7,642 matches
-
nu s-a mai constituit. O a treia tentativă de formare a unui partid politic, de coloratură națională, au Întreprins-o intelectualii grupați În jurul ziarului Basarabia (1906-1907). În nr. 12/1906 al gazetei fusese inserat programul viitorului partid. Se prevedea restabilirea autonomiei Basarabiei, recunoscută de țarism Încă din 1818. „Românii, care alcătuiesc peste trei pătrimi din locuitorii acestei țări, sunt ei singuri, din toate neamurile așezate În Basarabia, opriți de a se folosi neîmpiedicați de limba lor În viața lor obștească
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
clinică în cadrul științelor medicale, se ocupă cu studiul bolilor psihice, urmărind cauzele care le produc, stabilirea formei clinice a bolii prin intermediul diagnosticului pozitiv și diferențial, încheind prin instituirea unui tratament de specialitate adecvat în scopul combaterii cauzelor îmbolnăvirii și al restabilirii stării de echilibru psihic care este sănătatea mintală. Obiectul psihiatriei îl reprezintă bolnavul psihic, considerat din punct de vedere clinic ca un om aflat în suferință. Având în vedere aceste aspecte ale patologiei vieții psihice, psihiatria se situează într-o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din considerente teoretice, cât și practice) a „bolii psihice” aceasta să fie gândită, înțeleasă și tratată în conformitate cu modelul bolii somatice. Dacă din punct de vedere medical, în sens terapeutic, această atitudine clinico-medicală corespunde necesităților de rezolvare a procesului patologic prin restabilirea stării de normalitate, ea nu este însă conformă cu „natura bolii psihice”. Somaticul și psihicul, inseparabile de altfel, sunt niveluri de organizare care intră în componența „aparatului psihic” al personalității. Ele, „trupul carnal” și „subiectul sufletesc”, sunt „părți” ale acestuia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
schimbare este etichetată, din punct de vedere medical, ca boală sau ca proces patologic ce determină o anumită invaliditate a individului respectiv. Bolnavul somatic este conștient de pierderea stării sale de normalitate și, din acest motiv, solicită ajutorul medicului pentru restabilirea stării de sănătate. El percepe boala ca pe o schimbare care produce suferință, comunicând aceste „experiențe patologice corporale” medicului său curant. Bolile somatice recunosc o cauză precisă care produce alterarea structurilor anatomice sau alterarea funcțională a acestora, având astfel o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din care se va construi „tabloul clinic” prin intermediul raționamentului diagnostic, specificându-se în final boala psihică. Scopul final al oricărui diagnostic este stabilirea tipului sau formei clinice a bolii psihice pentru a se putea institui un tratament medical adecvat necesar restabilirii echilibrului psihic al bolnavului respectiv. Actul medical este un tip de raționament cauzal privind relația dintre factorii etiologici (cauză) și boală (efect). În cazul psihopatologiei, suferința psihică este considerată în mod diferit, așa cum rezultă aceasta din ascultarea de către psihopatolog a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ce urmează: Figura p. ms. 64 S h DT RS B În cazul de mai sus, spațiul psihologic (P) este decupat în cinci regiuni: S reprezintă starea de sănătate; h - starea de indispoziție; DT - diagnosticul și tratamentul; B - boala; RS - restabilirea sănătății. Dinamica bolii în cazul de mai sus va fi următoarea: a) acceptarea bolii cu restabilirea sănătății, refuzul indispoziției; b) teama de diagnostic și tratament care echivalează, în fond, cu teama de boală. Tipul 2 se referă la comportamentul bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spațiul psihologic (P) este decupat în cinci regiuni: S reprezintă starea de sănătate; h - starea de indispoziție; DT - diagnosticul și tratamentul; B - boala; RS - restabilirea sănătății. Dinamica bolii în cazul de mai sus va fi următoarea: a) acceptarea bolii cu restabilirea sănătății, refuzul indispoziției; b) teama de diagnostic și tratament care echivalează, în fond, cu teama de boală. Tipul 2 se referă la comportamentul bolnavului față de diagnostic și tratament. În acest caz spațiul psihologic (P) va fi decupat în următoarele trei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în fond, cu teama de boală. Tipul 2 se referă la comportamentul bolnavului față de diagnostic și tratament. În acest caz spațiul psihologic (P) va fi decupat în următoarele trei regiuni: B reprezintă starea de boală; DT - diagnosticul și tratamentul; RS - restabilirea sănătății bolnavului; În acest caz, dinamica bolii va fi conformă cu schema de mai jos: figura p. ms. 64 B P DT RS Restabilirea sănătății este legată de dorința bolnavului de a se elibera de boală, având în același timp
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi decupat în următoarele trei regiuni: B reprezintă starea de boală; DT - diagnosticul și tratamentul; RS - restabilirea sănătății bolnavului; În acest caz, dinamica bolii va fi conformă cu schema de mai jos: figura p. ms. 64 B P DT RS Restabilirea sănătății este legată de dorința bolnavului de a se elibera de boală, având în același timp teamă față de diagnostic și de tratamentul aplicat. Față de cele expuse mai sus, rezultă faptul că boala implică o schimbare a regimului dinamicii și atitudinii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
expresie medicală a „psihobiografiei individului” (evoluția bolii); d) anumite consecințe asupra structurii și dinamicii personalității bolnavului (prognosticul), e) posibilitatea medicului de a acționa asupra evoluției bolii cu anumite remedii, în scopul eliminării sau atenuării cauzelor care o produc, în scopul restabilirii stării de echilibru psihic al personalității bolnavului (terapeutica), f) adoptarea unor forme de reintegrare a bolnavilor psihici convalescenți sau a celor cu defecte post-procesuale, în grupul social, familie, școală, profesiune (recuperare, resocializare), g) instituirea unor metode de psihoprofilaxie vizând păstrarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oricărei boli se află o cauză specifică, iar gândirea medicală trebuie să determine cauza și natura bolii. Ea este urmată de acțiunea medicală cu rol terapeutic, având ca scop suprimarea acțiunii nocive a cauzei, eliminarea consecințelor acesteia asupra organismului și restabilirea normalității. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul limbajului psihologiei și psihopatologiei. În ambele situații cunoașterea vizează „subiectul” uman, viața psihică normală sau patologică, care este o experiență interioară. Ea nu este direct accesibilă experienței noastre, ci este intuită și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eului corporal” care în cazul acesta poate deveni inteligibil prin asocierea dintre „privire” și „ascultare”. Obiectul psihopatologiei Obiectul medicinei îl reprezintă omul bolnav și boala acestuia (somatică, psihică sau psihosomatică), iar scopul pe care și-l propune este vindecarea sau restabilirea stării de sănătate. În psihopatologie, obiectul are un înțeles mult mai larg. Persoana umană are mai multe registre de manifestare ale suferinței. În sensul acesta distingem mai multe niveluri în organizarea persoanei: a) personalitatea, reprezentând organizarea bio-psihologică, sau trupul (soma
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care este confruntat bolnavul supus examenului medical; d) tact și măiestrie în conducerea examinării medicale a bolnavului; e) cunoștințe profesionale temeinice; f) o logică riguroasă în interpretarea clinico-psihiatrică a bolnavului examinat; g) folosirea datelor culese de examenul medical în scopul restabilirii sănătății bolnavului; h) stabilirea unui contact interuman pozitiv cu bolnavul, cu valoare emoțională în procesul terapeutic. Socrate spune că cel care trebuie să fie pus în situația de a judeca pe altul trebuie ca mai înainte să-și orienteze judecata
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologică. 9. RELAȚIA MEDIC - BOLNAV Domeniul psihologiei medicale Medicina este domeniul care se ocupă cu cercetarea cauzelor care produc îmbolnăvirile corpului omenesc, studiul bolilor, al evoluției și prognosticului acestora, precum și cu aplicarea celor mai eficace metode de tratament în scopul restabilirii stării de sănătate. Dincolo de aspectele strict medicale care ne orientează predominant către sfera biologicului, funcția medicului are și o valoare morală. Exercițiul medicinei este, în esența sa, și o psihoterapie de susținere, medicul fiind cel care, în ordine istorică, moștenește
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
față de medicul său curant. La reacția de transfer a bolnavului, medicul va răspunde cu o atitudine complementară, numită contra-transfer. c) Reluarea autonomiei Orice stare de boală face ca persoana bolnavului să devină dependentă de persoanele care o îngrijesc. Vindecarea, prin restabilirea stării de echilibru somatic și psihic, va favoriza reluarea autonomiei bolnavului, redându-i capacitățile sale de a acționa în mod liber și voluntar. Un aspect important care se discută în ceea ce privește psihologia bolnavului este reprezentat prin atitudinea acestuia față de propria sa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medicale, are ca obiectiv delimitarea, descrierea, definirea și clasificarea tulburărilor psihice, pentru a le putea grupa în specii morbide sau boli raportate la cauze cunoscute sau ipotetice specifice sau nespecifice care le produc, în vederea aplicării tratamentelor de specialitate cu scopul restabilirii stării de sănătate mintala a bolnavului respectiv. În vederea realizării acestor obiective, cunoașterea științifică în domeniul psihiatriei se bazează, în primul rând pe observația clinică a bolnavului mintal, considerat ca un caz clinic. Acest mod de etichetare a bolnavului precizează de la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pulsiunilor instinctuale, identificându-le cu „elanul vital” bergsonian. S. Freud denumește pulsiunile instinctuale „libido”. Pentru Cl. Bernard, toate manifestările vitale au ca scop menținerea constantă a „mediului intern”. W.B. Cannon desemnează cu termenul de „homeostazie” această tendință generală de restabilire a echilibrului intern tulburat, afirmând că orice ființă vie este un organism care dispune de capacitatea de a-și compensa tulburarea echilibrului său intern prin neutralizarea factorilor perturbanți. Instinctele sau trebuințele sunt activități ale organismului îndreptate spre satisfacerea nevoilor acestuia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psiholog. Problema bolnavului este de a înțelege sensul suferinței, iar pentru medic de a cunoaște și descoperi boala. Aparent sunt două atitudini firesc divergente, care converg în același punct: nevoia de salvare, de reparație, de învingere a „răului” și de restabilire a stării de „bine” drept condiție a echilibrului. Orice biografie a bolnavilor este o „istorie a bolii”, dar, concomitent, este și o atitudine subiectivă, trăită în planul conștiinței morale față de boala respectivă. Pentru medic apare, în egală măsură, o dublă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice normale”. Ea este înțeleasă ca o dezorganizare a sistemului personalității, ca o dereglare funcțională datorată unor cauze externe (exogene) sau unora interne, a unor dispoziții patologice constituționale (endogene). Tratamentul medical vizează înlăturarea cauzelor care au produs boala, în scopul restabilirii stării de echilibru psihic. Aceste idei despre nebunie readuc din nou în discuție problema normalității și cea a anormalității. În cazul nostru, nebunia ca abatere de la norma vieții echilibrate și egale are două sensuri: este o stare de dezechilibru psihic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în acest sens decât marile reparații și restaurări ale ruinelor la Roma, Verrna și Ravenna de către Theodoric, la Geneva de către Gundebad, la Merida de către Eurit și la Cartagina de către mai mulți prinți vandali 17. De fapt, era vorba de o restabilire a străvechii pax romana 18. Toate acestea antrenau și respectul față de școli, cercurile de cărturari și educatori. Instruirea elementară pare să se fi desfășurat mai ales în familiile aristocrate. Vechiul magister ludi, atât de important în Antichitate, pare să-și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1) a lui Carol al II-lea, deja menționată (din februarie 1938 până în septembrie 1940); 2) dictatura lui Antonescu și a legionarilor (septembrie 1940 - ianuarie 1941); 3) dictatura antonesciană (ianuarie 1940- august 1944). După război și după câteva tentative de restabilire a democrației a urmat dictatura comunistă, cu două vârfuri de intensitate: perioada stalinistă, începând cu 1948, și perioada ceaușistă. Mult timp în România nu a existat viață parlamentară și nici șansa unui exercițiu democratic. Mai multe generații n-au cunoscut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
criză a funcției propagandistice cu care este învestită oficial literatura (vezi discuțiile asupra „schematismului în literatură”). În economie, consecințele sunt mult mai directe și mai grave - scăderea producției, penuria etc. -, drept pentru care se iau mult mai rapid măsuri de restabilire parțială a specificității câmpului, de revenire la raționalitatea economică a deciziilor. Recâștigării parțiale a autonomiei artei și literaturii în urma sesizării efectelor secundare ale subordonării politice (prin impunerea „schemei de creație” în special) îi corespunde, în economie, în primul rând o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
b) terapeuți specializați în protecția copilului: acționează în scopul combaterii cauzelor care au determinat periclitarea securității, integrității sau dezvoltării copilului, prin tratamente terapeutice aplicate copilului și, după caz, familiei naturale sau substitutive a acestuia, precum și prin monitorizarea acestor tratamente; exemplificări: - restabilirea funcțiilor psihosomatice și intelectuale ale copilului; - restaurarea raporturilor și relațiilor sociofamiliale ale copilului; - ameliorarea sau dezvoltarea acestor funcții, relații și raporturi; - limitarea disfuncțiilor sau dezechilibre lor existente; - prevenirea apariției unor disfuncții sau dezechilibre asociate; - promovarea aspectelor pozitive identificate în funcțiile
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu inerția” a lui Nicolae Labiș și ar cuprinde, pe lângă afirmarea vădită a noului, „patosul confesiunii”, „candoarea descoperirii universului” și „luciditatea dominării lui”, precum și o nu mai puțin importantă „etică a creației”; de asemenea, autorul punctează reinstaurarea paradigmei moderniste și restabilirea contactelor cu perioada interbelică. Canonul reunește zece poeți - Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Gabriela Melinescu, Marin Sorescu -, al căror precursor și spirit tutelar este considerat Labiș, învestit cu atribute
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
științific. Apoi - cum avea să i se obiecteze lui Edgar Papu mai târziu -, chiar dacă toate aceste aspecte invocate ar fi într-adevăr niște anticipații indiscutabile, ele nu au avut efectul scontat în peisajul culturii europene în momentul producerii lor. O restabilire post-factum se izbește pe de altă parte de specificul inalienabil al artei, întrucât, dacă în știință sau în filosofie prioritatea unei descoperiri sau a unei idei este categorică și constrângătoare, în creația estetică ceea ce complică situația unei eventuale anticipații este
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]