2,221 matches
-
două pânze goale. ești atent la rama de lemn, mult prea groasă pentru ideile tale, înainte să-ți arunci furia sau calmul în tușe adânci. te ascunzi între două linii. creezi tunelul prin care liniștea ridică întunericul la grad de resemnare. unde vei așterne buzele, te întreb. știu că urăști roșul. le voi colora în alb. poate așa se vor naște alte arcuri de timp între vorbele nerostite. lasă albul deoparte. roșul îți va readuce un zâmbet stingher. pe fața ta
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
a unor ofițeri unguri din perioada pașoptistă care au fost prinși de armata rusă și executați prin spânzurare, treisprezece generali revoluționari din armata maghiară care visaseră că pot să se elibereze de sub puterea austriacă. Parcă le vedeam fețele inexpresive și resemnarea din priviri cu funia amenințătoare clătinându-se înaintea ochilor, lumea cârcotașă huiduindu-i și prieteni disperați care nu puteau să-i ajute să scape cu viață. Se așternuse o liniște surdă tăiată din când în când de câte un croncănit
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de la atâtea aplecări, mâinile reci de la zeama-ncleiată, picioarele amorțite și gâtul înțepenit, toate strigau neputința din noi. Abia coborâsem din acea mașină și în locul nostru urcau vite care-și strigau ultimele clipe de viață. Le priveam ochii și le citeam resemnarea născută din neputință. Cumva ne semănau, doar că drumul nostru ducea spre o altfel de execuție. Nouă urma să ni se taie cordonul ombilical, fiind condamnați să trăim pe picioarele noastre, departe de părinți și fără cei dragi lângă noi
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
de dans, am dat naștere la zeci de zâmbete cârcotașe. Pe o melodie italiană, Erjika își înlănțui brațele peste umerii mei și lipindu-și trupul de mine, își începu legănarea pe ritmul lent și melodios, desenând în eter o dulce resemnare. Capetele noastre se sprijineau unul de altul. Ea închisese ochii și se visa iubită și-i închisesem și eu să arăt tuturor ca n-o să-mi mai pese. Ne am unduit minute în șir și nici n-am tresărit când
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
M-a prins... gata cu somnul, gata cu visul. O mână mare și crăpată de muncă răsări dintr-o parte și stătea deasupra capului meu amenințătoare. O să doară, mă gândeam în acele momente așa că am închis ochii așteptând lovitura cu resemnare. Îmi era ciudă că tata nu mă lăsase să învăț cum se plânge. Câteva lacrimi ar fi putut înduioșa chiar și o brută. Așteptam fără să mai respir, fără să mă mișc, căutând să mă relaxez. Nu voiam să-l
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
era lipit de chip... Părea să exprime o oarecare mulțumire legată de dispariția soțului ei... Sau poate că, după jumătate de an de necazuri și disperare, s-a defectat resortul care-i controla voința și ajunsese la un fel de resemnare simțindu-se abandonată... Oricum, cred că a fost cîndva o femeie frumoasă, dar trăsăturile fine păreau să-și fi părăsit lăcașul și aveam acum impresia că privesc prin lentile divergente. Dacă consideri că există vreo legătură cu cutia de chibrituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
sans conscience. Mă gândesc tot mai mult că Jeff are dreptate cu lipsa teribilă a unor public philosophy. La noi măcar frecăm mangalul cu integrarea UE, de parcă ne-ar mântui de toate. Aici bate un mare vânt de nonsens și resemnare. Îl simt și când discut cu cei din departament: Eh, well! Și parcă se scarpină după ureche. E greu să mai pricepi ce a rămas rezonabil. Campaniile electorale sunt peste tot un circ și un Bingo la care câștigă Bush
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
puțin despre corupție, fie că aceasta nu există (ceea ce este puțin probabil), fie că ea este atât de bine organizată încât nu trezește vreo suspiciune. În numeroase alte cazuri, liniștea care înconjoară activitățile afectate de corupție pare să fie consecința resemnării sau a neputinței în fața acestui fenomen. Din acest punct de vedere, corupția cu care este confruntată societatea noastră actuală pare să fie o fatalitate. Preocupată de stăvilirea acestui fenomen, în opinia reprezentanților Băncii Mondiale, principalele cauze ale corupției rezidă în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
forțele în lupta împotriva corupției, iar societatea civilă, fiecare cetățean să reacționeze energic ori de câte ori se confruntă cu aceasta. Educația în vederea prevenirii și combaterii acestui flagel și sancționarea sa fermă trebuie să meargă mână în mână, altfel nu ne rămân decât resemnarea și acceptarea neputinței noastre de a-i pune capăt, pe care viața și urmașii noștri le vor judeca și taxa, pe bună dreptate, cu o meritată severitate. Întâlnire cu Emil Cioran în emisfera sudică IOAN SBÂRNĂ* AMBASADOR (P) Summary The
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Povestiri, și până prin 1928, o dată cu Hanu Ancuței, proza lui Sadoveanu afișează un realism sentimental și un naturalism descriptiv estompate însă progresiv. „Rafinarea povestirii merge paralel cu scăderea dramatismului“ - crede Nicolae Manolescu, din naturalismul social de viziune zolistă de la început, unde resemnarea și scepticismul înlocuiesc totuși tragismul, păstrându-se mai târziu doar simpla surprindere a condițiilor primare ale omului social. Și nu ca un demers militant de accentuare a opoziției între clase, dar între două lumi distincte: „Naturalismul din primele nuvele sadoveniene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vrei s-o recuperezi pe femeia asta, va trebui să treci printr-o biserică“. Dădu drumul unei înjurături și își trecu palmele peste față, înainte de a continua: „Află-ți refugiul în Allah și roagă-L să-ți dăruiască răbdare și resemnare“. Cum mă sculam să plec, dezamăgit și furios, continuă tata, Hamed mi-a mai dat, pe un ton de confidență, un ultim sfat: „Există în orașul ăsta multe văduve de război, multe orfane copleșite de lipsuri, multe femei descumpănite. Există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cârma țării sunt toți măcelăriți sau au fugit, le-au luat locul alții, care vin de la capătul pământului, și tu îmi reproșezi că iau lucrurile în serios? În chip de răspuns, dădu din umeri și rosti aceste vorbe de seculară resemnare: — Oricine o ia pe mama devine tatăl meu vitreg. Apoi s-a pus pe râs. Exista totuși cineva, un bărbat care nu se resemnase nicicum. Acesta era Tumanbay. El se pregătea să scrie paginile cele mai eroice din istoria orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să dureze veșnic amintirea muncii lor, a suferințelor lor, a năzuințelor celor mai nobile. Tumanbay n-a făcut altceva. Patru zile de curaj, patru zile de demnitate, de sfidare, nu fac oare mai mult decât patru veacuri de supunere, de resemnare, de meschinărie? Tumanbay a oferit orașului Cairo și poporului său cel mai frumos dar cu putință: un foc sacru ce va lumina și va încălzi lunga noapte care începe. Vorbele lui Nur nu mă convingeau decât pe jumătate, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
compromisuri. Își aținti arătătorul spre mine. — Ceea ce spuneți Ne încurajează. Bovadiglia a avut mână norocoasă. Sunteți pregătit să Ne slujiți? Am îngăimat o formulă de încuviințare. A luat act, nu fără a face o mutră oarecum ironică: — Să primim cu resemnare hotărârile Providenței! Continuă apoi, într-un debit accelerat, urmat cu trudă de tălmaci: — Sfetnicul Nostru, messer Guicciardini, v-a spus câteva cuvinte despre însemnătatea a ceea ce Noi așteptăm de la dumneavoastră. Vă vom vorbi despre aceste lucruri la momentul cuvenit. Rețineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Guicciardini, care tocmai se întorsese dintr-o lungă ședere la Modena. I-am împărtășit profunda mea dezamăgire, mai ales după vizita la Câmpul Vacilor. Nu s-a arătat deloc afectat. — Oraș etern, Roma, dar cu absențe, constată el cu înțeleaptă resemnare. După care continuă: — Oraș sfânt, dar cu necuviințe; oraș trândav, dar care, zi de zi, dăruiește lumii câte o capodoperă. Era o plăcere pentru spirit să merg alături de Guicciardini, să-i culeg impresiile, comentariile, confidențele. Erau totuși și câteva lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
el și le era teamă pentru el, de aceea se rugau lui Dumnezeu să-l ia sub ocrotirea Sa și să-l ducă de acolo cât mai departe. — Incorigibilul meu văr Giovanni, spunea Clement al VII-lea cu afecțiune și resemnare. Condottiere și Medici, el întruchipa întreaga Italie. Trupele pe care le comanda erau după chipul și asemănarea lui, venale și generoase, tiranice și justițiare, indiferente în fața morții. În anul acela, ele se puseseră în slujba papei. Erau numite Cetele Negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Veți pleca așa cum sunteți, în veșminte ușoare, cu brațele libere. N-am încercat să argumentez. Era scris că voi trece dintr-o patrie într-alta așa cum trece cineva de la viață la moarte, fără aur, fără podoabe, fără alt avut decât resemnarea mea în fața voii Celui-de-Sus. Când i-am explicat, în câteva cuvinte scurte, despre ce era vorba, Maddalena s-a ridicat în picioare. Încet, după obiceiul ei, dar fără nici o șovăială, de parcă ar fi știut dintotdeauna că o voi chema după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
din partea vreunui om. Își simți mușchii relaxându-se, și, odată cu trecerea timpului, se simți ciudat de calm, își simți gândurile picurând din el, și o forță bizară pătrunzându-l, o amorțeală strecurându-i-se în membre. Din cauza epuizării sau a resemnării sau a sorții din nou inspirate, cine știe? Nu-și mai simțea trupul, dar simțurile nu-i erau amorțite. Se ascuțeau din ce în ce mai tare și era conșteint în mod acut de fiecare sunet neînsemnat, de fiecare miros și foșnet din noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
să am de-a face? Și, cu toate astea, am reușit să-mi păstrez cumpătul, discuția urmându-și cursul destul de firesc. Ai de-a face cu tot felul de oameni, mi-am spus eu ridicând din umeri în semn de resemnare. În plus, mai era și furunculul din cur. Și cu toate astea, când am plecat, la unsprezece treizeci, am încercat o șmecherie. Uneori cele mai bune femei sunt neglijate și nu știi niciodată de unde sare iepurele. A, da, am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
sunt două titluri diferite și de aceea au bugete diferite, impozite diferite și așa mai departe. Martina a zâmbit și m-a aprobat cu o mișcare a capului. A râs din nou și râsul ei părea să exprime fericirea sau resemnarea. Filosofia e un fleac, mi-am spus eu. — Bun. Atunci să trecem la altceva, am propus eu. Dar ea s-a ridicat brusc, schimbată la față. — O, nu, exclamă ea. Unde e Shadow? Iată un lucru care mă preocupă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-i scăpase complet de sub control. Acum, că Vultur-în-Zbor își pusese-n cap să intre-n joc, mai mult ca sigur va sta în așteptare. Totul depindea de bătălie. Virgil își ordonă mintea astfel încât să intre într-o stare vecină cu resemnarea. Gorful se trezi, stârnit de cine știe ce sistem mental de alarmă, și deveni imediat profund interesat de mersul evenimentelor. Era mai bine, se gândi el. Așa mai mergea. Dacă ar fi avut mâini, și le-ar fi frecat satisfăcut. Pe bicicletele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fost urmată de sunetul unei voci subțirele, care se lansase într-o incantație - poate chiar un cântec -, în acompaniamentul insistent și zgomotos al unui gong bătut ritmic. Vocea spunea: SVO - BO - DA! SVO - BO - DA! — Moonshy, spuse cu o oarecare resemnare Irina Cherkossova. — Ce groaznic trebuie să fie pentru voi, spuse automat Elfrida. Vultur-în-Zbor avu încă o dată senzația că urmărea un ritual prost înțeles, care se desfășura în seara aceea așa cum se desfășurase dintotdeauna și așa cum se va desfășura în tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
pe tot timpul urcușului, dar acum o rupse, întorcându-se ca să-și înfrunte fratele de pe poziția superioară în care se afla. — Lasă-ne în pace! strigă ea. De ce ai venit aici? Apoi, la fel de brusc, îi întoarse spatele încă o dată și resemnarea puse stăpânire pe pașii ei atunci când reluă urcușul. Pentru un om aflat la sfârșitul căutării, Vultur-în-Zbor nu se simțea câtuși de puțin eroic. în piatra de deasupra ușii de la Casa Grimus erau gravate cuvintele: TOT CE ESTE îNTREG ESTE ȘI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Scuză-mă, acest scaun este ocupat? S-a uitat în sus, cu gândul în altă parte, de parcă era adâncit într-o reverie. —Sam, zise el. Nu era un salut foarte binevoitor, dar nici nu a fost spus, de exemplu, cu resemnarea cu care o întâmpinam eu de obicei pe Baby. În aceste circumstanțe, asta a ținut loc de „bun venit“. M-am așezat lângă el. —Ce mai faci, Simon? — Am avut și momente mai bune. Ce s-a întâmplat? —Of... Făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
era specialitatea prăvăliei. Și cerșetorii. I-am descoperit chiar din primul an de facultate. Un tip aparte de cerșetori. Nu erau nenorociții de pe Bulevard, de la ușile bisericilor sau bețivanii colindând cârciumile. Erau oameni în mare nevoie, bătrâni, îngrijiți, cu o resemnare în privire și o neputință în gesturi înfiorătoare. Nu puteai să-i vezi fără să nu te cutremure senzația de milă, de tristețe și, de cele mai multe ori, de stupefacție. Acolo, la „Spicul“, din primele mele luni în București, am descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]