1,270 matches
-
exclus, ca atitudinea să fie împrumutată direct de la A. E. Baconsky, care l-a sprijinit pe S. la începutul activității literare. În orice caz, trăsăturile definitorii ale formulei se găsesc comprimate în Vechi târg din Banat: „Ah, cai furtunoși sau resemnați, cai de plug / mângâiați pe bot, căutați pe-ndelete la dinți, / cai goniți în cerc să se vadă dacă nu sunt bolnavi, / și armăsarul ridicat în două picioare subțiri / arătându-și pântecul argintiu cu pale de foc - / și nebunul lălăia pipăind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Ionaghinionistul, care trăiește în orizontul nenoro cului și incomunicării (singurătate psihologică; omul ce șia pierdut ecoul) și Iona visă torul solitar. Primul conflict - între realitatea trăită și idealitatea visată - este de ordin existențial. În tabloul al doilea, vocea unui Iona resemnat se opune vocii omului revoltat, care trăiește un conflict cognitiv. Sfidând limitele, el devine căutătorul propriului adevăr, al identității sinelui de adâncime, devine Ionacugetătorul, apoi Ionaluptătorul, care se opune absurdului existenței, spintecând burta monstrului marin. În tabloul al IIIlea, Ionaarheul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mărci ale subiectivității, precum interogațiile retorice sau topica afectivă. Cea dea doua caracteristică este reliefată prin structurarea poeziei ca monolog liric ce urmărește fluxul unor stări de conștiință legate de apropierea sfârșitului și de sentimentele de solitudine, de inutilitate, de resemnată tristețe. 9. Ultimele șase versuri concentrează mesajul poeziei argheziene, evidențiind tema existențialistă a limitelor condiției umane. Discursul poetic, marcat de ambiguitatea specifică moderniștilor, se formulează ca monolog liric de factură elegiacă. Eul liric apare în ipostaza artistului izolat întrun spațiu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sa de ființă socială, dublat de Ionaghinionistul, trăind în orizontul nenorocului și lipsei comunicării (omul care șia pierdut ecoul), Iona visătorul solitar (năzuind în somn sau treaz să prindă peștele cel mare). În tabloul al II lea, vocea unui Iona resemnat se opune vocii omului revoltat, care, sfidând limitele, devine Ionacău tătorul propriului adevăr, al identității sinelui de adâncime (omul lucid care meditează asupra condiției sale existențiale), apoi Ionaluptătorul, care se opune absurdului exis tenței, spintecând burta monstrului marin. În tabloul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un mod foarte miraculos, cantitatea exactă de atenție pe care trebuie s-o acorde acestui material extern pentru a satisfice pretențiile profesorului, economisindu-și restul forțelor pentru a-și urma liniile de sugestii care îl atrag". (Dewey, 1992, p. 245) Resemnat și apatic în școală, obligat să funcționeze pragmatic ca să-și asigure liniștea în sala de clasă și acasă, copilul își va utiliza "forțele economisite" în mediul virtual, pe facebook cu prietenii sau în lupte teribile, în cadrul jocurilor video, împreună cu ghilda
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și prosperitate se schimbă în scurtă vreme în amărăciune a înfrângerii, în spaimă de răzbunarea turcilor și în durere a exilului. Căderea domnului și a iluziilor sale, pribegia silită, starea jalnică a Moldovei după 1711 fac din cronicar un om resemnat, cu o atitudine schimbată față de istoria internă, mai puțin implicat, preocupat pe largi spații de evenimente externe. Doar spre final se mai înseninează, consemnând domnia ceva mai bună a lui Constantin Mavrocordat, care, între altele, a reorganizat școlile și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
une petite personne assez ridicule. Quelle différence avec une femme comme Mme Dambreuse!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.371]. Din punctul de vedere al subiectului nostru se impun câteva tipuri de opoziție între personajele feminine. Dacă doamna Arnoux, sensibilă, tandra, resemnata și visătoare, întruchipează iubirea ideală a protagonistului, doamna Dambreuse este o mondenă rece și calculată. Alte figuri feminine sunt cea a Louisei Roque și cea a lui Rosanette, loretă senzuala. A. Thibaudet consideră că cele trei amoruri ale lui Frédéric
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
primitivele Mândrie sau Omul de lângă tine. Romache (Ion Caramitru), tânărul moale, incapabil de decizii aspre, e un fel de bibliotecar. Neputința, ratarea sunt simbolizate de convingerea lui că viața („Tone de viață, bătrâne !”) e în rafturile cu cărți. Ratatul bătrân, resemnat, Cioba (Ștefan Ciubotărașu), cu care se împrietenește Vive, mai citește „din când în când câte o carte”, să-i mai treacă vremea. Trezit de o discuție nocturnă în dormitorul căminului de nefamiliști, sudorul Fane, personajul simplu și hiperpozitiv, țipă : „Mi-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și grupurile cele mai reacționare ale fidelilor național-comunismului, cu deosebire ale celor din fosta Securitate. Aceștia se supuseseră, de voie sau de nevoie, noii puteri încă din 22 decembrie 1989. Odată însă cu evenimentele de la Timișoara și Târgu-Mureș, din supuși resemnați, ei devin partenerii puternici ai regimului Iliescu. Acest pact marchează profund retorica și comportamentul politic al FSN. Evenimentele lunii martie 1990, de la Timișoara la Târgu Mureș, marchează momentul în care regimul Iliescu își asumă deschis tezele național-comunismului. Până la această dată
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mod izolat; ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a integrării istoriei naționale în istoria universală și a comparării cu popoarelor vecine a constat în dezvoltarea unei conștiințe acute și resemnate a inferiorității, cel mai intens prezentă în Prefața scrisă de D.D. Patrașcanu (1937) la Istoria Românilor pentru clasa a IV-a secundară din care vom reproduce un paragraf relevant: Desigur istoria popoarelor apusene, în desfășurarea ei, ne prezintă figuri gigantice
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care mă aflam și m-am pomenit fără de vrere atât de aproape de personajul principal încât și astăzi, după aproape optzeci de ani, îi simt gâfâitul și-i păstrez bine privirea. Nu erau ochii unui agitat, ci, mai curând, ai unui resemnat, domolit de efortul care-l măcinase, îl obosise, ochi blânzi totuși, calzi, ușor umezi nu de lacrimi ci mai curând de însăși roua sufletului, de seva vieții, ochi de căprioară rănită. — E poetul Mihail Eminescu, oameni buni, ni s-a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
caracterul estetic al gestului. 13. Priviți cu atenție cele patru posturi schematizate (A, B, C, D) și indicați care din adjectivele următoare descriu fiecare poziție: agitat, atoateștiutor, dezinteresat, dominant, furios, întrebător, mândru, modest, mulțumit de sine, nehotărât, neîncrezător, nepăsător, povestind, resemnat, rușinos, supărat, surprins, suspicios, timid, trist? (după Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, 2004)148. 14. Experimentele interculturale de traducere a gesturilor au identificat frecvente cazuri în care același semnificat gestual are semnificanți opuși în culturi diferite. Dați exemple de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
căuta, cu orice preț, să pară normal în fața celorlalți. 3) Tipul care bravează este bolnavul care prin narațiunea sa nesocotește propria suferință, o minimalizează sau caută, cel puțin formal, să o refuze deși îi recunoaște existența și consecințele. 4) Tipul resemnat este cel care cedează în fața propriei suferințe, iar din discursul său rezultă faptul că este copleșit de propria suferință și refuză să lupte împotriva ei, relatând un punct de vedere catastrofic pentru propriul destin. 5) Tipul victimizat este bolnavul care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și o Îndemânare spontană de a neutraliza latura mârșavă a subalternilor: ranchiuna ascunsă sub servilismul celor care Îi slugăreau pe alții În silă, visând la revoluții care să-i descăpățâneze, și al celor care Își jucau rolul cu o demnitate resemnată. Femeile o invidiau frățește, bărbații o adoptau de la prima privire, trecând de partea ei. Dacă Olvido ar fi fost bărbat la Începutul secolului, Faulques și-o Închipuia luându-și fără efort micul dejun Într-o ciocolaterie, cu frac, lângă servitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
marmură, aplicat cu spatula și repictat pe deasupra; dar acesta nu schimba lucrurile prea mult: fisura Își urma, În tihnă, progresul implacabil. Pe când Își curăța griul și albastrul de pe degete cu o cârpă și un pic de apă, Faulques a privit resemnat crăpătura din perete. La urma urmelor, s-a consolat, totul făcea parte din criptogramă. Zigzagul din haos și sensurile lui oculte. Și natura, și-a amintit, avea pasiunile ei. Din această perspectivă, a privit multă vreme traiectoria fisurii: punctul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
târâș din grămada de materiale fumegânde, ca dintr-un bricolaj futurist de Rauschenberg. Cu coada ochiului, Faulques o privea lucrând, palidă, lacomă, aruncând priviri intense În jur, Între o fotografie și alta, fără să deschidă gura. Nici o văicăreală, nici un comentariu; resemnată și Îndurerată ca o școlăriță Îndărătnică. Fă ce fac eu, Îi spusese el. Mișcă-te uniform. Fii invizibilă. Nu folosi haine militare ori stridente, nu ieși de pe șoselele asfaltate, nu atinge obiecte părăsite, nu sta nemișcată În golul ușilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
peste siena, ca să Întărească racursiul din partea inferioară, după ce sfârșise de Întunecat umbra chiverei pe gât și pe ceafă. Accentua astfel aerul de duritate stoică al războinicului, tonurile lui reci În fața acelora calde, armonios gradate, ale trupului și chipului femeii, gestul resemnat, rigid aproape până la caricatura militară, al bărbatului supus regulamentelor. Păi, a șoptit iar pictorul de război, eu zic că nu există nici un bărbat pe care să-l fi ocolit propriu-i destin. Faulques Însuși știa mai bine decât oricine lucrul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
înțelege, să înțeleagă!» (Mt 19,12). Așa cum remarcă cu perspicacitate Madeleine Delbrêl: Nu putem să devenim săraci; doar Dumnezeu ne poate face acest dar. Doar El poate da celibatului „duhul singurătății” pentru Împărăția cerurilor; doar El poate face dintr-un resemnat un obedient; doar El poate face dintr-un calic un sărac». Evanghelia are în vedere trei situații fundamentale, două bazate pe constrângere, iar una bazată pe libertate. Desigur, în acest context am putea, și s-ar cuveni, să examinăm tema
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
deci citabile. Gestul constă, în esență, dintr o acțiune de penumbră, discretă, voit marginală, în ton de umilitate-modestie: ...Putem face lăturiș câte ceva/și putem pregăti o Carte a Faceri (ceea ce este foarte adevărat). Dar mărturisirea și argumentarea capitulării în stil resemnat, ușor lăcrimat, în genunchi, sincer spus, n-o gust. Deloc. Apusul ne-ar cere doar o îndârjire goală, o biată libertate (calificativ cu totul inacceptabil), spectacolul zbuciumului nostru gol și alte asemenea noicisme. N-ar mai fi, după Noica, absolut
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fixația chiar, a Apusului decadent, extenuat, de unde nu ne mai poate veni nimic niciodată etc., etc 27. Occident care a învins totuși sistemul comunist și de la care se așteaptă mereu, prin F.M.I., miliarde de dolari. în astfel de texte umile, resemnate, penibile să recunoaștem, și mai ales total dezmințite de istorie, Noica a mers în mod regretabil prea departe în sensul cedării, conformismului și compromisului. Stare de spirit foarte generală, de altfel. Realizarea sau măcar stimularea culturii paralele, cu dublă față
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a fost repede percepută de populație. Ea și a dat iute seama că, prinsă într-o astfel de plasă, nu mai are nici o scăpare, nici în sus, nici în jos. O astfel de psihologie devine repede speriată, timorată, conformistă, definitiv resemnată. Speranțele dispar una după alta. Situația este declarată ireversibilă. Reacție perfect explicabilă. 2. La brutalitatea feroce a represiunii se adaugă rigiditatea, coerența și consecvența teribilă a sistemului. Sub Ceaușescu, el a mers implacabil până la capăt, neabătut. Această fermitate monstruoasă nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lui Octavian Paler. El este idealist și lucid în același timp. Situație, moral vorbind, care-l onorează. Nu mai puțin însă dintre cele mai incomode. Don Quijote putea fi român? Răspunsul este, categoric, negativ. Românul este lucid și sceptic, fără iluzii. Resemnat și fatalist, relativist (se poate spune și așa), contemplativ și abstras, cu o capacitate de rezistență pasivă enormă în straturile profunde ale conștiinței, adaptabil, acrobatic și descurcăreț la suprafață. Capacitatea sa de improvizație, între cârpeală și simulare, este neobișnuit de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mesaj-model, în 7 puncte, oferă doar condițiile minimale (pp. 287-288). Examinarea acestor perspective care pentru unele cercuri radicale ale opoziției par a veni de pe altă planetă ar cere încă o analiză, cel puțin la fel de dezvoltată. Deocamdată, autoarea constată (obiectiv? științific? resemnată? decepționată? sentimentală mai ales?) realitatea indiscutabilă a celor două Românii: Pentru electoratul românesc din 1990 vechea Românie era o țară străină. Pe de altă parte, cei ce au trăit toată viața activă în regimul comunist cu care se identifică în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al continuității și enciclopedismului urmăresc același ideal fundamental: reducerea, pe cât posibil cât mai rapidă și semnificativă, a decalajului cultural existent. Nimic mesianic, festivist sau oficial, totuși, într-o astfel de atitudine de recuperare. Dar nici disperare, blazare ori pasivitate sceptică resemnată. Noua cultură va fi activă, energetică, militantă sau... nu va fi (aproape) deloc. Toate speculațiile, pretins filozofico-etnografic-folcloriste, despre pasivitate, fatalismul oriental și resemnarea mioritică și alte asemenea mistificări comode (deoarece ele scuză... multe) trebuie respinse cu energie. Nimeni nu poate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care acum e ținută, în mod fatal, departe de activitatea serioasă pentru care s-a pregătit, sau se crede pregătită, nu va da oameni de inițiativă atunci când îi va veni și ei rândul la concertul social, ci va da oameni resemnați sau sceptici, gânditori poate, dar neentuziaști 75. Până la a constitui o atracție pentru tineret, în învățământul teoretic au investit nu doar autoritățile, ci și părinții. Situația de până la primul război este invocată în termeni tranșanți de Rădulescu-Motru: Că organizația școlară
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]