1,218 matches
-
a asistat niciodată la un spectacol de gladiatori. Forțat să meargă acolo de prietenii săi, n-a putut, spre marea lui surpriză, să reziste acestei "sângeroase voluptăți" care invada publicul. Genul acesta de spectacol îi inspira, în realitate, dezgust și repulsie. Or, întâlnind, în zilele crudelor și funestelor jocuri, din întâmplare, cum ieșeau de la un prânz, niște prieteni și tovarăși, aceștia, în ciuda refuzurilor hotărâte și a rezistențelor sale, l-au dus cu o blândă violență până la amfiteatru. "Degeaba, zise el, îmi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu pot deci fi nici unul, nici celălalt, eroi de tragedie. Primul reprezintă o perfecțiune la nivel prea înalt pentru ca spectatorul să fie în măsură să se identifice cu el. În ceea ce-l privește pe al doilea, nu ar trezi decât repulsie. Eroul trebuie să fie suficient de "supus greșelii" pentru "a ne semăna", suficient de bun pentru a ne face milă prin nefericirea lui nemeritată. Acesta este, conform lui Aristotel, criteriul "celei mai frumoase tragedii". Acesta este și motivul pentru care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tragicul nu se poate produce, evenimentul patetic neavând loc. De aceea această configurație este rar exploatată. "Combinația în care, dispus fiind să acționezi în deplină cunoștință de cauză, nu se trece la fapte, este cea mai rea, căci ea trezește repulsia fără să producă tragicul din lipsa efectului violent." (cap. 14) Eroul acționează, deși știe contra cui. Este cazul Medeei, eroina lui Euripide, care-și sacrifică propriii copii. Un asemenea act de violență generează tragicul. Eroul nu descoperă identitatea victimei decât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
apară episodic un personaj de nemernic și cu singurul scop de a-l pune mai bine în valoare pe cel virtuos. Iată de ce în Gemenii venețieni, trădătorul, Pancrazio, nu apare decât când și când, cu unicul scop de a trezi repulsia spectatorului. În Teatrul comic, Goldoni îi atribuie lui Orazio următoarele cuvinte: "Nelegiuiții pot fi arătați pe scenă; dar nu și caracterele scandaloase, ca cel al tatălui care s-ar face pețitorul propriilor sale fiice. Și pe urmă, când se vrea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
lucru nu este verosimil din moment ce etnologia și exemplele istorice tind să indice o evoluție a practicilor funerare independentă de cea a credințelor religioase. De fapt, debarasarea de morți este o acțiune mai ales igienică, funcțională, generată de bun-simț și de repulsie, nu mai puțin decât de oroare sau pietate. Întrebările relative la această realitate și mai apoi gesturile suplimentare inspirate de protejarea corpului sau de preocupările din sfera supraumanului sunt, În mod verosimil, printre vestigiile apariției comportamentului religios, dar nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru Legiune o pasiune constantă și perpetuă. Ei vedeau în ea doar două culori: negru și alb. Aceasta era viziunea lor și asupra lumii. Sacrificiul constituia un element primordial. Așa se explică puternicul cult al morților din cadrul mișcării. Unii aveau repulsie față de acest lucru, considerîndu-l morbid. Părea poate așa din postura avantajoasă a salonului madamei Lupescu. Dar salonul ei și România aceea care îl înconjura se aflau la o distanță astronomică de cea a țăranului român. Legiunea reprezenta un protest aproape
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
presa legionară, ci aceea a burgheziei cuziste se afla în primele rînduri. Atacurile din presă aveau drept vîrf de lance drojdia jurnalismului cuzist, ca I. P. Prundeni și Ilie Rădulescu, directorul ziarului cuzist "Porunca vremii". Horia Sima nutrea același sentiment de repulsie atît față de el cît și de ziarul lui. Anterior, Rădulescu îi adulase într-o manieră grețoasă pe regele Carol și pe Iorga. Era un dușman înverșunat al Legiunii, iar Iorga era pentru el "marele nostru Iorga" (...), scria despre "sufletul lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceea ne vom gîndi la pedepsirea asasinilor lui Iorga și ai celorlalți", a replicat Sima. Ceea ce Antonescu nu era dispus să facă46. Totuși, aceste două zile sîngeroase par să fi constituit punctul de cotitură al atitudinii lui Antonescu față de Legiune. Repulsia sa față de anarhia legionară începea să se cristalizeze. El i-a convocat pe cîțiva dintre ofițerii lui superiori de încredere și, după cum își amintea Amiralul Măcelaru, le-a spus că va nimici Legiunea de îndată ce acest lucru va fi posibil 47
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
foștii săi camarazi: „În mod normal, bancherii, industriașii, foștii culaci n-au ce căuta În partidul nostru. Dar fiindcă erau evrei și de orientare sionistă, am trecut cu vederea originea lor socială. Această stare de lucruri s-a născut din repulsia noastră față de antisemitism și din respect pentru suferința evreilor”. Procesul Slánský a fost o mascaradă criminală, un asasinat juridic transformat În reprezentație publică 13. Ca și procesul Comitetului Antifascist din Moscova, evenimentele de la Praga se voiau o uvertură la arestul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
XXI, ca și În secolul al XVIII-lea, Rusia era și În Europa, și În afara ei: nation d’Europe după Montesquieu, „sălbăticie scită” pentru Gibbon. Pentru ruși, Occidentul a rămas ce era de veacuri: un obiect contradictoriu de atracție și repulsie, de admirație și resentiment. Conducătorii, dar și populația Rusiei rămâneau extrem de sensibili la opiniile din exterior, manifestând În același timp o suspiciune profundă față de orice critică sau interferență din străinătate. Istoria și geografia au pricopsit Europa cu o vecină greu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
degradării materialului fagocitat (După Olinescu A., 1995Ă. IOAN PAUL172 Recunoașterea, atașarea și fixarea fagocitului de particulă străină este mediata sau nu de receptori și opsonine, imunoglobulina G și fracțiuni ale complementului. Opsonizarea are rolul de a crește hidrofobicitatea bacteriilor, reducând repulsia electrostatica dintre bacterii și fagocite, ambele cu sarcina negativă a suprafeței. Particulă fagocitabilă trebuie să fie mai hidrofoba decât suprafață fagocitului. Virulenta bacteriilor este strâns legată de hidrofobicitatea pereților acestora. Bacteriile cu hidrofobicitate crescută sunt mai usor fagocitate decât bacteriile
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de devitalizare pe care o degajă chipul ei, privirea nu exprimă tristețe, cât ceva mortificat, așa cum buzele întredeschise nu exprimă imediat senzualitate, ci în lipsa articulației discursive, ceva litificat. Feminitatea nu mai poate fi devoalată, devine insondabilă, element de atracție și repulsie pe care se fondează nesiguranța, anxietatea. Acest bust are ceva statuar, reificat. Din fundalul de cărămiziu-ocru este eliminat complet orice detaliu, ca și cum Loghi ar vrea să ne ofere un portret în efigie. În Prințesa Bizantină (1908), Loghi creează atmosfera cvasiteatrală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care o desemnează simbolic. Scenariul decadent nu le mai asociază doar în plan formal, așa cum mărul sugerează de o manieră gingașă acordul dat tentației, ci construiește o tensiune a contrastelor, asociind atracția pe care o exercită sexualitatea feminină cu repulsia pe care o trezește aceeași sexualitate transpusă în corpul ofidian, care nu mai rămâne doar un accesoriu simbolic al tentației. Violența imaginii consistă în acest aliaj între atracție și repulsie al unei sexualități virtual punitive. În același timp, tabloul se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contrastelor, asociind atracția pe care o exercită sexualitatea feminină cu repulsia pe care o trezește aceeași sexualitate transpusă în corpul ofidian, care nu mai rămâne doar un accesoriu simbolic al tentației. Violența imaginii consistă în acest aliaj între atracție și repulsie al unei sexualități virtual punitive. În același timp, tabloul se află la confiniile cu pornografia și kitschul prin specularea efectului carnavalesc al juxtapunerii femeii și șarpelui, clișeu al demonologiei populare, într-o ecuație plină de subînțelesuri lubrice. Tema este reluată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai important pentru cel care-l urmărește. Consecințele atitudinilor asupra comportamentului pot fi diferite. Există patru categorii generale de comportament care pot fi descrise: apropiere pozitivă (de exemplu: atitudinea prietenoasă, de simpatie etc), apropiere negativă (atacul, bruscarea, Îmbrâncirea), evitarea negativă (repulsia ori teama) și evitarea pozitivă (de exemplu, acceptând despărțirea sau singurătatea atunci când acestea plac unei persoane dragi). Aceste categorii de comportament corespund unor categorii ipotetice de reacții afective. Scările de atitudine nu măsoară dimensiunea pozitiv-negativă. 4) Atitudinea este un fenomen
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care posedă asemenea rezultate nu s-au Închegat atitudini clar definite față de obiect. Valoarea negativă a atitudinii indică reacții afective negative, reacții care dau naștere la răspunsuri de apreciere negativă sau evitare negativă cum ar fi reacția ofensivă și respectiv repulsia, În timp ce valoarea pozitivă a atitudinii indică reacții afective pozitive care dau naștere la răspunsuri de apropiere pozitivă și evitare pozitivă. In ceea ce privește puterea sau forța cu care cineva Își exprimă reacția față de obiect, se poate Întâmpla ca două persoane
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
estul Europei 736, corespondenții ziarelor "New York Times" și "Christian Science Monitor" dădeau tîrcoale Bucureștiului. Din articolele lor reieșea că poporul român acceptă comunismul, deși are oroare de el. După cum se arăta în "New York Times", "nici un popor nu are mai multă repulsie față de comunism decît cel român și nici unul nu face mai puțin decît acesta pentru a-l înlătura"737. Stimulat de cuvîntarea lui Gheorghiu-Dej cu privire la noua direcție, ambasadorul american din România, Schantz, le sugeră celor de la Washington să ia în considerare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Prof. univ. dr. Traian Vedinaș m-a inițiat, oarecum împotriva voinței mele fundamentată pe o serie de prejudecăți izvorâte la rândul lor din ignoranță culturală, în fascinanta lume a istoriei gândirii sociale românești. Rezultatul acestei inițieri a constat în temperarea repulsiei cioraniene pe care o nutream față de tradiția culturală din care, cu sau fără voia mea, fac până la urmă parte. Doamnele prof. univ. dr. Maria Roth și prof. univ. dr. Livia Popescu m-au sensibilizat față de problemele sociale, ajutându-mă să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]