3,455 matches
-
intuit viața țăranului, fără s-o pună în teorii. Există o predestinare în toate compartimentele literaturii, așa cum există una și în diferențierile sociale. Și Pompiliu Constantinescu a fost predestinat critic, ceea ce nu înseamnă că viitorul nu ni l-ar putea revela și drept un creator de artă, dacă e să rezervăm criticului singurul titlu, acela de interpret. PERPESSICIUS Pompiliu Constantinescu aceasta a fost în primul rând: un cronicar literar, cel mai mare cronicar literar al nostru. Din postul său de pândă
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
al Uniunii Scriitorilor). Îi urmează Compunere cu paralele inegale (1988) și Frumoasa fără corp (1993). Primul roman elimină din spațiul său virtual orice distanță sau fisură unde s-ar fi putut manifesta reflexia (auto)parodică. Dintre toți optzeciștii, C. își revelează cel mai limpede înrudirea cu scrisul lui Radu Petrescu, la fel de transparent, de solemn și de calm. În rest, obsesia și tema principală nu diferă de fixațiile care dau timbrul comun prozelor lui Ioan Groșan, Bedros Horasangian, Mircea Nedelciu ș.a.: ecuațiile
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
științific, religios cât și politicoeconomic. Galileo Galilei pune bazele modelului heliocentric, Robert Hook descoperă celulele cu ajutorul microscopului, Ole Rømer măsoară pentru prima dată viteza luminii. Rene Descartes a făcut primii pași pe drumul filozofiei moderne, susținând că adevărul poate fi revelat prin observație atentă și prin analiza, remarcând că teza să nu contravine principiilor religioase și morale. Thomas Hobbes și John Locke, bazându-se pe principiile enunțate de Descartes, au formulat primele teorii politice moderne. În 1651, Thomas Hobbes scria în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
iubește...” Dragostea mi-a apărut din nou în toată dureroasa ei simplitate. Inexplicabilă. Inexprimabilă. Ca și constelația care se oglindea în ochiul unui animal rănit, în mijlocul unui deșert acoperit de gheață. Hazardul unui lapsus a fost cel care mi-a revelat o realitate derutantă: franceza pe care o vorbeam nu mai era aceeași... Într-o zi, când i-am pus o întrebare Charlottei, mi s-a împleticit limba. Probabil că am nimerit una dintre perechile de cuvinte, o pereche înșelătoare, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sau frumos) (timbrul? sufletul acestui corp e espresiunea doar? După ce tonul a fost pus în drepturile sale, adică după ce a fost făcut capabil de-a fi o copie (Abbild) a spiritului, vine și cealaltă cerință, mai adâncă, aceea de-a revela conținutul ce-l poartă (duce) tonul în sine, însă în sensul în care a fost cugetat acel conținut (Inhalt). Asta însă e cu putință numai prin aceea că tonul ia coloarea spirituală prin care coprinsul celor grăite ajunge la urechea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
defuncte de muzeu. Este unul dintre motivele care-l făceau pe Mircea Eliade să afirme (doar aparent retoric) că, de multe ori, „credințe și obiceiuri încă vii în anumite regiuni eminamente conservatoare (printre care trebuie întotdeauna numite Balcanii și România) revelează straturi de cultură mai arhaice decât cele reprezentate, de exemplu, de mitologiile «clasice» greacă și romană” (2, p. 191). Sau, într-o altă formulare, datorată tot lui Eliade : „Se știe că anumite scenarii mitico- rituale, existente încă la țăranii din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
IV, 100-120 ; cf. 1, pp. 34-35). În textele sacre iraniene (Avesta), ca și în comentariile târzii ale acestora (Datastan i D¹nik și Bundahisn) este relatat felul în care Ormazd îl învinge pe Ahriman prin recitarea Ahuvar, „prin care a fost revelată creația și sfârșitul creației”. În urma acestui tratament, Ahriman (ca și întreaga sa armată de demoni) devine „neputincios”, „năuc”, „fără cunoștință”, fiind lăsat „paralizat pe o perioadă de trei mii de ani” (Bundahisn, I ; cf. 53, p. 318). Motivul nu este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dacă sunt receptate în contextul ritual în care colinda este cântată (regenerarea Timpului/Cosmosului uzat). Dar și reciproc. Așa cum am văzut, abia anumite motive mitice din scenariul colindei sunt în măsură să dea coerență textului și contextului mitico-ritual și să reveleze sensuri uitate ale unor credințe și practici rituale specifice sărbătorilor de iarnă. Dat fiind că aceeași mentalitate mitică operează la nivelul ambelor paliere, această relație simbiotică apare ca evidentă, chiar dacă, uneori, a rămas nesesizată de exegeți ai fenomenului. II. Legenda
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
elvețian. Pare să se confirme încă o dată veridicitatea unor afirmații (doar aparent retorice) făcute de Mircea Eliade : De multe ori, credințe și obiceiuri încă vii în anumite regiuni con- servatoare din Europa (printre care trebuie întotdeauna numite Balcanii și România) revelează straturi de cultură mai arhaice decât cele reprezentate, de exemplu, de mitologiile „clasice” greacă și romană. Lucrul acesta este cu deosebire evident pentru tot ceea ce privește obiceiurile și comportamentul magico-religios al vânătorilor și păstorilor. [...] Cercetări sistematice în domeniul paleoetnologiei românești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fragmente mitologice și ritualuri dispărute, în Grecia antică, înainte de Homer” (5, p. 17), sau, într-o altă formulare : „De multe ori, credințe și obiceiuri încă vii în anumite regiuni eminamente conservatoare (printre care trebuie întot- deauna numite Balcanii și România) revelează straturi de cultură mai arhaice decât cele reprezentate, de exemplu, de mitologiile «clasice» greacă și romană” (5, p. 191). O informație aparent minoră, dar plină de semnificații, ne oferă Ion Creangă în ale sale Amintiri din copilărie (deci eveni- mente
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
harnicul și modestul cleric” (14). Inițiativa Revistei de istorie și teorie literară de a publica în 1988 un capitol inedit („Mătrăguna”) din lucrarea lui Simeon Fl. Marian a fost lăudabilă, dar nu a umplut un gol, ci abia l-a revelat. Un gol care s-a resimțit nu o dată (16). Nici chiar Mircea Eliade nu a știut de existența acestui manuscris, și astfel nu a folosit nenumăratele informații folclorice, etnobotanice, de medicină populară culese din toate regiunile țării și cuprinse în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cum zice Ovidiu, „laur în mână purta și [drept cunună] pe fruntea lui sacră tot laur” (Ars amandi, II) (274, p. 224). În templul de la Delphi, Pythia și preotesele (pythonese) - în urma intoxicațiilor cu frunze de dafin/laur - bolboroseau răspunsuri oraculare „revelate de zeu” și apoi interpretate de preoți : „Pythia coboară în lăcașul profetic și, în loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin [= laur]” (cf. Plutarh, De Pythiae oraculis, 6) (109, p. 107). Plinius remarca virtuțile de excepție (narcotice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Lui vor trăi să-și ducă la împlinire menirea. Cum altfel ai putea explica veștile înfricoșătoare venite de la marginile Câmpiei, care spun că zeci de oameni, odinioară tovarăși, au ignorat mesajele pe care Ustin și însuși Dumnezeu ți le-au revelat și au murit cuprinși de fierbințeală? Și cum altfel ar putea fi înțeleasă vindecarea celor care au bătut în porțile Templului cerșind îndurare și care, în numai câteva zile, s-au pus pe picioare, devenind totodată și cei mai devotați
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
protagonistul își spune propria poveste și are rolul de narator și acelea în care naratorul nu face parte din lumea ficțională, deci relatează despre persoane inventate și despre o lume străină. Este marele merit al lui Stanzel de a fi revelat că în modul reflector, așadar atunci cînd lumea ficțională este reprezentată din perspectiva unuia sau a mai multor personaje, pronumele personale nu mai funcționează deictic: pentru că nu mai există un narator care să se refere la sine printr-un eu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
panoramică și una subiectiv limitată. Dacă am încerca să asimilăm personalității autorului personalitatea individuală a unui narator ficțional de dragul clarității și al credibilității narațiunii, am renunța la cea mai importantă utilitate pe care o are intermedierea narațiunii: aceea de a revela natura subiectivă a modului în care înțelegem realitatea. Nu rareori un astfel de narator devine un simplu purtător de cuvînt al autorului. Romanul, precum și, într-o măsură mai mică, formele narative de dimensiuni mai reduse au fost întotdeauna nevoite să
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
poate fi determinată întotdeauna numai prin examinarea interacțiunii conținutului și a procesului narativ în sensul de "formă văzută ca exteriorizare relativizantă a conținutului"73. Totuși, în numeroase cazuri, măsura în care forma narativă afectează conținutul poate fi cel mai bine revelată printr-o reducție radicală, printr-o reprezentare rezumativă a poveștii. Deosebit de semnificative în această privință sînt acele fragmente dintr-un text narativ care necesită cele mai radicale schimbări într-o astfel de reducție. Lectura cîtorva rezumate ale unor romane cunoscute
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nivelul obiectivului fanteziei sale creatoare, al înclinației imaginației sale de a se îndepărta de lumea exterioară pentru a se orienta asupra celei interioare, de la înregistrarea fenomenelor de suprafață pînă la epifanie, pînă la pătrunderea spirituală a acestei suprafețe pentru a revela sensul sau simbolismul său profund. Ninsoarea de la începutul nuvelei The Dead este prezentată de naratorul auctorial ca un fenomen meteorologic. La sfîrșiul narațiunii, totuși, aceasta este reflectată prin mediul actorial, Gabriel, ca parte a experienței de intensă conștientizare, prin intermediul căruia
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
este valabilă nu numai în privința conținutului poveștilor, ci și în ceea ce privește maniera în care acestea sînt narate. "Atitudinea narativă simplistă"259, prin care personajul principal al romanului Montauk are înainte de toate intenția de a povesti fără a inventa o poveste, este revelată sub forma unei imposibilități, inclusiv în sens naratologic. Semnificația structurală a opoziției dintre narațiunea la persoana întîi și narațiunea la persoana a treia în conjuncție cu prezența unui narator personalizat trebuie, prin urmare, să fie luată în considerare în orice
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o imagine mentală a relațiilor spațiale din cameră"285. Această descriere este adevărată doar în cazul unei prezentări spațiale perspectivale; într-o prezentare aperspectivală, cititorul nu va reuși să construiască o imagine spațială "cu ajutoul propriilor "imagini tactile"". Diferențele sînt revelate într-o comparație a pasajelor citate din romanele Turnurile din Barchester și Casa Buddenbrook. Un transfer al cititorului în realitatea ficțională, cum consideră Hamburger că s-ar întîmpla în narațiunea la persoana a treia ("ficțiunea epică"), este posibil doar atunci
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
O realitate crudă, într-adevăr. Rămîne de explicat procesul: altceva decît simpla demontare a păpușilor rusești. Să spui că asta vine de aici înseamnă să spui că nu s-a produs decît o manifestare de esență. Textul marxist și-a revelat logica acoperind Siberia cu sîrmă ghimpată? Această logofanie, decalc al teofaniilor păgîne, se modelează după cauzalitatea magică ce elimină șirul de interfețe, astfel că hazardul, accidentalul și conexiunile ideilor se dovedesc a fi legături între fenomene. Nu-i greu să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
prospețimea fetișismului" și angoasa singurătății cu grația poetică a subiecților tranziționali care-l însoțesc pe bunul Dumnezeu ca niște binefăcătoare cortegii de mediatori. De aici și vine acest frumos paradox: farmecul martirului, prin care cultul unui dumnezeu suferind s-a revelat atît de primitor și accesibil. Surîsul printre lacrimi este cea mai potrivită traducere estetică a misterului propriu acestui monoteism urban. MIZELE PRACTICE Triumful în timp al creștinismului dovedește puterea unei judecăți juste, sau o judecată justă a puterii? Vă răspund
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
inimilor "la o distanță infinită față de cea impusă de Cezar". Este dimpotrivă un fapt mai semnificativ și e vorba de valoarea experimentării creștine de a supune ipoteza condițiilor aparent contrare că cea mai subiectivă, cea mai interiorizantă dintre credințele religioase revelează o asemenea dimensiune comunitară și împărtășită. Ceea ce știm despre prima evanghelizare arată că raportul creștinului credincios cu Dumnezeu trece printr-o adunare (ecclesia) care are de la origine o bază teritorială (dioceza). Unirea cu Hristos trece prin reunirea credincioșilor între ei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
asta, de infailibilitatea rezervată marilor conducători inspirați de Duh, colegiul apostolic (sau biroul politic), transmisă din secolul al III-lea sinoadelor regionale (plenum-uri), și apoi sinodului ecumenic (sau Congresului mondial), începînd cu secolul al IV-lea. Ei pot predica învățăturile revelate fără a promulga Revelația. Sfîntul Pavel către Timotei: "Limitează-te la ce ai învățat." Mediatorii delegați se vor impune la rîndul lor în fața presbiterilor sau a episcopilor sedentari. Pentru a supraveghea ansamblul și pentru a asigura unitatea, însărcinații cu misiuni
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
văzut și stînga la lucru, și Școala destrămîndu-se). Minerul din cărbunărit fixa imaginea comunistului în prima revoluție industrială. Figura metalurgistului era în centrul celei de-a doua. Dar învățătorul, acest muncitor calificat al Progresului, cu modestia sa spartană sau sentențioasă, revelează fixarea socialismului organizat în cultura preindustrială a Luminilor. Vocabula institutor a apărut în franceză printr-un decret al Convenției (1794), ca urmare a propunerii unui pastor protestant, Rabaut Saint-Étienne (în spatele tututor reformelor Educației, indiferent de Republică, veți găsi un hughenot
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
miracol al radioului". Guvernul Eliberării a rechiziționat posturile emițătoare private, a retras toate autorizațiile anterioare și a instaurat prin decret monopolul. Asta deoarece experiența "războiului undelor", "generalul microfon", BBC-ul și La Lune est pleine d'éléphants verts 80 au revelat statului caracterul strategic al mediei. Al Doilea Război Mondial a fost purtat de conducători cu voce pătrunzătoare. Pentru cel de-al treilea va fi nevoie de lideri telegenici. O altă condiție de căpătîi, legată adesea, dar nu întotdeauna, de prima
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]