2,064 matches
-
Colorantul din țesăturile vopsite se considera parte integrantă a fibrei și nu se îndepărtează. Analizele se efectuează pe baza masei uscate, fiind prezentată și o procedură de determinare a masei uscate. Rezultatul se obține aplicând masei uscate a fiecărei fibre reprizele convenționale prezentate în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compoziției fibroase și etichetarea produselor textile. Înainte de a fi supuse oricărei analize trebuie identificate toate fibrele prezentate în amestec. În unele metode chimice componentul insolubil
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
8. Calcularea și exprimarea rezultatelor Masă componenței insolubile se exprimă în procente, raportat la masa totală de fibră din amestec. Procentul de componentă solubila se obține prin diferența. Se calculează rezultatul pe baza masei uscate și pure, corectata cu: a) reprizele convenționale; și b) factorii de corecție necesari pentru a se lua în calcul pierderea de material în timpul tratării prealabile și al analizei. Calculele se fac aplicându-se formulă prezentată la pct. I.8.2. I.8.1. Calcularea procentului de
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
tratării prealabile. a(1)+b(1) 100 p(1) (1+ ────────── ) 100 P(1A)%= a(1)+b(1) (a(2)+b(2) P(1)(1+ ─────────)+(100 - p(1)) (1+ ──────────) �� 100 100 în care: p(1A) - procentul de component insolubil corectat cu reprizele convenționale stabilite și pierderea de masă în timpul tratării prealabile; p(1) - procentul de component insolubil uscat și pur, astfel cum a fost calculat pe baza formulei prezentate la pct. I.8.1; a(1) - repriză convențională stabilită pentru componentul insolubil
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
de component insolubil corectat cu reprizele convenționale stabilite și pierderea de masă în timpul tratării prealabile; p(1) - procentul de component insolubil uscat și pur, astfel cum a fost calculat pe baza formulei prezentate la pct. I.8.1; a(1) - repriză convențională stabilită pentru componentul insolubil; a(2) - repriză convențională stabilită pentru componentul solubil; b(1) - pierderea procentuala a componentului insolubil cauzată de tratarea prealabilă; b(2) - pierderea procentuala a componentului solubil cauzată de tratarea prealabilă. Procentul celui de-al doilea
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
și pierderea de masă în timpul tratării prealabile; p(1) - procentul de component insolubil uscat și pur, astfel cum a fost calculat pe baza formulei prezentate la pct. I.8.1; a(1) - repriză convențională stabilită pentru componentul insolubil; a(2) - repriză convențională stabilită pentru componentul solubil; b(1) - pierderea procentuala a componentului insolubil cauzată de tratarea prealabilă; b(2) - pierderea procentuala a componentului solubil cauzată de tratarea prealabilă. Procentul celui de-al doilea component (p(2A%) este egal cu 100-(p1A
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
continuă conform pct. ÎI.8.1. ÎI.9. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se exprimă masă fiecărei fibre din amestec în procente din masa totală a amestecului de fibre. Se calculează rezultatul pe baza masei uscate și pure, corectata cu a) "reprizele convenționale stabilite" și cu b) "factorii de corecție corespunzători pentru a se lua în calcul pierderea de material în timpul tratării prealabile". ÎI.9.1. Calcularea procentului de component insolubil pe baza masei uscate și pure, fără a se lua în
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
1) - procentul primului component în stare uscată și pură; m(1) - masă uscată și pură a primului component; m(2) - masă uscată și pură a celui de-al doilea component. ÎI.9.2. Pentru calcularea procentului fiecărui component se aplică reprizele convenționale și, după caz, factorii de corecție pentru pierderea de masă în timpul tratării preala bile, conform pct. I.8.2. III.1. Precizia metodelor Precizia indicată în metodele individuale se referă la reproductibilitate. Reproductibilitatea se referă la fiabilitate, în sensul
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
Colorantul din țesăturile vopsite se considera parte integrantă a fibrei și nu se îndepărtează. Analizele se efectuează pe baza masei uscate, fiind dată și o procedură de determinare a masei uscate. Rezultatul se obține aplicând masei uscate a fiecărei fibre reprizele convenționale prezentate în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 332/2001 . Înainte de a incepe orice analiza trebuie identificate toate fibrele prezente în amestec. În unele metode chimice componentul insolubil dintr-un amestec poate fi parțial dizolvat de reactivul folosit
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
s-a îndepărtat complet fibră (fibrele) solubila (solubile). I.8. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se exprimă masă fiecărui component că procent din masa totală a fibrelor din amestec. Se calculează rezultatul pe baza masei pure uscate, corectata prin aplicarea: a) reprizelor convenționale; și b) factorilor de corecție corespunzători pentru luarea în calcul a pierderilor de materiale nefibroase în timpul tratării prealabile și analizei. I.8.1. Calcularea procentelor de masă ale fibrelor uscate pure fără a ține seama de pierderile de masă
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
d" sunt indicate în secțiunile corespunzătoare din anexă A privind diferitele metode de analiză a amestecurilor binare. De câte ori este posibil " d(3) " trebuie determinat în prealabil prin metode experimentale. I.8.2. Calcularea procentului fiecărui component cu aplicarea corecțiilor prin reprizele convenționale și, atunci când este cazul, a factorilor de corecție pentru pierderile de masă din timpul tratării prealabile. Se dau: A = 1 + ─────────── ; B = 1 + ─────────── ; A = 1 + ─────────── 100 100 100 atunci: P(1)A P(1)A% = ────────────────────── x 100 P(1)A
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
de al doilea component pur uscat, obținut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1; P(3) - procentul celui de al treilea component pur uscat, obținut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1; a(1) - repriză convențională a primului component; a(2) - repriză convențională a celui de al doilea component; a(3) - repriză convențională a celui de al treilea component; b(1) - procentul pierderii de masă suferite de primul component în timpul tratării prealabile; b(2) - procentul
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1; P(3) - procentul celui de al treilea component pur uscat, obținut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1; a(1) - repriză convențională a primului component; a(2) - repriză convențională a celui de al doilea component; a(3) - repriză convențională a celui de al treilea component; b(1) - procentul pierderii de masă suferite de primul component în timpul tratării prealabile; b(2) - procentul pierderii de masă suferite de al doilea
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
P(3) - procentul celui de al treilea component pur uscat, obținut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1; a(1) - repriză convențională a primului component; a(2) - repriză convențională a celui de al doilea component; a(3) - repriză convențională a celui de al treilea component; b(1) - procentul pierderii de masă suferite de primul component în timpul tratării prealabile; b(2) - procentul pierderii de masă suferite de al doilea component în timpul tratării prealabile; b(3) - procentul pierderii de masă
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
continuă potrivit pct. ÎI.8.1. ÎI.9. Calcularea și exprimarea rezultatelor Se exprimă masă fiecărei fibre din amestec în procente din masa totală a amestecului de fibre. Se calculează rezultatul pe baza masei uscate și pure, corectata cu: a) reprizele convenționale; și b) factorii de corecție corespunzători pentru a lua în calcul pierderea de material în timpul tratării prealabile. ÎI.9.1. Calcularea procentului de masă al fibrelor pure și uscate, fără să se țină seama de pierderile de masă din
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
component pur uscat; m(1) - masă uscată a primului component; m(2) - masă uscată a celui de al doilea component; m(3) - masă uscată a celui de al treilea component. ÎI.9.2. Pentru calcularea procentului fiecărui component cu aplicarea reprizelor convenționale și a factorilor de corecție pentru pierderea de masă din timpul tratării prealabile, conform pct. I.8.2. III. Metodă de analiză cantitativa prin utilizarea ambelor procedee de separare manuală și chimică a amestecurilor ternare de fibre De câte ori este
HOTĂRÂRE nr. 762 din 26 iunie 2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136303_a_137632]
-
prin Hotărârea Guvernului nr.762/2001 privind stabilirea metodelor de analiză utilizate pentru determinarea și verificarea compoziției fibroase a produselor textile. (2) Compozițiile fibroase prevăzute la art. 4-6 se determina procentual prin aplicarea la masa uscată a fiecărei fibre a reprizelor convenționale corespunzătoare, prevăzute în anexa nr. 2, după îndepărtarea substanțelor menționate la art. 11." ... 3. Articolul 14 se abroga. 4. Alineatul (1) al articolului 16 va avea următorul cuprins: "Art. 16. - (1) Constituie contravenție nerespectarea dispozițiilor art. 3, art. 4
HOTĂRÂRE nr. 25 din 17 ianuarie 2002 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compoziţiei fibroase şi etichetarea produselor textile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139699_a_141028]
-
alte echipamente de protecție. ... (3) Echipamentul de protecție trebuie schimbat ori de câte ori este necesar și obligatoriu la începutul zilei de lucru. ... (4) Mâinile vor fi spălate și dezinfectate de mai multe ori în cursul aceleiași zile de lucru, precum și după fiecare repriză de lucru sau după fiecare utilizare a cabinei de toaletă. ... (5) Este interzis fumatul în spațiile de producție, precum și în alte zone și culoare de tranzit al cărnii proaspete. ... (6) Personalul care vine în contact cu produsul finit neprotejat de
NORMA SANITAR VETERINARA din 26 iulie 2002 (*actualizata*) privind producerea, comercializarea şi utilizarea carnii separate mecanic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145709_a_147038]
-
reprezentată printr-o sfoară, sfoară ce va fi înlocuită în 1875 cu o bară fixă, înălțată la 8 picioare deasupra solului (2,44 metri). Începând cu acest an se hotărăște ca echipele să nu mai schimbe terenul decât după prima repriză. La 16 noiembrie 1878 finala Wanderers Clapham Rovers s-a disputat în nocturnă, partida fiind prima din istoria jocului de fotbal disputată în astfel de condiții. Desigur, ca spectacol fotbalistic, jocul nu a satisfăcut, deoarece instalația de nocturnă era rudimentară
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
fiind de 20 de lei la tribună (sumă considerabilă la aceea vreme) și 5 lei pentru un loc în picioare pe marginea terenului. Fanfara militară a intonat în deschidere imnurile de stat ale Iugoslaviei și României, delectând publicul și între reprize. La apelul arbitrului iugoslav Simonovici, jucătorii s-au aliniat în următoarele formații: Belgrad: Urbanici, Porovici, Popovici, Georgevici, Zdravcovici, Mihailovici, Vasilievici, Mitrovici, Noici, Simici, Zivcovici. București: Stroescu, Panaitescu, Tase Protopopescu, Bădiceanu, Ferrero, Deleanu, Hillard, Ionescu, Oaje, Bode, Charles. Scor final: 2
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
Iugoslaviei. Această competiție a fost câștigată de România, reprezentativa țării noastre reușind ca pe parcursul întregii desfășurări a competiției să nu primească nici un gol. În finala împotriva Iugoslaviei, reprezentativa României nu a lăsat adversarilor nici o șansă, detașându-se încă din prima repriză, când golurile înscrise în ordine de Bindea, Ciolac, Bodola (2) și Dobay aveau să pecetluiască și rezultatul final al partidei: 5 0. Pe baza Legii nr. 104 din 8 mai, în ziua de 22 iunie 1933 are loc ședința de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de a juca finala Cupei Campionilor Europeni ediția 1985-1986. 7 Mai 1986 Sevilla (Spania). În finala Cupei Campionilor Europeni ediția 1985-1986 Steaua F.C. Barcelona, echipa noastră termină cele 90 de minute regulamentare fără a primi gol (0-0). După cele două reprize de prelungiri, scorul rămâne identic, urmând loviturile de la 11 metri pentru departajare. Echipa noastră intră în posesia trofeului în urma reușitei jucătorilor Lăcătuș și Balint, dar această partidă a fost practic câștigată de portarul Helmuth Duckadam care a reușit o performanță
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
la Linz. Preliminariile Campionatului European din Belgia și Olanda 2000 aduc față în față, la București selecționatele României și Ungariei. Jocul depășește cu mult amploarea unui joc de calificare datorită revenirii în echipa națională a lui Gheorghe Hagi. În urma unei reprize care a intrat în istorie, căpitanul naționalei marchează un gol de o importanță deosebită, deschizând drumul primei victorii românești în fața echipei maghiare (2 0). La 4 septembrie 1999, România învinge Slovacia cu 5-1 la Bratislava, Hagi marcând din nou un
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
nu trebuie în nici un caz să prezinte vreun pericol pentru el însuși sau pentru ceilalți jucători. Această măsură se aplică și bijuteriilor de orice fel. Durata unei partide de fotbal este de 90 de minute. Partida de fotbal are două reprize egale a câte 45 de minute. Orice acord privind modificarea duratei unei partide trebuie să intervină înainte de lovitura de începere și să fie în conformitate cu regulamentul competiției respective. Între cele două reprize, jucătorii au dreptul la o pauză ce nu trebuie
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de 90 de minute. Partida de fotbal are două reprize egale a câte 45 de minute. Orice acord privind modificarea duratei unei partide trebuie să intervină înainte de lovitura de începere și să fie în conformitate cu regulamentul competiției respective. Între cele două reprize, jucătorii au dreptul la o pauză ce nu trebuie să depășească 15 minute. Durata pauzei dintre cele două reprize nu poate fi modificată decât cu consimțământul arbitrului. Fiecare repriză trebuie prelungită cu scopul adăugării timpului pierdut pentru: schimbări de jucători
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
modificarea duratei unei partide trebuie să intervină înainte de lovitura de începere și să fie în conformitate cu regulamentul competiției respective. Între cele două reprize, jucătorii au dreptul la o pauză ce nu trebuie să depășească 15 minute. Durata pauzei dintre cele două reprize nu poate fi modificată decât cu consimțământul arbitrului. Fiecare repriză trebuie prelungită cu scopul adăugării timpului pierdut pentru: schimbări de jucători; examinarea jucătorilor accidentați; transportul jucătorilor accidentați în afara terenului de joc; acțiuni ale jucătorilor pentru pierderea deliberată de timp; orice
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]