16,540 matches
-
atributului de masculin și cifra 2 atributului de feminin, nu înseamnă că se acordă o importanță mai mare bărbaților. Se putea atribui cifra 2 atributului de masculin și 1 atributului de feminin. Alte variabile măsurate pe scală nominală: mediul de rezidență (urban/rural), ocupația (manager/director, întreprinzător/lucrător pe cont propriu, angajat cu studii medii, angajat cu studii superioare, muncitori calificați, muncitori necalificați, șomeri, casnică, pensionar, elev/student, agricultori), intenția de a vota (da/nu), marca de bere preferată (Ciucaș, Ursus
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se întemeiază pe logica noțiunilor și a operațiilor cu noțiuni, cerințele de corectitudine privind acest nivel al măsurării rezultă în principal din regulile logice ale definiției, clasificării și diviziunii. Studiul relației dintre două caracteristici: intenția de vot și mediul de rezidență se poate face cu ajutorul următorului spațiu de atribute, considerând volumul populației investigate de 1000 de subiecți. Tabelul nr. 2.1: Studiul relației dintre intenția de vot și mediul de rezidență Mediul de rezidență Urban Rural Intenția de vot Votează 500
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
relației dintre două caracteristici: intenția de vot și mediul de rezidență se poate face cu ajutorul următorului spațiu de atribute, considerând volumul populației investigate de 1000 de subiecți. Tabelul nr. 2.1: Studiul relației dintre intenția de vot și mediul de rezidență Mediul de rezidență Urban Rural Intenția de vot Votează 500 200 Nu votează 200 100 Nivelul de măsurare ordinal Scalele ordinale au câteva corespondențe între mărimea numerelor și intensitatea calității reprezentate de numere. O scală ordinală comună este poziția într-
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
caracteristici: intenția de vot și mediul de rezidență se poate face cu ajutorul următorului spațiu de atribute, considerând volumul populației investigate de 1000 de subiecți. Tabelul nr. 2.1: Studiul relației dintre intenția de vot și mediul de rezidență Mediul de rezidență Urban Rural Intenția de vot Votează 500 200 Nu votează 200 100 Nivelul de măsurare ordinal Scalele ordinale au câteva corespondențe între mărimea numerelor și intensitatea calității reprezentate de numere. O scală ordinală comună este poziția într-o ierarhie. Știm
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de bărbați care vin din mediul rural și urban. Acest tip de tabel este furnizat de ANALYZE / DESCRIPTIVE STATISTICS / CROSSTABS. Pentru că am obținut un tabel care ne arată numărul de oameni de orice sex, venind din cele două medii de rezidență, ne putem întreba dacă există o relație semnificativă între acești doi factori: vin proporțional mai mulți bărbați din mediul urban decât femei? Pentru a vedea dacă acest tip de relație există, avem nevoie de testul pentru cel mai mare scor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
două sau mai multe variabile. Asocierea înseamnă identificarea tendinței unei categorii de subiecți de a da un anumit răspuns cu o frecvență mai mare decât ceilalți subiecți. Să luăm, de exemplu, intenția de a vota cu un anumit partid și rezidența în mediul urban sau rural. În cazul independenței între variabile procentul celor care votează cu acest partid ar fi același în mediul urban și rural. Dacă însă acest procent este mai mare în mediul urban decât în cel rural, putem
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să aibă loc împărțită la probabilitatea ca acesta să nu aibă loc. De exemplu, dacă 15% votează cu un anumit partid, șansa este egală cu raportul 0,15/0,85. Tabelul nr. 7.12: Încrederea în CDR și mediul de rezidență CDR Mediul 0 1 Total 0 (Rural) 550 83,3% 110 16,7% 660 100% 1(Urban) 409 74,1% 143 25,9% 552 100% Total 959 79,1% 253 20,9% 1212 Sursa: Barometrul de opinie publică, iunie 1998
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
urban și rural șansa ca cineva să aibă încrederea cea mai mare în CDR. Similar, șansa ca cineva din mediul rural să aibă încredere în CDR este: Observăm că există o anumită asociere între încrederea în CDR și mediul de rezidență, în sensul că șansa ca cineva să aibă încredere în CDR este mai mare în mediul urban. Intensitatea acestei asocieri poate fi măsurată cu ajutorul raportului de șanse (sau șansei relative): Dacă variabilele ar fi fost independente, raportul șanselor condiționate ar
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
intenția de vot pentru CDR, 0 pentru alte partide, nonrăspunsurile au fost scoase din analiză). Predictorii sunt dir (consideră că direcția în care se îndreaptă lucrurile în țară este bună; valori 1 = DA, 0 = Nu, nonrăspunsurile scoase din analiză), urban (rezidența în mediul urban; valori 1 = Da, 0 = Nu), z.transilvania (rezidența în Transilvania; valori 1 = Da, 0 = Nu). Case Processing Summary Unweighted Cases(a) N Percent Selected Cases Included in Analysis 933 77,0 Missing Cases 279 23,0 Total
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fost scoase din analiză). Predictorii sunt dir (consideră că direcția în care se îndreaptă lucrurile în țară este bună; valori 1 = DA, 0 = Nu, nonrăspunsurile scoase din analiză), urban (rezidența în mediul urban; valori 1 = Da, 0 = Nu), z.transilvania (rezidența în Transilvania; valori 1 = Da, 0 = Nu). Case Processing Summary Unweighted Cases(a) N Percent Selected Cases Included in Analysis 933 77,0 Missing Cases 279 23,0 Total 1212 100,0 Unselected Cases 0 ,0 Total 1212 100,0
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
0 ale dependentei, însă nici una din valorile 1. Cu alte cuvinte modelul nu a condus la nici o îmbunătățire a predicției comparativ cu predicția pe baza valorii cele mai frecvente care este 0. Fără a cunoaște nici o informație despre mediul de rezidență sau opinia despre direcția în care se îndreaptă țara, am fi putut prezice că o persoana nu va vota cu CDR și am fi avut dreptate în 81,1% din cazuri (433/534*100). Contingency Table for Hosmer and Lemeshow
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
găsirea modelului celui mai potrivit. Se începe prin calcularea parametrilor pentru modelul saturat și apoi se elimină progresiv câte un efect de interacțiune până la pragul în care modelul nu mai prezice acceptabil datele observate. Exemplu: Model cu 3 variabile dihotomice rezidență (urban/rural), vârstă, încredere. Mai jos sunt testate ipotezele că toate efectele de ordin k și mai mare sunt 0, iar în continuare ipotezele că efectele de ordin k sunt 0. Primul test pentru k=3 ne arată că putem
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2 . Modelul obținut după eliminarea celor două tipuri de interacțiuni este prezentat mai jos: Interacțiunea care produce efectul cel mai mic asupra lui Hi pătrat (în sensul creșterii valorii lui Hi) este cea dintre încrederea în oameni și mediul de rezidență. Se elimină interacțiune dintre aceste două variabile deoarece influența lor nu este semnificativă (p=0,597). Am putea continua să eliminăm efectele de interacțiune de ordinul 2 ,dar în acest caz modelul nu ar mai prezice datele corespunzător. Deci modelul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
597). Am putea continua să eliminăm efectele de interacțiune de ordinul 2 ,dar în acest caz modelul nu ar mai prezice datele corespunzător. Deci modelul final va conține 2 interacțiuni de ordinul 2, ceea ce înseamnă că atât vârsta cât și rezidența au un efect independent asupra încrederii interpersonale (efectul cel mai mare îl are vârsta). Valoarea Hi pătrat pentru acest model este 3,92, p=0,27, acceptăm deci ipoteza de nul că datele observate sunt prezise de cele așteptate. 8
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
imeil" ci chiar "email" conform principiului "monseur scrie, monseur zice". În urma incongruenței codurilor atât la nivelul respondenților cât și la nivelul operatorilor s-a produs această eroare, care din fericire a putut fi detectată fiind sistematică (asociere cu zona de rezidență) și care a putut fi eliminată, la următoarea aplicare specificându-se și criteriile de "traducere". 9 L. J. Cronbach, "Test validation" în R. L. Thorndike (Ed.). Educational Measurement (2nd Ed.). Washington, D. C.: American Council on Education, 1971 10 G.
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
variază puternic, ceea ce sugerează probleme în specificarea modelelor. Nivelul de instrucție, măsurat ca stoc de educație (număr de ani de școală), apare ca un determinant important al veniturilor pe persoană în familie. Constituie circumstanțe avantajoase pentru nivelul veniturilor unei persoane rezidența urbană într-un județ cât mai dezvoltat. Gradul de dezvoltare a localității, măsurat după sistemul autorului acestui model, are o influență slabă, dacă nu inexistentă asupra veniturilor persoanei, sugerând că accesul unei persoane la resurse monetare nu depinde de gradul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
scandalos dintre sat și oraș în ceea ce privește șansele sociale. În schimb, diferențele de gen sunt mai rar investigate în sociologia românească. Datele noastre arată că putem vorbi de o discriminare salarială între sexe: la același nivel de instrucție, vârstă, ocupație și rezidență, femeile au un venit cu mai mult de o zecime de abatere standard mai mic decât cel al bărbaților. 6.3. Concluziitc " 6.3. Concluzii" Veniturile unei persoane pot fi exprimate în cel puțin două feluri: 1. Venituri disponibile în calitate de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a se redresa către sfârșitul ciclului vieții. Am explicat aceasta prin distorsiunile din structura pensiilor, determinate de politicile sociale destul de inconsistente ale ultimelor decenii. Nivelul de școlaritate are un impact puternic, studiile superioare aducând un spor semnificativ al veniturilor persoanei. Rezidența urbană și ocuparea sau pensia induc și ele sporuri semnificative ale veniturilor. Pe lângă aceasta, interesantă este constatarea unor venituri semnificativ mai mici ale femeilor, ceea ce constituie o evidență a unor discriminări, salariale mai ales, ale femeilor. 7. Aplicația 2. Câștigurile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
relație nonliniară, pătratică a vârstei cu veniturile: veniturile cresc până la o anumită vârstă, apoi scad, pentru a crește din nou la pensie - din cauza distorsiunilor din sistemul românesc de pensii. Nivelul de instrucție are un impact puternic asupra veniturilor, ca și rezidența urbană și statusul ocupațional. Tot datele românești arată că, în condiții egale, femeile câștigă mai puțin decât bărbații. Capitolul V tc "Capitolul V " Educație și creștere economictc "Educa]ie [i cre[tere economic\" Corelația foarte puternică dintre nivelul de instrucție
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu măsurători periodice. Variabilele dependente în analiza egalității de șanse au fost orientarea elevilor pentru diferite trepte de învățământ (liceu, clasa de final de studii primare, ucenicie etc.), în timp ce variabilele independente au fost: sex, vârstă, nivel de reușită la CM21, rezidență, apartenență socială, cererile părinților și avizele profesorilor referitoare la orientarea școlară. Concluziile cele mai semnificative ale studiului au fost: • Reușita la CM2 și vârsta la care se promovează CM2 sunt doi determinanți ai continuării studiilor (probabilitatea de a fi student
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
40% nu erau înscriși într-o formă de învățământ; - romii, al căror risc de abandon este de 6-7 ori mai mare decât al celorlalți copii. O creștere semnificativă a riscului de abandon este determinată și de următoarele situații: - familie săracă; - rezidența în mediul rural; - lipsa mamei din gospodărie; - părinți cu nivel de instrucție redus; - părinți tineri; - părinți agricultori sau lucrători pe cont propriu; - gospodărie numeroasă. Analize statistice nu foarte complexe indică faptul că neparticiparea școlară este determinată de obicei de o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
5 ani crește probabilitatea neparticipării; în cazul în care capul gospodăriei este văduv sau trăiește în uniune liber consimțită, riscul neparticipării crește de asemenea. Modelele de regresie permit și unele constatări interesante cu privire la factorii care defavorizează participarea școlară: - mediul de rezidență și mărimea gospodăriei nu constituie, de fapt, factori de agravare a riscului de neparticipare. Participarea este mai redusă în mediul rural din cauza specializării agricole a locuitorilor de la sate și a stocului de educație destul de redus; - este notabil faptul că băieții
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
orientare „materialistă” amintite anterior le sunt adeseori opuse date care atestă importanța obstacolelor socioculturale. Datele empirice susțin ideea că atitudinile părinților, valoarea atribuită educației de către părinți și copii determină într-o măsură deloc neglijabilă rezultatele școlare ale copiilor. Astfel, în rezidențele americane bogate, deci la același status social - ridicat -, diferențele în realizările școlare ale copiilor sunt asociate cu atitudinea față de educație a copiilor și cu mărimea familiei. Raportul Plowden (1967), amintit de noi într-un capitol anterior, concluzionează că atitudinea părinților
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Ca o ilustrare, unele proiecte de cercetare importante realizate de Institutul de Igienă Socială din Cluj necesitau cercetări de teren Îndelungate. Moldovan era foarte abil În a-și Îndemna studenții să participe În astfel de proiecte și să opteze pentru rezidență pe termen lung În zonele rurale, pentru a colecta datele necesare proiectelor de cercetare. În perioada În care se aflau la sate, acești medici erau Încurajați să se implice și În alte activități de asistență medicală pe plan local, de la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 3-4, martie-aprilie 1930, pp. 66. 38. Regimul comunist a rezolvat această problemă creând pașapoarte interne, care legau fiecare individ, bărbat sau femeie, de locul unde se născuse. Un individ putea să Își schimbe rezidența În mod permanent doar prin căsătoria cu cineva din altă localitate sau obținând o funcție permanentă Într-un anumit loc de muncă. 39. Sabin Manuilă, Evoluția demografică a orașelor și minoritățile etnice din Transilvania, Cultura Națională, București, 1929, p. 15
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]