2,155 matches
-
cererea pe care Pena o trimite Ministrului Finanțelor, în calitate de agent administrativ cl. II în com. Domnești, jud. Muscel, aflăm cu certitudine că el a venit în localitate după 16 iulie 1941. A fost membru activ al Grupării literare „Drum” din Roșiorii de Vede, asociație a tinerilor publiciști teleormăneni, înființată în 1935 sub președinția de onoare a scriitorului Zaharia Stancu, președinți activi fiind Nicolae Stănescu-Udrea și Florian Crețeanu. În editura acestei grupări îi apare, în 1939, volumul de epigrame „Furcile caudine”, tipărit
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
epoca bronzului, organizat de Institutul de Arheologie din București . Purtătorilor grupului Igrița 1 li se pot asocia depozitele de bronzuri descoperite pe valea Crișului Repede La: Negreni, Bălnaca, Vadul Crișului, Alesd, Oșorhei , la care se adaugă descoperirile de la Oradea-Salca, Biharea, Roșiori, Cociuba, Valea Lui Mihai, Suplacu de Barcău, Deva . Ambele faze de evoluție a grupului Igrița se dezvoltă între secolele XIII-XII î.H.până în pragul Hallstattului A . În epoca bronzului în nord-vestul României predomină cultura Otomani cu nucleul în Țara Crișurilor
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Răchiți este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cișmea, Costești, Răchiți (reședința) și Roșiori. Denumirea satului de reședință vine de la răchitele bătrâne ce au crescut pe malul unui iaz ce a fost pe vremuri lângă sat. Se află așezat în partea de nord-est a municipiului Botoșani, la o distanță de 3 km de acesta
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Mănăstirea Popăuți situată la nord-est. În curtea mănăstirii se afla și sediul primăriei. De-a lungul anilor, diferitele reforme administrative au schimbat atât denumirea, cât și componența satelor comunei. Vechea comună era compusă din satele: Luizoaia, Cișmea, Răchiți, Teasc și Roșiori. Mai târziu, în anul 1879, prin trecerea satului Luizoaia în componența orașului Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la comună se alipește și
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
compusă din satele: Luizoaia, Cișmea, Răchiți, Teasc și Roșiori. Mai târziu, în anul 1879, prin trecerea satului Luizoaia în componența orașului Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la comună se alipește și satul Costești. În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni se desprind și
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la comună se alipește și satul Costești. În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni se desprind și rămân la comuna Răchiți numai satele: Cișmea, Costești, Roșiori și Răchiți. În anul 1968 după ultima împărțire administrativă, comuna Răchiți rămâne
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
satul Costești. În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni se desprind și rămân la comuna Răchiți numai satele: Cișmea, Costești, Roșiori și Răchiți. În anul 1968 după ultima împărțire administrativă, comuna Răchiți rămâne cu aceeași componență. În comuna Răchiți, agricultura concentrează cea mai mare parte a forței de muncă și, din acest punct de vedere, a constituit un sector preponderent în
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Costești a fost dat la 8 iunie 1968 de către comitetul executiv al Consiliului Popular Orășenesc. Între 1968 - 1989 s-a modernizat sistemul de deplasare al cetățenilor, ei beneficiind nu numai de calea ferată, dar și de drumul național DN65A Costești - Roșiori de Vede și drumul județean modernizat Costești - Alexandria. Stema orașului Costești se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat: SEMNIFICAȚIA STEMEI: Sfântul Ilie face trimitere la catedrala cu același hram de pe teritoriul orașului. Carul și caii de foc
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
(n. 12 ianuarie 1947, Roșiori Jud. Bacău) este o economistă, profesor universitar emerit și membru al Consiliului Fiscal. A urmat Liceul Teoretic Nr. 3 Bacău (sept. 1960 - aug. 1964), apoi a absolvit Facultatea de Finanțe și Credit din cadrul Academiei de Studii Economice din București în
Tatiana Moșteanu () [Corola-website/Science/330612_a_331941]
-
și produsele petroliere.. În 1991, devin cenzori apoi asociați în firma ROCAS din Comuna Albeștii de Muscel, Argeș care se ocupă cu extracția pietrei ornamentale pentru construcții. Doi ani mai târziu, Adriean Videanu se numără printre asociații firmei SECON din Roșiorii de Vede, înființată pe baza unui credit aprobat de banca franceză BNP Paribas. Firma se ocupă cu comerțul de produse petroliere. În 1994, Adriean Videanu intră în capitalul firmei PECON din aceeași localitate, al cărei obiect de activitate este creșterea
Adriean Videanu () [Corola-website/Science/297992_a_299321]
-
Roman - București (două zile).). După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Romulus Scărișoreanu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 4 Roșiori și al Regimentului 9 Călărași. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Călărași, comandant al Brigăzii 2 Călărași și al Brigăzii 5 Călărași, remarcându-se pe timpul acțiunilor militare din Dobrogea din campania anului 1916 și în
Romulus Scărișoreanu () [Corola-website/Science/335869_a_337198]
-
Regimentul 6 Roșiori a fost o unitate de cavalerie de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace. Regimentul era dislocat la pace în garnizoana Tecuci. Regimentul a făcut parte din organica
Regimentul 6 Roșiori (1916-1918) () [Corola-website/Science/337442_a_338771]
-
o unitate de cavalerie de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace. Regimentul era dislocat la pace în garnizoana Tecuci. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 4 Roșiori alături de Regimentul 11 Roșiori. La intrarea în război, Regimentul 6 Roșiori a fost comandat de colonelul Gheorghe Rusescu. Regimentul 6 Roșiori a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie
Regimentul 6 Roșiori (1916-1918) () [Corola-website/Science/337442_a_338771]
-
de nivel tactic, care s-a constituit la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace. Regimentul era dislocat la pace în garnizoana Tecuci. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 4 Roșiori alături de Regimentul 11 Roșiori. La intrarea în război, Regimentul 6 Roșiori a fost comandat de colonelul Gheorghe Rusescu. Regimentul 6 Roșiori a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918. În
Regimentul 6 Roșiori (1916-1918) () [Corola-website/Science/337442_a_338771]
-
la 14/27 august 1916, prin mobilizarea unităților și subunităților existente la pace. Regimentul era dislocat la pace în garnizoana Tecuci. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 4 Roșiori alături de Regimentul 11 Roșiori. La intrarea în război, Regimentul 6 Roșiori a fost comandat de colonelul Gheorghe Rusescu. Regimentul 6 Roșiori a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918. În campania din anul 1917 Regimentul 6 Roșiori
Regimentul 6 Roșiori (1916-1918) () [Corola-website/Science/337442_a_338771]
-
existente la pace. Regimentul era dislocat la pace în garnizoana Tecuci. Regimentul a făcut parte din organica Brigăzii 4 Roșiori alături de Regimentul 11 Roșiori. La intrarea în război, Regimentul 6 Roșiori a fost comandat de colonelul Gheorghe Rusescu. Regimentul 6 Roșiori a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918. În campania din anul 1917 Regimentul 6 Roșiori a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al
Regimentul 6 Roșiori (1916-1918) () [Corola-website/Science/337442_a_338771]
-
Roșiori a fost comandat de colonelul Gheorghe Rusescu. Regimentul 6 Roșiori a participat la acțiunile militare pe frontul românesc, pe toată perioada războiului, între 14/27 august 1916 - 28 ocotmbrie/11 noiembrie 1918. În campania din anul 1917 Regimentul 6 Roșiori a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 2 Cavalerie, participând la Bătălia de la Mărășești. În această campanie, regimentul a fost comandat de locotenent-colonelul " Nicolae Popescu ".
Regimentul 6 Roșiori (1916-1918) () [Corola-website/Science/337442_a_338771]
-
la Onești, s-a deplasat pe valea Oituzului, a depășit „Grupul Oituz” la 31 august 1916, primind misiunea de a ocupa depozitele inamicului din zona Târgu Secuiesc concomitent cu executarea de acțiuni de cercetare ofensivă spre Miercurea Ciuc, cu Regimentul 7 Roșiori. Regimentele 11 Roșiori și 8 Vânători au primit misiunea de a traversa Munții Bodoc pentru a pătrunde în valea Oltului. Divizia a atins la 2 septembrie 1916 aliniamentul Bixad - Sfântu Gheorghe - Moacșa. Obiectivul principal al Armatei de Nord în această
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
a deplasat pe valea Oituzului, a depășit „Grupul Oituz” la 31 august 1916, primind misiunea de a ocupa depozitele inamicului din zona Târgu Secuiesc concomitent cu executarea de acțiuni de cercetare ofensivă spre Miercurea Ciuc, cu Regimentul 7 Roșiori. Regimentele 11 Roșiori și 8 Vânători au primit misiunea de a traversa Munții Bodoc pentru a pătrunde în valea Oltului. Divizia a atins la 2 septembrie 1916 aliniamentul Bixad - Sfântu Gheorghe - Moacșa. Obiectivul principal al Armatei de Nord în această etapă l-a
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
Dulcești este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Brițcani, Cârlig, Corhana, Dulcești (reședința), Poiana și Roșiori. Comuna se află în zona estică a județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Piatra Neamț de Roman. Din acest drum, la Dulcești se ramifică șoseaua județeană DJ157A, care o leagă spre nord
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
minoritate de romano-catolici (13,87%). Pentru 4,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Roman și era formată din satele Corhana, Dulcești și Roșiori, având 1240 de locuitori ce trăiau în 335 de case. În comună existau două biserici și o școală mixtă cu 15 elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2504 locuitori în satele Cârligu, Corhana, Dulcești, Roșiori
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
Roșiori, având 1240 de locuitori ce trăiau în 335 de case. În comună existau două biserici și o școală mixtă cu 15 elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2504 locuitori în satele Cârligu, Corhana, Dulcești, Roșiori, Brițcani și Poiana. În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut la județul Neamț și a inclus și satele Ruginoasa și Bozienii de Sus de la fosta comună Bozieni-Balș, desființată. Cele două sate
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
organizate la Paris, Nisa, Berlin, Varșovia și Londra. A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Cavalerie din Târgoviște, după care a activat în diferite regimente de cavalerie și în Școala de Ofițeri de Cavalerie, iar după război în Regimentul 1 roșiori din Lugoj. Călărețul Henri Rang a participat ca reprezentant al României la Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin din anul 1936. La startul întrecerilor ecvestre de sărituri peste obstacole s-au aflat 54 de concurenți din 18 țări. Pentru desemnarea campionului
Henri Rang () [Corola-website/Science/308079_a_309408]
-
din zonă cuprinde: Căile rutiere menționate mai sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanțuri pe ambele părți. Orașul Turnu Măgurele este legat prin căi feroviare de restul României prin intermediul unei căi ferate Turnu Măgurele Port - Turnu Măgurele - Salcia - Roșiori Nord, de 55 km. În stația Roșiori Nord se face legătura cu magistrala CFR 900, București Nord - Timișoara. Calea ferată Turnu Măgurele - Roșiori Nord este simplă, cu ecartament normal. Stația de cale ferată Turnu Măgurele are 7 linii de garare
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanțuri pe ambele părți. Orașul Turnu Măgurele este legat prin căi feroviare de restul României prin intermediul unei căi ferate Turnu Măgurele Port - Turnu Măgurele - Salcia - Roșiori Nord, de 55 km. În stația Roșiori Nord se face legătura cu magistrala CFR 900, București Nord - Timișoara. Calea ferată Turnu Măgurele - Roșiori Nord este simplă, cu ecartament normal. Stația de cale ferată Turnu Măgurele are 7 linii de garare, iar stația Turnu Măgurele Port are 5
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]