2,802 matches
-
din inițiativa Elenei Cuza sunt realizate medalii cu aceleași modeste dimensiuni (fig 76av și 76rv). Cele două tipuri de medalii au aversul identic - portretul clasic al domnitorului în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculara ALECSANDRU ION DOMN ROMÂNILOR. Pe revers, în ghirlanda de lauri, inscripțiile: CUSA-VODĂ / 1859-1866 / 1873 și respectiv, CUSA VODĂ / SPRE POMENIREA / 1874. Aceste medalii - de familie - au fost distribuite persoanelor care au luat parte la marele doliu național din 1873 și comemorarea unui an de la acesta, în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
București - au prilejuit și ele baterea unor medalioane cu toarta (în 1903, si respectiv, 1914) din bronz aurit, cu diametrul de 20 mm. Medaliile, destinate celor ce susțineau aceste inițiative, prezintă pe avers bustul domnitorului orientat spre stânga, iar pe revers legendă (circular): ONOREA SPRIJINITORILOR RIDICAREI MONUMENTULUI (în mijloc) MARELUI / DOMN / ALEXANDRU ION I / CUZA / 1903, la cea din Iași și un text aproape identic la cea din București (fig. 77av și 77rv). Între medaliile care cinstesc memoria domnitorului Cuza, un
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
77rv). Între medaliile care cinstesc memoria domnitorului Cuza, un loc aparte îl ocupă medalia Saraga, realizată în anul 1906. Pe avers, bustul lui Cuza în profil spre stânga este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IOAN I CUZA-VODĂ 1820-1873 (fig. 78av). Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată într-un cerc perlat (fig. 78rv): 1866-11 FEBRUARIE-1906 / 40 DE ANI / DE LA ABDICAREA DOMNITORULUI / ÎN FAVOAREA UNEI DINAȘTII STREINE, SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE / S-AU SĂVÂRȘIT / UNIREA PRINCIPATELOR 1859/ SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI 1863/ ÎMPROPRIETĂRIREA
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
vorba de medalia jubileului Universității și Academiei Mihăilene și de a doua medalie care prezintă pe avers busturile acolate ale lui Cuza și Kogălniceanu cu privirea spre stânga și inscripția semicirculara CUZA VODĂ 1820-1873 MIHAIL KOGĂLNICEANU 1817-1891 (fig.81av). Pe revers, într-un pergament desfăcut cu partea de jos pe ramura de laur și înconjurat semicircular de inscripția ÎN AMINTIREA RIDICĂRII STATUILOR LOR ÎN IAȘI 1911, este redat un text cu valoare aforistica al regelui Carol I : „POPOARELE SE ONOREAZĂ PE
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
prezintă bustul lui Cuza privit din față, încadrat de două inscripții semicirculare: ALEXANDRU IOAN I CUZA (sus) 5/24 FEBRUAR 1859-2 MAI 1864-11 FEBRUAR 1866. După cum se vede este gravat greșit 5/24 FEBRUAR, în loc de 5/24 IANUARIE (fig. 83av). Reversul medaliei înfățișează impunătoarea statuie din Piață Unirii, încadrată de inscripția CUZA VODĂ. Deasupra statuii - o altă inscripție semicirculara: ROMÂNIA RECUNOSCĂTOARE MARELUI DOMNITOR ROMÂN (fig. 83rv). Exceptând greșeală de pe avers, medalia reda, cu simt al proporțiilor și finețe în execuție, impozanta
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Turnu Măgurele și respectiv județul Dîmbovița marelui om de stat. Prima PENTRU MĂREȚUL FAPT DIN 2/14 MAIU 1864 și a doua PENTRU AGERA ESSECUTARE MĂREȚELOR CUGETĂRI PRINȚULUI DOMNITOR ALESSANDRU IOAN I DE LA 2 MAIU 1864 cum precizează inscripțiile de pe reversul celor două medalii{\cîte 86}. Numele Kogălniceanu mai apare pe o medalie a Expoziției Universale de la Paris din 1867. Nu putem preciza dacă cel recompensat a fost marele om de cultură și de stat sau alt Kogălniceanu, deoarece prenumele nu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Deși are aceeași orientare a profilului - spre stânga - ca în medalia din 1911, impresia pe care o lasă asupra receptorului este cu totul altă. În 1991 și 1992, sunt realizate două medalii, prima la centenarul morții care, prin citatul de pe revers, îl raportează pe Kogălniceanu la actul Independenței Absolute de Stat a României (fig. 89av și 89rv), iar a doua, un an mai tarziu, raportându-l la activitatea diplomatică (fig. 90av și 90rv). Medaliile sunt interesante realizări ale lui Constantin Dumitrescu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
iar a doua, un an mai tarziu, raportându-l la activitatea diplomatică (fig. 90av și 90rv). Medaliile sunt interesante realizări ale lui Constantin Dumitrescu și, respectiv, Gheorghe Adoc, care nu se fac responsabili, vrem să credem, de încărcarea excesivă a reverselor sau de consemnarea greșită a anului morții lui Kogălniceanu, 1881 în loc de 1891, de pe aversul medaliei din 1992. Medaliile sunt interesante și pentru faptul că desprind pentru prima dată chipul medalistic al lui Kogălniceanu de cel al lui Al.I.
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sus, numele THEODOR / CODRESCU (arcuit de o parte și de alta a chipului). În partea stânga pe bust, cu litere foarte mici, este scris numele gravorului KISSING. Întregul avers este încadrat pe marginea medaliei de două cercuri liniare proeminențe. Pe reversul medaliei (fig. 91rv), într-o ghirlanda circulară (coroană) de lauri, alcătuită din două ramuri legate jos cu panglică cu funda, este plasată inscripția pe patru rânduri VRICARVL (arcuit în jos) / XXV / VOLUME / 1852-1894 (arcuit în sus). Între rândurile trei și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lauri, alcătuită din două ramuri legate jos cu panglică cu funda, este plasată inscripția pe patru rânduri VRICARVL (arcuit în jos) / XXV / VOLUME / 1852-1894 (arcuit în sus). Între rândurile trei și patru este plasată o stea în șase colțuri. Reprezentările reversului sunt cuprinse între două cercuri liniare proeminențe că și cele ale aversului. Jos, între ghirlanda și cercul interior, este scris cu litere foarte mici numele firmei editoare SARAGA (și nu F. SARAGA - IAȘI, cum scrie Dulciu Murărescu care, derutat de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ROMÂNIA - MINISTERUL CULTURII. În mijlocul cercului cu inscripție este plasat chipul cu bust al savantului, cu privirea orientată în față, având deasupra umărului drept numele B.P.HASDEU (arcuit), iar deasupra umărului stâng, cu caractere foarte mici, M.FETIȚA (numele gravorului). Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuala
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
memoria contemporaneității și prin realizarea, în 1940, la centenarul nașterii, a unei medalii care prezintă pe avers (fig. 94av) chipul cu puțin bust al acestuia în profil stânga și inscripția sub formă de nimb 1849 TITU MAIORESCU 1917, iar pe revers (fig.94rv) inspirate reprezentări alegorice, care sugerează preocupările sale științifice. În anul 1990, din inițiativa secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române, la împlinirea unui secol și jumătate de la naștere, se realizează o altă medalie Maiorescu, pe care o vom
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
reprezentare din câmpul central este încadrată de o bandă marginala cu inscripția TITU MAIORESCU (sus) 150 ANI DE LA NAȘTERE (jos). Aversul este semnat cu inițialele V.G. Din nefericire, chipul lui Maiorescu este excesiv schematizat, plat, fără nici o urmă de expresivitate. Reversul (fig. 95rv) prezintă, în câmpul central, clădirea palatului Universității ieșene văzută din partea de nord-est, având dedesubt anii 1860-1990 și fiind înconjurată de o bandă circulară marginala cu inscripția UNIVERSITATEA „AL.I.CUZA IAȘI” (sus) RECTORUL ȘI PROFESORUL (jos). După cum este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Medalistic a fost omagiat încă din timpul vieții. Faptul se consumă în anul 1921, cănd IUBITULUI PROFESOR ȘI MARELUI ROMÂN i se dedică, din partea admiratorilor și foștilor săi elevi, o medalie LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 50 ANI. Aversul și reversul medaliei respective mai cuprind, alături de inscripția menționată mai sus, chipul profesorului în profil spre stânga și o reprezentare alegorica a Înțelepciunii (femeie încoronata cu lauri, care ține în mână dreapta o bufnita). Cincisprezece ani mai tarziu, în 1936, se realizează
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
observa, medalia are pe avers (fig. 96av) busturile savantului și cel al soției acestuia, orientate spre stânga, precum și, pe o bandă marginala, reliefata, inscripția: ECATERINA ȘI NICOLAE IORGA, iar în partea de jos, ramuri de lauri și de stejar. Pe reversul medaliei, (fig. 96rv), în centru, este reprezentată „clădirea proprie, mica albă, cu o perfectă acustică, terminată în iulie 1912; opera a inginerului Dimitriu, din Ploiești, moldovean de origine”{\cîte 90} a Universității Populare din Vălenii de Munte. Pe acoperiș, într-
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
realizate două medalii și o placheta. Una dintre medalii, realizată din inițiativa S.N.R., are pe avers (fig. 90av) chipul savantului cu barbă și pălărie, orientat jumătate stânga, ramuri de lauri și inscripție cu numele și anii existenței sale lumești. Pe revers (fig. 90rv) este ansamblul de clădiri ce găzduiește Institutul de istorie ctitorit de Iorga, ram de lauri și inscripții. Medalia realizată în anul 1990 din inițiativa Secțiunii din Botoșani a S.N.R. este invadată pe revers (fig. 97av) de inscripții și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
anii existenței sale lumești. Pe revers (fig. 90rv) este ansamblul de clădiri ce găzduiește Institutul de istorie ctitorit de Iorga, ram de lauri și inscripții. Medalia realizată în anul 1990 din inițiativa Secțiunii din Botoșani a S.N.R. este invadată pe revers (fig. 97av) de inscripții și simboluri, unele dintre acestea discutabile. Interesantă ni se pare imaginea-bust a lui Iorga, realizată de Gheorghe Adoc pe aversul medaliei respective (fig. 97rv), dar ne contrariază astrul simbol de deasupra capului, pe care l-am
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1989, a aceluiași gravor. La fel de interesantă ni se pare și imaginea savantului în postura de orator, realizată de Adoc pe aversul unei plachete ce a fost inițiată de aceeasi secțiune a S.N.R. Nu subscriem însă la ideea asocierii versurilor de pe revers cu imaginea bradului, având în vedere că poemul „Bradul strâmb” este o premoniție genială, acceptată aproape unanim, în legătură cu tragicul sau sfârșit, o parabolă scrisă, după cum se știe, în preajma batjocoririi și asasinării bestiale a savantului la 27 noiembrie 1940 în pădurea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
parabolă scrisă, după cum se știe, în preajma batjocoririi și asasinării bestiale a savantului la 27 noiembrie 1940 în pădurea Strejnic-Prahova. Cât privește medalia din 1993, inițiată de Universitatea Populară București, aceasta copiază jenant aversul medaliei S.N.R. și stârnește confuzii prin inscripția reversului. O realizare medalistica din anul 1996, inițiată de Muzeul de Istorie și Arheologie „Prahova”, prezintă pe avers (fig. 99av) chipul cu barbă orientat spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
din anul 1996, inițiată de Muzeul de Istorie și Arheologie „Prahova”, prezintă pe avers (fig. 99av) chipul cu barbă orientat spre stânga, în viziunea gravorului Vasile Gabor, cuprins în inscripția circulară NICOLAE IORGA 125 DE ANI DE LA NAȘTERE / 1871-1996. Pe revers (fig 99rv), talentul artistului Vasile Gabor etalează o reușită imagine a Muzeului de la Vălenii de Munte. Prezența remarcabilă în medalistica românească a unei personalități de talia lui Iorga nu surprinde, după cum nu ne surprinde, ci ne întristează, faptul că la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1996. În zona centrală a aversului (fig. 100av), mărginita de bandă circulară cu inscripția MUZEUL SATULUI BUCUREȘTI - ROMÂNIA / FONDAT ÎN ANUL 1936, sunt profilate, stilizat, pe un disc simbol ce intră parțial în câmpul medaliei, edificii ale satului românesc. Pe revers (fig. 100rv) este chipul lui Dimitrie Gusti, realizat, după cum probează și inițialele de pe umărul drept, de Maximillian Fetiță. Acest fiu al Iașului mai apare, după cunoștințele noastre, în anul 2000, si pe unul dintre cele opt reversuri ale medaliei FUNDAȚIA
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
satului românesc. Pe revers (fig. 100rv) este chipul lui Dimitrie Gusti, realizat, după cum probează și inițialele de pe umărul drept, de Maximillian Fetiță. Acest fiu al Iașului mai apare, după cunoștințele noastre, în anul 2000, si pe unul dintre cele opt reversuri ale medaliei FUNDAȚIA ȘCOALĂ SOCIOLOGICĂ DE LA BUCUREȘTI, cum ne informează legendă aversului. Chipul lui Dimitrie Gusti este surprins grafic, de același gravor, Maximillian Fetiță, în maniera realismului grafic impus de artiștii salariați ai Monetăriei Statului din București. EMIL CONDURACHI A
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a fost modelată de Haralamb Ionescu și are în câmpul central chipul academicianului în profil spre stânga, cuprins într-o bandă, mărginita de c.l.e. și c.l.i., cu inscripția ACAD EMIL CONDURACHE PREȘEDINTELE ȘOC. NUMISMATICE ROMÎNE .26-X-1958. Reversul este mai mult decat modest din punct de vedere al conceperii. Pe un ram de laur este inscripția pe trei rânduri: DIN PARTEA MEMBRILOR SOCIETĂȚII / CU OCAZIA REALEGERII CA PREȘEDINTE / 22 FEBRUARIE 1958. SERGIU CELIBIDACHE „Eu mă simt natural român, măi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
60 mm) este realizată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, la Monetăria Statului, după machetă sculptorului Vasile Gabor. Cunoaștem două variante - una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătură autografa / 80 ANI, semicircular în dreapta aversului (fig. 102av) / FILARMONICA BUCUREȘTI, pe revers (fig. 102rv), și alta fără inscripția 80 ANI / FILARMONICA BUCUREȘTI în legendă. Medalia are elemente de o expresivitate aparte care onorează deopotrivă atât pe gravor, cât și pe cel ce a gândit proiectul. Impresionează în mod deosebit capul dirijorului, cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ce a gândit proiectul. Impresionează în mod deosebit capul dirijorului, cu figură puternic marcată de ani si bărbia sprijinită în mâna stângă, de pe avers, precum și mâinile cu baghetă dirijorala, care ies din ramul de laur și care domină întreg reversul. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR AGRICOLE ION IONESCU DE LA BRAD În lucrarea monografica din anul 2002, dedicată învățământului superior agronomic ieșean, profesorul universitar consultant Constantin Vasilica, unul dintre autorii coordonatori ai acesteia, afirmă că Ion Ionescu de la Brad a ținut „primul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]