455,265 matches
-
și mai puțin cronică de film. Unul din crezurile de căpătâi ale celor din La Nouvelle Vague (Chabrol, Truffaut, Doniol-Valcroze, Godard, Rivette, Rohmer, și, deși nu provenea dintre "titularii" de la Cahiers du cinéma, Alain Resnais) era libertatea camerei. Mișcarea acesteia reprezintă pentru ei esența cinematografiei; nu trebuie să se odihnească decât pentru a-și aduna forțele pentru o nouă secvență, nu pentru a crea o imagine frumoasă. Cel care a rupt-o cu regulile rigide în această privință a fost Godard
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
pe prima. A scrie îngrijit, cu fraze scurte, metaforic, a dramatiza clișee și a zugrăvi tablouri exotice înseamnă tot ce poate fi mai prăfuit pentru un critic literar care l-a iubit pe Barthes și îl plînge pe Derrida, dar reprezintă totul pentru un cititor care visează să i se ofere ocazia de a plonja într-o ficțiune plină de dramatism. Dacă pentru Robbe-Grillet lucrurile nu au suflet, cititorii tocmai asta caută în reprezentarea lor literară. Pe scurt, Le Soleil des
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
intermezzi în care Camilla, fiica lui Rocco Mascalzone - nepoata lui Luciano - povestește, în finalul cronologic al narațiunii, noului preot al satului, umilințele și forța cu care a știut să le îndure de-a lungul unei vieți "pe aripile vîntului". Monologul reprezintă o sugestivă punere în abis a literaturii, singura autoreferință care se constituie, desigur, într-un elogiu al literaturii: numai ea autentifică viața, o aduce la existență, comunicînd-o oamenilor. Pentru Actes Sud, romanul este "solar, profund umanist": un clișeu încă viu
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
nevoie de modele morale, de modele ale demnității actului de a scrie". Unul din atari modele - am preciza că e principalul (în orice caz invocarea ,impactului creat de dispariția lui Marin Preda" nu ni se pare aci tocmai fericită) - îl reprezintă, indenegabil, E. Lovinescu, veritabilă întrupare ,a intransigenței și a onestității față de sine și față de operă". însă nu trebuie să cădem, ne avertizează dl. Lefter, într-un gen de ,admirație muzeală" față de marii critici de ieri, într-o genuflexiune continuă ce
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
lumină. în acest sens, menirea unei edituri poate fi și aceasta: să-și apropie cititorii, invitîndu-i într-o lume care nu întotdeauna este doar a imaginarului". Cărțile nu sînt deci singurele vedete ale noii reviste, ci strălucesc într-un context reprezentat de toate artele, de la muzică, film, teatru, plastice, pînă la arta culinară. "Suplimentul" de 16 pagini e vioi și bine proporționat, alternînd informația scurtă și neutră despre noutăți cu interviuri, anchete, cronici, articole de opinie. Rubricile fixe au fost încredințate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
efectivă a acestui muzeu privat de artă contemporană, despre care, de altfel, am vorbit de nenumărate ori. Salonul de gravură mică, astăzi unul dintre proiectele de bază ale muzeului, al cărui caracter internațional nu este doar unul de fațadă, ci reprezintă chiar specificul său cel mai adînc, este atît o formă de semnalare a unui loc și de solidarizare în jurul unei idei, cît și o sursă directă, rapidă și eficientă de îmbogățire și de nuanțare a patrimoniului. în absența, deocamdată, a
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
obsesia Balcicului ar putea să pară frivolă, un simplu automatism tematic sau doar un capriciu de vilegiaturist în goană după imagini pentru album, în esență acest fenomen se constituie într-o realitate artistică și morală infinit mai profundă. III Balcicul reprezintă pentru arta românească, în mod cert, un fel de pol sudic, o componentă solară și meridională, de factură postimpresionistă, care contrabalansează tensiunile nordice, expresioniste și nocturne, ale Școlii de la Baia Mare. Dar dacă Balcicul nu a creat, asemenea mișcării de la Baia Mare
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
fi demolator nu numai pentru întreaga țară, nu numai pentru valorile de semnificație ale acesteia. S-a încercat aneantizarea personalității Maestrului, care a fost exclus din viața publică pentru o perioadă de două stagiuni. Revenirea sa la pupitrul Filarmonicii a reprezentat un act de justiție tocmai față de aceste valori. Se dorea atragerea acestora, a intelectualilor, a artiștilor, în angrenajul de forță al puterii comuniste în scopul legitimării acesteia. Pentru George Georgescu momentul a fost unul de revenire în zona firescului în
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
de către soția Maestrului, doamna Tutu George Georgescu, de către fiica maestrului, doamna Ioana Rațiu Răileanu. Sunt energii, eforturi și insistențe demne de această cauză atât de nobilă cum este revenirea în actualitate a marelui tezaur al valorilor muzicale pe care îl reprezintă moștenirea artistică a maestrului Georgescu.
... Au mai trecut patru decenii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12313_a_13638]
-
să vezi banii începînd să curgă. Un reporter de la USA Today îl întrebă într-un e-mail: "E ceva adevărat?" Chip îi răspunse, tot printr-un e-mail: "E adevărat. Statul național bazat pe profit, cu o populație de acționari dispersați global, reprezintă etapa următoare în evoluția economiei politice. ŤNeotehnofeudalismul luminatť înflorește în Lituania. Vino să vezi cu ochii tăi. Îți garantez un minimum de nouăzeci de minute cu G. Misevicius". USA Today nu-i răspunse. Chip începu să se teamă că exagerase
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
Adrian Terian Fără a înceta să reprezinte un stil inimitabil, Cornel Regman este expresia unui mod-de-a-fi-critic, încadrându-se într-un filon bogat care se întinde în literatura noastră de la Ilarie Chendi și Șerban Cioculescu până la, să zicem, Nicoleta Sălcudeanu și Mihai Iovănel. șugubăț și peant, ludic și
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
pornind de la ideile lor, care, în fiecare fază a vieții, sunt diferite. Tolstoi ne oferă astfel o altă concepție a ceea ce este omul: un itinerar, o cale sinuoasă, o călătorie ale cărei faze succesive sunt nu numai diferite, dar care reprezintă adesea negarea totală a fazelor precedente. Am spus cale, și acest cuvânt riscă să ne ducă pe drumuri greșite, căci imaginea drumului evocă un scop. Or, către ce scop duc aceste căi care nu se termină decât fortuit, întrerupte de
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
organic" la noi: "Ele sunt literatură și nu o literatură minoră, exponentă a mentalității păturilor intermediare. Ele constituie însăși literatura reprezentativă a secolului al XVIII-lea românesc." Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir, text ambigu, obscur, ocult, cu limbaj criptic, reprezintă vocația euristică. Ca și în cazul Psaltirii în versuri, analiza Istoriei... (cea mai substanțială din carte) reia ideile din Expresivitatea involuntară, indeterminarea și indecizia stilistică a operei fiind astăzi punctele de maxim interes: "Limbajul a vrut să schimbe codul fără
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
procedee, structura mesajului." Nu resping vocația euristică a Istoriei..., dar încadrarea operei în ecuația acestei teorii mi se pare, totuși, predeterminată. Excelenta analiză demonstrează tocmai lipsa la D. Cantemir a conștiinței asupra posibilului destinatar al textului său. Vocația evaziunii este reprezentată de idile, de așa-numitele cântece câmpenești, poeziile "lumești" inspirate de viața obișnuită, scrise în afara codurilor, dintr-o pornire lirică sinceră, fără artificii și fără retorică: "Senzația acută a unei senzualități viguroase este accentuată de lipsa de rafinament artistic a
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
al lui Pușcariu, în 1940 (și reluat de Micul Dicționar Academic, 2001), este de fapt un alt cuvînt, rar și cu sens nesigur: "insectă nedefinită mai îndeaproape". În plus, în titlul citat sensul cuvîntului nu este unul imediat motivat, ci reprezintă o extindere accidentală. Sensul de bază al unui derivat cu sufixul -ar suferă de o anume ambiguitate, pentru că asociază calitatea de agent cu un obiect, fără a indica exact tipul acțiunii: căpșunarul este, în principiu, cel care cultivă căpșuni, dar
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
aceasta nu poate decât să mă fericească... C. P.: Cum să iubim și cum să ne dăruim unii altora în această lume în care vie e cu adevărat numai convenția? N. C.: Știu că am scris aceste cuvinte - dar ele reprezintă mai mult o hiperbolă poetică, pe care de altfel o amendez pe parcursul poeziei. Nu detest convenția - ea fiind concluzia unui șir de experiențe, ea e adesea un semn de civilizație, facilitând conviețuirea și comunicarea (acel "bună ziua", acel "mulțumesc frumos" etc.
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
propune așadar o primă descriere a "tipului pragmatic" al limbii române și a varietăților sale regionale: studiul comportamentului lingvistic manifestat în interacțiunea verbală, constantele asociate cu tradiția culturală, cu stilul de viață și mentalitățile unor comunități. Tradiția cercetării dialectologice, bine reprezentată în lingvistica românească, dar dominată multă vreme de interesul pentru inventar, pentru fonetică și lexic, este astfel "deturnată" - cu sprijinul etnolingvisticii și al sociolingvisticii - către cercetarea pragmatică, către investigarea strategiilor conversaționale. Se pornește de la ideea că în fiecare limbă și
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
bancă, în fața blocului, la cozile din magazine, la piață, pe stradă, picură otrava minciunii și a fricii. După cum manipulările grosolane prin televiziuni prind la foarte mulți tineri. "Cum să votez cu Băsescu? Are ăla mutră de președinte? Cum o să mă reprezinte, cu chelia lui, în relațiile internaționale?" Fata indignată, o superbă blondă, tocmai coborâse dintr-un la fel de superb automobil de ultimul tip. Argumentul nu ieșise, însă, din adorabilul ei căpșor. Îl auzisem, până la sațietate, la armata de năimiți scoasă la atac
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
care descinsese, princiar, studenta mea se afla un june ras în cap, cu o perfectă figură de killer. "Observ că nu-ți place chelia lui Băsescu. Dar a bodyguardului care nu te scapă din priviri îți place? Sau el te reprezintă numai în relațiile... interne?" Conversația părea să se oprească aici. O fracțiune de secundă, domnișoara a părut că meditează intens. Apoi, ca și cum ar fi fost de la sine înțeles că una e viața și alta politica, mi-a zâmbit dulce: "Nu
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
Bogățiile nemăsurate acumulate în ultimii patru ani exercită asupra lor o presiune care-i împinge la acțiuni iraționale. Vulgaritatea limbajului întrebuințat de Năstase, presiunea draconică asupra televiziunilor, activarea la comandă a jurnaliștilor-măciucari, manevrele grosolane prin institutele de sondare a opiniei reprezintă ultima speranță a găștii cleptocratice girate de "săracul și cinstitul" Iliescu de a rămâne stăpânii feliei de cașcaval. Ei bine, nu vor rămâne!
Mahalaua ca agent electoral by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12320_a_13645]
-
insensibilitate mascată de cinism și de vorbe de duh, Fry vede și inocență. Iar războiul (da, Waugh prevestește al doilea război mondial!) care era inițial echivalentul Judecății de Apoi meritată de acești tineri inconștienți, devine la Fry o catastrofă care reprezintă o posibilitate de redempțiune pentru personaje. În vortexul narativ al filmului stă o poveste de dragoste: cea dintre Nina (Emily Mortimer) și Adam Symes (Stephen Campbell Moore), autorul unui roman confiscat la vamă și - forțat de împrejurări - al unei rubrici
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
ani de cinematografie etc., dar - aici citez părerea unei co-spectatoare care a pus punctul pe "i" - lipsește aristotelica necesitate: această formă de colaj e ok, dar la fel ar fi fost o mie altele. Iar bombardamentul cu imagini nu mai reprezintă demult o noutate. Pretențioasa afirmație de pe genericul de sfârșit ("Fiecare cadru din acest film are o poveste, detalii pe site...") e irelevantă, tocmai pentru că documentarul ar trebui să aibă relevanță în sine. Scuza e că filmul a fost dezvoltat simultan
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
lipsiți de talent (dar și unii talentați) când vor să-și publice cărțile. Nu-i interesează că produsul muncii lor nu are căutare, că librarii refuză să-l difuzeze, că publicul îl ignoră cu desăvârșire. Pentru ei tipărirea unei cărți reprezintă un scop în sine, urmărit cu fanatism. De fapt, nu un scop în sine, ci un mijloc de a-și crea obsedantul statut de scriitori. La nevoie găsesc finanțatori pentru a-și publica scrierile: directori de bănci sau de crescătorii
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
o metafizică a puterii". Avocat al trecutului lamentabil, d-sa ne asigură că totalitarismul roșu ,n-a avut timp să devină o religie" și, în consecință, ,eficiența propagandei comuniste e astăzi exagerată". Verbigerație cu o miză contraproductivă pentru întregul grup reprezentat de autor! Procedînd tendențios, Petru Poantă încearcă a demonta supărătoarea, pentru d-sa, ,retorică anticomunistă", în frunte cu ,stereotipiile sale", taxate acestea drept ,o altă sursă a demagogiei". Dacă renunțăm la conceptul colaboraționismului (,termen inadecvat"), nu-i așa că realitatea în
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
nevoie de modele morale, de modele ale demnității actului de a scris". Unul din atari modele - am preciza că e principalul (în orice caz invocarea "impactului creat de dispariția lui Marin Preda" nu ni se pare aci tocmai fericită) - îl reprezintă, indenegabil, E. Lovinescu, veritabilă întrupare "a intransigenței și a onestității față de sine și față de operă". însă nu trebuie să cădem, ne avertizează dl. Lefter, într-un gen de "admirație muzeală" față de marii critici de ieri, într-o genuflexiune continuă ce
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]