6,509 matches
-
și apă, Cu iluzii înveștmântate în alb Și răsfirate străveziu în iarba toamnei! Tu mă picuri... Revarsă-mă În ploi de umbră, În scoici de destin, În repezi fire de înțelepciune Ce se desfac plângând din mine, inutil! Tu mă reverși... Inundă-mă Cu flori de castan Bătând puțin în roz, Cu lacrimi de amforă ciobită, Fulgerată de fericire pe o plajă pustie! Tu mă inunzi... Bea-mă În focul ceasului Ce-și arde timpul, În marea de liniște din turlele
PICURĂ-MĂ de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363284_a_364613]
-
se manifestă sentimentul de afecțiune foarte puternic încă de la naștere pentru că, iată, privind la viața omului, putem observa și înțelege o serie de realități care justifică afirmația făcută: - suntem concepuți din iubire (iubirea dintre cei doi soți și iubirea dumnezeiască revărsată asupra părinților și noilor născuți); - ne naștem prin iubire, pentru că mama adevărată își iubește copilul chiar de când e zămislit, îl naște acceptând jertfa nașterii, cu toate durerile si riscurile ei pentru o nouă viață; - creștem de mici cu dragoste (părinții
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
Să-ți aud glasu-n colindul zăpezii târzii, Mi-aș duce dor și speranță în alt început. Cu sufletul te aștept la poarta cerului, Să-mi aduci iubirea uitată-n piept la tine. Eu îți voi da promisiunea sărutului, Pe lacrimile revărsate din suspine. Din ceața iubirii îmi ninge în poeme, Cu stele argintii de amintiri brumate, Speranța revenirii ducă-n troiene, Pe cărări stelare de doruri inundate. Îți aștept raza privirii calde-n cuvinte, Ce le-am zugrăvit cu cerneala ochilor
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
milă. Că tremură-n privire, sub gândul troienit, Și-ngheață amintire de soartă ostilă. La candelă de suflet îți scriu o colindă, Prin noapte de veghe, singură și pustie. Cu magia sărbătorii să te cuprindă Și în privire să-ți reverse bucurie. Pe gând tremurând, din cer coboară mister, În care te zăresc grăbit, prin viscol când vii, Ca să-mi asculți sufletul cum cântă Leru-i Ler, Prin magia iernii cu zăpezile-i târzii. Și-acum te-aștept în casa visurilor noastre
ANTOLOGIE DE POEZIE „COLINDELE ZĂPEZILOR TÂRZII -COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363373_a_364702]
-
de sinceritate. În ciuda faptului că are energia să te copleșească, paradoxal pare puțin. Ce ar fi fost lumea asta dacă Einstein, Galileo, Da Vinci trăiau câteva sute de ani, Mozart, Beethoven și Brahms, Eminescu, of Doamne câte frumuseți, cât bine revărsat în sute de ani, câte experiență de viață de care facem abstracție crezând că noua ne va ieși mai bine, acelasi parcurs prin destin. Toate în sine suntem Anne Karenine și pentru toate există un Tolstoi care să ni se
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363381_a_364710]
-
înconjurat, ca într-o căldare, de munți cu crestele frumos dantelate și pinteni ce împung uneori plapuma norilor ce se adună deasupra orașului din cele patru orizonturi, iar alteori cu frunțile pleșuve lucesc cu cenușiul lor în contrast cu strălucirea astrului ce revarsă asupra înălțimilor lumină și căldură. În acest orășel de munte cândva fusese o întreprindere de exploatare și prelucrare a lemnului. Unde se află astăzi cartierul de locuințe fusese lacul de plutire. Buștenii erau purtați din vârful munților pe scocuri și
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
acoperit ca să nu simți niciodată frigul iernii. De ți-ar fi fost sete și nu găseai izvorul, în izvor de apă lină m-aș fi prefăcut pentru ca sorbindu-mă să-ți simt fierbințeala buzelor însetate căutând alinare. M-aș fi revărsat știind ca numai așa tu vei renaște. O secundă de mi-ar fi fost îngăduit să tremur pe obrazul tău, aș fi fost fulgul cald ce se topește în lacrima ce-ți poate alina suferința. De m-ai fi lăsat
ADIA A PRIMĂVARĂ ... de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363411_a_364740]
-
fiind evenimentul social-uman față de care omul Mircea Deac avea cea mai explicit exprimată oroare (...). Palmyra, poate cel mai puternic simbol pentru o «istorie a gloriei și dezastrului» este și acum, după dispariția lui Mircea Deac un loc «umbrit de sângele revărsat în nisip de ambiții deșarte». Romanul dedicat Zenobiei - misterioasă figură feminină cu o fermecătoare corespondență în contemporaneitate - împletește episoade realiste care surprind o Sirie a anilor ’80, cu episoade suprarealiste, inspirate parcă din fascinația pe care o exercită deșertul asupra
EVENIMENT LA GALERIA SENSO de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363430_a_364759]
-
contemporan. Dintre aceste considerații filozofice și istorice, amintesc doar una, aleasă pentru laconismul și totodată expresivitatea ei: «Prezentul trecutului. Sub aripa deșertului sirian, Palmyra dezvăluia o incomparabilă istorie a gloriei și dezastrului, a unui loc de tandrețe umbrit de sângele revărsat în nisip de ambiții deșarte» (...)” - Dr. Mihaela Varga. Lansarea acestei cărți este prima manifestare a anului 2016 din seria evenimentelor cultural-artistice găzduite de Galeria SENSO. Până pe 25 februarie 2016 iubitorii de artă pot admira aici o expoziție colectivă de Artă
EVENIMENT LA GALERIA SENSO de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363430_a_364759]
-
rece, Noaptea cu ziua timpul și-l petrece, Și se-nțeleg prea bine amândouă. Culoarea se așează în lumină, Ființa zilei crește-ncet din stropii Ce strălucesc pe flori și pe grădină, Pe frunzele care foșnesc, pe plopii Care-și revarsă liniștea-n retină, Atunci când de iubire te apropii. Referință Bibliografică: ROUĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ROUĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362345_a_363674]
-
treceri. Am urmărit-o cum intra pe brânci în grotele de suflet, la petreceri dansând pe tocuri cui, urcând pe stânci de stăruință, îndreptând tulpina acelei luni aflată-n prim pătrar ca să grăbească-n ochi de timp lumina să se reverse, răsturnând din car iluzii pentru-o altă veșnicie dar am zărit-o (și nu doar o dat’) zburând din cuibul tău de pustnicie, cu aripi de apus însângerat... Referință Bibliografică: Din cuibul meu de gând / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN
DIN CUIBUL MEU DE GÂND de AURA POPA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362343_a_363672]
-
am luat o strachină și un colț de pâine și, pentru că nu mai aveam loc pe scaun, am mâncat în timp ce mă plimbam în jurul mesei participând la discuțiile pline de voie bună, după care m-am strecurat în bucătăria de unde se revărsa afară aroma de prăjituri și de gogoși care s-au dovedit a fi delicioase la finalul mesei. Acolo l-am cunoscut pe ginerele domnului Grămadă. Pe fată o cunoscusem ceva mai devreme, la începutul vizitei, când mă strecurasem cu aparatul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
și lumina strălucitoarei luni în care v-ați prvălit peste frumosul veșnic. Un dans, atât a fost, un dans urmat apoi de veșnicul sărut dătător de viață. Dătător de aripile speranței. Tangoul veșniciei părea atunci alegerea cea dreaptă. Si muzica revărsată în mintea topită de primul sărut, continua apropierea trupurilor și uitarea care se năpustise peste minți și gândire. Atunci, a fost începutul, atunci sfârșitul. Tot ceea ce aduce clipa anunțătoarea veșniciei de frumusețe. Atunci, nici vorbe, nici gânduri si nici proiecte
PRIMUL TANGO CU EL de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362415_a_363744]
-
rai. Când umbra-ți m-atingea mă topeam ca zapada în soare Sângele alerga ca sălbaticii cai Puși la sanie în sărbătoare. Zurgălăii cântau dulce,..ceva răsuna : -O doină de iarnă înghețată, de tăcută nea-, În care sufletul, ușor, își revărsa Peste iarnă toată fericirea sa... Referință Bibliografică: PRINTRE FULGI DE ZAPADĂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1866, Anul VI, 09 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PRINTRE FULGI DE ZAPADĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362421_a_363750]
-
mine ocean de puritate Ca gândurile albe și calde, ne'ntinate Privirea mi-o mângâie candid, mărețul soare. Parfum și culoare din suflet de floare Corole de lumină pe-a timpului cărare Minunăția-și poartă-n miresme-amețitoare Din ceruri se revarsă o tainică chemare: Parfum și culoare din suflet de floare! FLORI DE LILIAC Flori de liliac mă-ntâmpină acasă Îmi deschid portița cu mireasm-aleasă Simt că le iubesc, c-a venit fetița, Culori-curcubeie-mi străjuie ființa. Liliacul mov, cu brațele deschise
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
din suflet de floareSe-așterne peste mine ocean de puritateCa gândurile albe și calde, ne'ntinatePrivirea mi-o mângâie candid, mărețul soare.Parfum și culoare din suflet de floareCorole de lumină pe-a timpului cărareMinunăția-și poartă-n miresme-amețitoareDin ceruri se revarsă o tainică chemare:Parfum și culoare din suflet de floare!FLORI DE LILIACFlori de liliac mă-ntâmpină acasăîmi deschid portița cu mireasm-aleasăSimt că le iubesc, c-a venit fetița,Culori-curcubeie-mi străjuie ființa.Liliacul mov, cu brațele deschise,Mă primește tandru
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
singură dată. Adevăratele hiene și adevărații șacali ai contemporaneității noastre sunt aceia dintre noi care ne lovesc în față sau în spate într-un mod cu totul și cu totul nedrept, atunci când le vine apa la moară pentru a-și revărsa șuvoaiele lăuntrice de ranchiună patologică inexplicabilă - o formă cumplită de vendetism al unei rațiuni, dacă nu malefice, cel puțin inexistente. Miezul total necreștin al problemei în cauză poartă în el, din nefericire, marca sadismului evident - latura definitorie a celor care
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
într-un loc anume. Vă citesc pe față nedumerirea, dar aveți încredere în mine! A doua zi, principele Mihai, călăuzit de căpitanul Preda, porni la drum către sălbăticia munților. Înaintară pe o vale îngustă pe firul unui râu care se revărsa în cascade tumultoase ce tulbura liniștea munților. În anumite zone descălecară și ținând armăsarii de căpăstru se strecurară pe lângă pereții abrupți, pe deasupra abisurilor ce se deschid amețitoare sub picioarele lor. Principele își urmă cu grijă căpitanul, un bun cunoscător al
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
în carne și oase. - Doar n-o să apară așa deodată ca un înger pe vârful unei stânci sau din apele învolburate ale cascadei!? - Se află într-o grotă. Urmează-mă cu încredere! Preda pășește către șuvoiul de apă care se revarsă de pe culme. Parcă vrea să se arunce în vâltoarea lui. Dar spre uimirea tânărului, căpitanul își continuă drumul pe lângă peretele abrupt și deodată dispare. Mihai se oprește, neînțelegând ce se întâmplă. Preda reapare din dosul peretelui de apă și îi
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
și descoperă, spre uimirea sa, că între lama de apă ce se prăvale de pe stânci și peretele stâncos este un spațiu prin care să treci nestingherit. Se amuză de această surpriză și chiar poposi un timp sub apele ce se revarsă de pe munte și lăsă vântul să îi mângâie pletele. De după colțul unei stânci privirea îi întâlni o grotă în spatele căreia se înalță masivul muntos cu pereții săi abrupți. De partea cealaltă, pe unde urcaseră, se deschid prăpăstiile adânci și amețitoare
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
pentru bietul om. Nu bănuia că el era răspunzător pentru tot dezastrul în care își împinsese mama, din dorința lui nesăbuită și egoistă de a avea o familie. În nebunia ei , Maria nu putea uita asta și furia ei se revărsa acum și asupra lui, distrugându-l inconștient. Brațul implacabil al răzbunării lovise și mutilase suflete nevinovate. Referință Bibliografică: Brațul răzbunării / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia
BRAȚUL RĂZBUNĂRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362488_a_363817]
-
oglinda unei femei împlinite care a iubit, iubește și până la sfârșit, va iubi oamenii, viața, natura, lucrurile din jur. Nimic nu pare să împieteze peisajul natural și livresc al poemelor din care parcă izvorăsc lumini solare și stelare ce se revarsă din belșug asupra semenilor. Se pare că există și o explicație logică: sufletul poetei izvorăște nectar iar acest nectar nu este decât iubirea: „Din lacrimi cristaline durute sub zăpezi/ Un giuvaer de floare și-ascunde în petale/ Întreaga-i prospețime
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
aici În ograda la bunici, Pe unde-o să colindam Putem numai să visăm. Nechezi vesel, te știu eu Pofta ai de joc mereu. Suntem mici, viața-i frumoasă, Nici o grijă nu ne-apasă. Ziua bună! Bună dimineață soare Te reverși peste ogoare Trezind dintre rămurele Adormite pasarele. Ziua, buna dimineață! Florilor luminezi față, Soarele în ziua nouă-și Scalda razele în roua. Ziua bună tuturor, Păsări, fluturașilor, Urși și lupi, vulpi și mistreți, Vouă fete și băieți. Cățelușul Patru labe
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
orele noastre se scurg neîncetat. Fiecare secundă feliază minutul asta, că pe un tort, minutarul se învârte fix de 60 de ori, nu e mort, se duce ziua spre noapte precum Dunărea spre port, viață ne inundă ca și ploaia revărsată peste-un cort. Grăbiți în copilărie, vrem timpul iute că să treacă, adolescenți nu prețuim ce avem, sărim la altă treaptă adulți fiind am încetini ritmul, dar viață nu ne iartă, bătrâni am da orice să-ntoarcem iar a vremii
DESPRE TIMP de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361044_a_362373]
-
în Ediția nr. 1146 din 19 februarie 2014. Oamenii Îngeri poezie [] Poezie de gând - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2010-07-28 | | Oamenii îngeri Suntem Lumini... trimise pe Pământ din infinit veniți pe-un tainic gând... Suntem punțile dintre atâtea lumi lăsați... să revărsăm lumini... Suntem aleși să locuim aici...din veșnicie să-i trezim pe oamenii cu frici mărunte... Suntem liberi să trăim ca oameni cu fericiri...iubiri...și îndoieli... Suntem mergătorii de drum înainte pentru oamenii ce vor să redevină ce au
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]