2,257 matches
-
comentariul liric la cartea lui Stephan Roll, iar În altă parte: „Poemul trebuie să fie o izbucnire temerară, o trecere din odaie În oglindă, din grădină În anotimp” - și: „Un risc, o aventură totală”. Intră, Însă, acum În joc „partea revelatoare a hazardului”, „acele armonii deșteptate de Întîmplare” (În A doua lumină poemul e definit chiar ca „o succesiune de hazarduri”), neprevăzutul („Poemul se bucură de izbucnirea În argint a neprevăzutului”, de „scăpărarea neașteptatului” - se afirmă În Între mine și mine
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de suprarealiști - trebuie să cedeze locul poeziei (la Voronca, „poemului”) ca „activitate a spiritului” (cum se exprima André Breton), ca tensiune vitală, trăire, implicare Într-un raport mereu inedit cu exteriorul, conjugare a realului cu imaginarul, capabilă să genereze „scînteia revelatoare”. Totul poate pătrunde În spațiul poemului, cu condiția ca să provoace spiritul la o Întîlnire revelatoare. Respingînd „legile frumosului [...], limitarea lui la anume forme și tipare, la anume alăturări”, Voronca mută accentul pe „neprevăzutul, noutatea asocierilor (subl. n.) de idei sau
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se exprima André Breton), ca tensiune vitală, trăire, implicare Într-un raport mereu inedit cu exteriorul, conjugare a realului cu imaginarul, capabilă să genereze „scînteia revelatoare”. Totul poate pătrunde În spațiul poemului, cu condiția ca să provoace spiritul la o Întîlnire revelatoare. Respingînd „legile frumosului [...], limitarea lui la anume forme și tipare, la anume alăturări”, Voronca mută accentul pe „neprevăzutul, noutatea asocierilor (subl. n.) de idei sau de obiecte”. Tradiționala distincție dintre frumos și urît, criteriile moștenite ale frumosului i se par
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
care o numim frumusețe”. A alege „dintre toate NAȚIUNILE... imagi-NAȚIUNEA” devine astfel o opțiune fundamentală În sensul eliberării ființei de opresiunile „realului” Într-un spațiu mereu nesigur, care e locul genezic al poeziei, spațiu de așteptare tensionată a inepuizabilelor Întîlniri „revelatoare”. Se Înțelege atunci de ce poemul poate fi identificat cu existența Însăși, În expresia ei cea mai dinamică - pentru că aflată mereu În stare de alertă, predată neprevăzutului, hazardului, Într-un spațiu deschis liberei mișcări a cuvintelor, jocului asociațiilor, frumoase tocmai prin
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Înțelegeți dansul visului pe o frînghie de viscol Să vă treziți din lene pentru foamea și setea fecundă Să recunoașteți misterul care juca o horă fantastică peste pleoapele voastre Închise. E aici o „pedagogie lirică” tipic avangardistă, vizînd cultivarea disponibilității revelatorii a ființei, zguduirea inerțiilor, dinamizarea sensibilității În sensul participării la miracolul cosmic („Cu-o ancoră de sunet să-ntîrzii În minune”) - noua versiune a freneziei romantice a comuniunii cu „misterul” universal. Știindu-se profund vulnerabil Într-o lume ostilă, ale cărei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
definitive”. Dar el corespunde perfect unei definiții a poeziei concordante cu „starea de spirit” avangardistă, pentru care - cum am subliniat pe parcurs - Înaintea oricărei coagulări „perfecte” a expresiei, contează impulsul vital dinamic, „neliniștea”, fervoarea vizionară, capacitatea de a provoca Întîlniri revelatoare Între obiecte cît mai distanțate Între ele. Voronca le realizează spectaculos și În Incantații, volum care duce cel mai departe experiența imagismului din toate scrierile sale, reușind să transmită frazei lirice acea stare de permanentă alertă a sensibilității care Îl
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
al călătoriei ca descoperire a unui univers elementar sau al feeriei citadine, cu desfășurările lor caleidoscopic-spectaculare, face loc rătăcirii Însinguratului Într-o lume ostilă, În care relațiile altădată tonifiante pînă la exaltare devin din ce În ce mai labile. Lui Ulise, celui deschis aventurilor revelatoare, i se substituie omul care și-a pierdut umbra, românizatul Petre Schlemihl ori evreul rătăcitor Ahasverus, ca embleme ale Înstrăinării: Singur, singur Plutesc peste mahalaua depărtată ........................................ Sunt singur prin cositorul Înviind cohortele de Îngeri. Fără umbra mea ruptă fărîme ca
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
va trebui să tai alte forme pentru păsările care se vor libera din șoaptele mele. Și iată-mă-s ca un giuvaiergiu: iau În mînă ceasornicele mici de vorbe, le clatin Încet lîngă auz, aștept din Împletirea de rotițe tictacul revelator”. Mărturisire aproape argheziană, Întărită și În poemul ce dă titlul volumului: „Fiecare cuvînt e pe zidul acesta butonul unei sonerii care - apăsat - va face să vină ființa necesară. CÎte cuvinte, atîtea ființe”. Și Încă, aceste rînduri din Copacul-centaur: „Cuvîntul: presimțire
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fură ochiul cu Înscenările sale neobișnuite, proza lirică a lui Voronca se organizează, credem, În jurul a două teme fundamentale. Una acoperă cîmpul semantic al Închiderii, limitării, opacității, stagnării - cealaltă circumscrie seria deschiderilor, a transgresării frontierelor, a mișcării perpetue, a transparenței revelatorii de substraturi primordiale, a Înnoirii structurale a universului. Cea dintîi este echivalentul, Într-un fel, a rimbaldienei „réalité rugueuse à étreindre”, În timp ce tema secundă aparține nivelului transfigurator, prin excelență poetic, ce restaurează, grație privirii „iluminatului”, relația optimă Între eu și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
promițător de mereu alte orizonturi al cuvintelor. Visătorul avangardist nu are neapărat nevoie de Rio de la Plata, de Basra sau New York (precum Ion Minulescu sau Ion Pillat) pentru a compensa o frustrare sau a exprima o nostalgie de „altceva”: „scînteia revelatoare” se poate produce În realitate imediată, Între obiecte și cuvinte familiare, capabile să-și facă auzit, „din Împletirea de rotițe tictacul revelator”. E vorba mai degrabă aici de o remodelare a realului prin imaginar, Încît „călătoria”, „plecările”, evaziunea În genere
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Ion Minulescu sau Ion Pillat) pentru a compensa o frustrare sau a exprima o nostalgie de „altceva”: „scînteia revelatoare” se poate produce În realitate imediată, Între obiecte și cuvinte familiare, capabile să-și facă auzit, „din Împletirea de rotițe tictacul revelator”. E vorba mai degrabă aici de o remodelare a realului prin imaginar, Încît „călătoria”, „plecările”, evaziunea În genere Înseamnă de fapt abandonarea perspectivei consacrate, convenționalizate asupra lucrurilor, fie și a celor mai umile: o exhatologie feerică, o necesară re-haotizare a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
aceste inițiale tipare va rămîne productiv În coagularea imaginarului poetic al avangardistului. Poetul „integralist” sau cel tentat de „miraculosul” produs de „lumina imaginii” de factură suprarealistă, continuă să-și conceapă universul ca suită de itinerarii, ca desfășurare a unor parcursuri revelatoare, ce-și iau drept termen de opoziție, manifest sau ascuns, obstacolul, limita, Închiderea. Însăși poetica avangardistă a lui Voronca gravitînd fie În jurul constructivismului, fie al suprarealismului, era de natură să Întrețină asemenea scheme de organizare a spațiului imaginar. În varianta
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o fază Încă „romantică” a Întîmpinării civilizației industriale. La Ilarie Voronca, ea va putea fi regăsită În toată opera: și Ulise și Petre Schlemihl și acel „pururi Ahasverus”, și poetul ghidat, În Patmos, de Insula-Nălucă, sînt niște călători pe itinerarii revelatoare, căutînd pretutindeni deschiderea vizionară, elogiind sfărîmarea limitelor, eliberarea lucrurilor și a ființelor din captivitatea tiparelor date, proclamînd imperativul interferenței și osmozei nivelelor existențiale. „Viziunea descuiată”, despre care se vorbește Într-un poem din Invitație la bal, ar putea fi o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
constituit din elemente paralingvistice; această formă de comunicare este folosită pentru exprimarea atitudinilor interpersonale, a stărilor psihice afective, dar și pentru consolidarea, nuanțarea și precizarea ideilor transmise. Comunicarea nonverbală este o realitate și o permanență a relațiilor educaționale, transmițând sensuri revelatoare. În aceeași măsură însă, putem constata gradul său de ambiguitate, existând chiar riscul unor induceri în eroare în cazul în care nu se ține seama de context, de cultura căreia îi aparțin elevii, de desfășurarea relației cu emițătorul sau de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
alte elemente psihologice incomparabil mai nocive (stresul), de ce nu ar fi mai convenabilă apropierea de greșeală, acceptarea acesteia și exploatarea ei în favoarea noastră. Aidoma unui material radioactiv, în condiții de grijă și pricepere, greșeala poate deveni energizantă, motivantă, educativă deci, revelatoare și iluminatoare. Să fim mai indulgenți, deci, cu asemenea „cadouri” formative, să le potențăm forțele educative refuzând argumentul vetust al traditiei școlare. Spiritul pedagogic modern ne obligă să înțelegem și să tratăm nu numai diferențiat și situațional greșeala, ci și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
configurează, din aceste imagini comune, o figură poetică specială, o formă memorabilă a sensibilității. O urare ce nu implică prea mult imaginația În materie. Obiectele reale, mai numeroase decît În alte poeme, nu indică o preferință, un atașament, o asumare revelatoare. Din cîteva detalii (aerul viu și proaspăt, valurile limpide din văzduh, nourii ușori, albi) am putea la rigoare deduce un simț al volatilității, lîngă acela, mai substanțial liric, al transparenței și al strălucirii. Materia respiră prin aburii calzi ce se
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ființei noastre? Răspunsul pe care autorul Jurnalului metafizic ni-l oferă este experiența plenitudinii. Suferința cauzată de neliniște este datorată raportării la plenitudine, în afara căreia experiența a ceea ce ne lipsește ar fi de neconceput. Experiența interioară este nu numai sursa revelatoare a ființei, ci ea se arată învestită cu dimensiunea transcendenței - sentimentul unei plenitudini eterne și imuabile, realizarea valorii, măntuirea spirituală, presupun tocmai acest lucru. În afara asentimentului la transcendența care ne animă, consideră filosoful francez, nu suntem și nu valorăm nimic
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
inaccesibile pentru majoritatea populației concretizează intrarea celuilalt în câmpul intern și fac și mai necesară confruntarea fantasmatică cu acesta în raport cu producerea coeziunii între dominanți și dominați. Investigația etnologică loc al întâlnirii cu un străin este, în această optică, o matrice revelatoare a mizelor și tensiunilor care agită raporturile sociale. Teatralizarea acestora în întreprindere urmează două direcții ușor de schematizat. Cea dintâi prezintă o încorporare a schemelor dominației statale, prin care este operată orice promovare într-o diviziune socială a muncii reglementată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestei interogații, trebuie examinate în prealabil direcțiile esențiale ale eforturilor de "renovare" a întreprinderii care îi animă în această perioadă pe responsabilii cei mai avansați. Lectura presei specializate în management, resurse umane, comunicare în întreprindere etc. permite observarea unei constelații revelatoare de "proiecte" ale căror versiuni variază după detalii, dar care au toate în comun aceeași direcție de idei. Să ne îndreptăm atenția asupra câtorva noțiuni dintre cele mai semnificative care împodobesc aceste "proiecte de întreprindere" și care par a se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mâna europenilor (mai ales CFHBC). Iată câteva particularități, neglijabile pentru volumul monetar pe care îl pun în joc, însă de mare însemnătate: • în sud, înmulțirea negustorilor ambulanți; • încercările comercianților africani de a deschide magazine (istoricul acestor eșecuri repetate se dovedește revelator); • schimburile regionale de produse alimentare: schimburile tradiționale care s-au adaptat la lipsa banilor (regiunea fluviului, lipsită de teren arabil, primește manioc din interior în schimbul peștelui). Două elemente se dovedesc deosebit de importante: negustorii ambulanți și piețele de produse alimentare. În
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cafea; el devine aproape un personaj oficial pentru că îl însoțește pe Bahouka. În acel an, conflictul cu Lessassi devine foarte violent: au loc regulat schimburi de lovituri între ei, dar nu vom intra aici în detalii. Iată însă un incident revelator: în timpul unei vânători colective cu plasa (plasele împrejmuiesc o porțiune de pădure cu diametrul de 2 km), Okendza e aproape răpus, după ce pătrunsese singur în perimetru pentru a ridica vânatul și a-l pune peste plasă. Nu are armă; e
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Îngrijite de bărbați, ele se caracterizează printr-o căutare a diversității legumelor (roșii, castraveți, dovleci etc.) și prin grija extremă de care sunt înconjurate; ele sunt însoțite de mici plantații de ananas (40 tulpini în medie). Iată aici un detaliu revelator: bărbatul se ocupă de producția agricolă alimentară; este o revoluție profundă pentru sat. Există o căutare sigură a productivității, o calificare a activității; există, în fine, un anumit interes pentru ameliorarea hranei. Toate aceste elemente sunt noi și anunță satul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
familială, cel care are cei mai mulți bani va da cel mai mult. Un conflict violent se află acum în desfășurare în faza de redistribuire: cel mai bogat vrea să obțină cel mai mult, proporțional cu capacitatea lui de a da. Sistem revelator: toate aceste colecte și distribuiri monetare duc la întocmirea unor liste scrise pe marginea cărora sunt angajate discuții interminabile. De aceea citadinii întorși în sat cu ceva economii au tendința, în această optică, să controleze grupul familial, să exercite o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
frază cu frază, muncă migăloasă, însă deosebit de productivă. Prin intermediul acestor documente se dezvăluie în totalitate universul psihologic în care evoluează acești nord-congolezi. Comparația dintre acest univers psihologic al lucrătorilor manuali din Etoumbi și cel al oamenilor de la sate este deosebit de revelatoare. Nu am putut clarifica încă toate aceste rezultate, însă prezentăm cu titlu de exemplu câteva fragmente din monologul unui sătean din Okelataka: "Vorbesc eu, C.O., noi oamenii din Congo de Mijloc vorbim despre același lucru; nu există decât un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
descalificant văzut din unghiul satirei. Departe de schema schiței-reportaj, cele trei scrieri depășesc practica simplei copieri a tiparului produs de către prototipul folcloric, prozatorul angajându-se în efortul de a concura cu acesta. Intenția lui Caragiale este de a obține dubletul revelator, odată cu ,,rescrierea’’ originalului, după binecunoscuta tehnică a ,,uitării în model’’, caracteristică oricărei adevărate scrieri de aspect cu bază parodică. Secretul reușitei este de a nu forța în cel puțin două sensuri. Prezența lor constantă face imposibilă alunecarea în artificialitate, în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]