica participanților; nivelul verbal: calitatea formală și articularea discursului, conținutul acestuia, rupturile de stil și logică. De obicei copilul tace în timp ce părinții prezintă istoria simptomului. Apoi aceștia
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și valorizează suferința sau măcar o transfigurează în câteva speranțe, în celălalt. Tot religia stă, în plan practic, la originea unei diviziuni sociale între "virtuoși" profesioniștii religiei și masele de credincioși, diviziune fondată, în parte, pe cunoașterea religioasă care determină repartiția inegală a calificării religioase. Weber insistă deci, și el, pe aspectul diferențiator și conflictual al culturii (religioase). Analiza funcțiilor și efectelor religiei a fost transpusă în câmpul sociologiei culturii de către Bourdieu, care, dintre sociologii contemporani, se înscrie pe deplin în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de spectacol (specializate și polivalente), a unor școli de muzică. Demersul se aseamănă cu cel al construcției de colegii și licee, care ține de resortul departamentelor și regiunilor. Astfel, dezvoltarea, după 1981, a politicilor descentralizate se bazează pe o nouă repartiție a "competențelor culturale" și pe o extindere a câmpului de intervenție pentru colectivități. O nouă etapă a fost atinsă prin adoptarea legilor Voynet și Chevènement, referitoare la amenajarea teritoriului și la accentuarea cooperării intercomunale. Colectivitatea, altădată centrată pe ea însăși
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este semnul distinctiv al speciei noastre, aceste operațiuni s-au distribuit între o multitudine de lucrători, și ele subdivizează din ce în ce mai mult binele comun, pe măsură ce, întrucât consumul a devenit mai activ, un act special poate alimenta o industrie nouă. Vine apoi repartiția produsului, care se realizează urmând contingentul de valoare pe care fiecare l-a adus la lucrarea totală. Dacă aceasta nu este o asociație, mă întreb ce este. Remarcați că niciunul dintre lucrători nu a scos din neant nici cea mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în plin secol al XIX-lea, câteva zile după revoluția din Februarie, făcută în numele libertății, un om mai puternic decât un ministru, un membru al guvernului provizoriu, un oficial îmbrăcat cu o autoritate revoluționară și nelimitată, întrebând rece dacă, în repartiția salariilor, este bine de a ține cont de forța, talentul, activitatea, abilitatea muncitorului, adică de bogăția produsă; sau dacă, neținând cont de aceste virtuți personale, nici de efectul lor util, nu ar fi mai bine să se dea de acum
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
-și recâștiga demnitatea. În sfârșit, principiul etern că statul nu trebuie să fie producător, ci să procure securitate producătorilor, antrenează în mod necesar economie și ordine în finanțele publice; prin urmare, numai acest principiu face posibilă o bună și justă repartiție a impozitului. Într-adevăr, statul, să nu uităm niciodată, nu are resurse proprii. Nu are nimic, nu posedă nimic în afară de ceea ce ia de la muncitori. Atunci când se amestecă în toate, înlocuiește activitatea privată cu trista și costisitoarea activitate desfășurată din banii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]