4,067 matches
-
Citim pe internet despre Apollo smintheos că „his mouse connection is less clear“ și că avea templu în orașul Chrysa or tocmai krysa înseamnă „șobolan“ pe rusește și îl explicăm prin khors „soare“. Legătură rozătoarelor cu soarele este că ele rod cu dinții. Dar este și soare cu dinți! Cf. și ut „șoarece“ (ket, Yenisei): sumer. Utu „soare“. În kryts șoarecele e qal, k'ul în limba lak (Daghestan) ~ sl. kolo „roată“, kala „soarele“, (hawaiană), kalynda „soare“ (skr.). P.S. Urmăriți comentariile
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
să trăim tot timpul anului. Pe măsură ce-l asculta, Mihai întelegea ceva. Spyros era tot un fugar care vroia să scape de trecut . Fugea de imaginea părinților săi morți.Numai că el fugise de imaginea părinților săi vii, iar asta îl rodea tot timpul. Dar, după ce ai spart o farfurie,n-ai cum s-o mai lipești, deși îți pare rău.... - Sigur ai și tu o poveste , altfel nu te-ai afla acum aici ! - Da...am ! Îi povestește totul pe nerăsuflate. Avea
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
ce cred că interpretează cântec făuresc îmbogățirea spirituală și alinarea cu glasul lor, unii inflamează urechea și porii sufletului fără niciun bine pentru ascultătorul elevat, de la omul simplu la academician și cu toate acestea pe acei ziși cântăreți nu-i rod succesele ieftine, urgente, false. Ei cântă ca un aparat uitat deschis, pe care nu mai are cine-l opri, pentru că cine l-a pornit fie moțăie plictisit, fie s-a enervat și a plecat la treburile sale. Traian și Valeria
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
Vicoveanca la pagina 95: „o ... mogâldeață ... cocârjată ... broboadă pe ochi ... un soi de traistă în spinare ... opinci uriașe ... port popular de o hidoșenie ... mirosind a stătut ... cu arniciul mucegăit ... voce de baci de la oi ... și închei... Era Muma-Pădurii!” Te-a ros invidia că toată asistența încremenise siderată în scaunele ei cum conchizi. Uite îți sugerez, să citești această pagină unui psihiatru, care nu te cunoaște și să-l întrebi ce părere are despre autor. Atât. Ba nu, fă-i un portret
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
mea, Văd cum clipei vidului aripile-i cresc Alunecând prin timp spre-a mă elibera. Ce-i existența noastră? pleoapă de magie Imortalizată într-un tablou sublim, Amprenta demiurgului pulsând vie În agonia vieții pe care o trăim. Inima crud roade cuvintele sorții Și adoarme plânsă în pat plutitor, Discursul pompos e în pragul morții Concept rece-abstract al gândurilor. Mă udă ploaia fierbinte a clipei Și las cuvintele să cadă pe-asfalt. Sunt sclava zvâcnirii caldei aripe Strivesc reguli slute...și
RĂTĂCIRI DE SUFLET de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369962_a_371291]
-
sau plictisită. alteori îmi vine să urlu la toate formele geometrice care-mi umplu zilele inclusiv la crucea pe care o reprezint cu piele, carne, sânge și altele puse în trup ca o umplutură utilă mișcării. Eu continuam jocul tău rozând osul până la ultimul sens, apoi îl întorceam pe toate fețele, închipuindu-mi iubirea calcifiată, mătăsoasă pe alocuri, adică mai netedă decât permite mișcarea din articulația frazelor tale. Îmi plăcea zgârciul și tu tocmai pe el nu mi-l aruncai odată cu
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
se spune ca e cuvânt de origine mediteraneană, cf. gr. uras și ar proveni din i.e. *suer- „a scoate un zgomot, bâzâit, zumzăit“ (sic!) După noi, există o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
de origine mediteraneană, cf. gr. uras și ar proveni din i.e. *suer- „a scoate un zgomot, bâzâit, zumzăit“ (sic!) După noi, există o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
se spune ca e cuvânt de origine mediteraneană, cf. gr. uras și ar proveni din i.e. *suer- „a scoate un zgomot, bâzâit, zumzăit“ (sic!) După noi, există o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
de origine mediteraneană, cf. gr. uras și ar proveni din i.e. *suer- „a scoate un zgomot, bâzâit, zumzăit“ (sic!) După noi, există o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Educația copiilor nu s-a dovedit a avea curs într-o fructificare exhaustivă, mai curând ori mai târziu, dacă decurge din spațiile ermetice ale „tocilarului” - aici nu se strâng învățăturile ca roade, bob cu bob, ci se înșfacă din brazde sau claie! Or, dragostea de a vedea, auzi, examina și ști nu e nici lineară, nici cu grămada, e suplă, ageră, vie, înflorește în lăncile curiozității și-n atracții, uneori chiar indiscernabile
BUCURIA UNIRII , SPECTACOL FESTIV, LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370372_a_371701]
-
mia croce sulla tavola zincata. ÎN HAINE PREA STRÂMTE O noapte întreagă M-am rostogolit printre foi de caiet Și litere din cerneală acrita. Ți-am scris pe pereți și pe masa Scrisori despre frică Ce crește pe sub unghiile-mi roase din carne. Acum până și Liniștea urbei este uriașă și tristă Ca o barza cu piciorul legat în atele... Nu mă simt defel bine în situația dată Deși ocup cea mai bună carpace Din năvodul plin cu fructe de mare
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Trebuia să răspundem vieții, ca mării, valurilor ce ne purtau sus, pe coamă, să fi plutit, să fi râs, surzi înstrăinării, să fi rămas de mână, fără teamă. Două corăbii roase de asprimea vânturilor reci, bătrâne, ne-am rătăcit în furtunile vieții, ne mai trăim în gând iubirea, o înviem în roua dimineții și-o răstignim în soarele ce-apune. ( Pictură: Apus de soare - Ioana Pocriș ) Referință Bibliografică: Destin / Cristina Crețu
DESTIN de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369298_a_370627]
-
Publicat în: Ediția nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Stau într-un descântec digerat printr-un fum de țigară, într-o parcare golita de prejudecăți, unde, după perdele slinoase se perinda moravul sufletelor vulgare, sleite în domniile roase de antichități. Atârnă gloduri de gemete înțepate, pe buzunarul nedemn al ageamiilor care-și atâta trupurile amorfe, cu fake-urile omologate de nepăsări carnale, în care viciul și boală plătesc infidelități puerile. Într-un timp viral șterg singurătatea din paharul cu
SURESCITAREA MORAVULUI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369499_a_370828]
-
Orhei, Lăpușna, Bălți zăpada e mare, dar țăranilor le cântă inima de bucurie, așa cum le cânta bunicilor și părinților noștri, când iernile erau cu zăpadă multă. Dânșii numeau astfel de ierni cu mană - dacă iarna este zăpadă, vara este și roadă. Iarna pune bazele bogăției sau sărăciei anului. Cu cât mai multă zăpadă, cu atât mai multe flori și mai verde natura primăvara, vara grânele sunt mai frumoase, iar toamna mai multă roadă. Deci, să nu ne supărăm pe iarnă și
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
mană - dacă iarna este zăpadă, vara este și roadă. Iarna pune bazele bogăției sau sărăciei anului. Cu cât mai multă zăpadă, cu atât mai multe flori și mai verde natura primăvara, vara grânele sunt mai frumoase, iar toamna mai multă roadă. Deci, să nu ne supărăm pe iarnă și s-o criticăm. Ea trebuie cântată prin cântece de colinde, urături, poezii, căci este regina anotimpurilor. . Referință Bibliografică: Regina anotimpurilor / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2206, Anul VII
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
groaznică și plină de o mulțime de rele; e un ghimpe ce nu poate fi scos decât foarte greu și o fiară neîmblânzită și cu multe capete, care se pregătește să înceapă războiul împotriva celui ce o hrănește. Așa cum viermele roade lemnul din care se naște, și rugina, fierul, stricând locul de unde provine, iar molia - țesăturile, la fel și vanitatea nimicește sufletul care o hrănește”. Vanitosul se înșală pe sine, socotind că este cineva, însă nu este nimic, deoarece se lasă
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
plenitudinea celestă / naște / feeric rod de cuvinte / cu dor adânc de țară...”. Atracție pentru semnele belșugului/recoltei (nu doar în „Toamnă târzie”). Scântei de expresie. „[...] rostogoliri de fân / peste carul vremii...” Finale în suspensie. Implicare afectivă. „O, și pragul uitărilor, / ros de cari, / care-ți mai așteaptă pașii / din visul copilăriei / rătăcit prin unghere de ecouri...”. Poetă pozitivă. Mare suflet. „și a rămas / scris pe cer / cu sclipiri stelare / numele lor nemuritor: / CALEA ROBILOR!” ANTONETA CHIBURȚĂ BALAN. Vocație lirică. Sensibilitate cu
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
ANUL NOU Un prunc termină de urat Când noaptea tocmai s-a lăsat, E bucuros de ce-a primit; Ia uite, vântu-a-ncremenit! Își pune-n traistă un covrig Și-și ia mănușile, că-i frig, Și strânge clopoțelu-n mâini, Și roade coaja unei pâini. Se-aud copiii-n sat urând Și unii pe la porți fac rând, Se-mping și râd, iar prin nămeți Sar câinii-n joacă, certăreți. Oștirea fulgilor de-argint Coboară-n sat ca un alint, Peste livezi și
SEARA DE ANUL NOU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370802_a_372131]
-
că, vor face roade bune. Bătrânii toarnă puțin vin la rădăcină de viță, ca-n noul an să dea rod bun, cu speranțe noi de viață. Femei fertile și bunici mânjesc pomi în semn de cruce, cu zeama de la mucenici. Rod bogat în flori să lege. Iar copiii-n bătătură, bat pământul cu ciomege. Din el să iasă căldură, și frigul iernii s-alunge. Cei ce simt povara vremii, vrând necazuri să dispară, fac patruzeci de mătănii la rugăciunea de seară
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
capitalista, cine să mai acopere pierderile Coreei? Așa încât, lumina s-a tăiat, apa a încetat să mai curgă la blocuri, fabricile s-au închis și toate utilajele au fost topite și refolosite pe piața neagră, tot poporul caută mâncare. Au ros coji de copac pe vremea când noi descopeream încântați cerealele Nestle, au terminat toate broaștele din regiunea Chongjin, nici picior de cățel nu mai era pe acolo, prindeau insecte, vrăbii, fierbeau buruieni, râșneau coceni de porumb iar noi mâncăm iaurt
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
facut-o, jur, să mor, Zdreanță, tot un amator, Când ciordi, bătu-l-ar vina, Oul și-a lăsat găina! Dar problema, științific, Are-un caracter politic, Fi'ndcă, cine puii mei, Dintre javre și căței, Pentru-n os de ros la stat, Tre' să aibe-un doctorat ?! Iar apoi, este urgie! Am ajuns de băcănie ! S-a aflat, peste hotare, C-avem și plagiatoare, Chiar mai ieri, pe cinstea mea, Au mai prins înc-o cățea, Care ar fi copiat, Însă
PLAGIAT (PARODIE) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369736_a_371065]
-
1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Acolo unde Dumnezeu creează, El, ia în seamă vina-nțelepciunea, Omul, mai intervine, nu maschează, Certat în iad, își arde singur Sinea. E smuls perfect din chipul celui Sfânt, Stă -ntre altare roase de umilele păcate, Cu vina -ncrâncenată, îl trimite în mormânt Pe-o cruce-ntins, el, zace, stând pe spate. Că -n omul unde-n piep, îi pâlpâie, îl arde; Două lumini zvâcnindu-se mereu cu firea, De neputință, ca viermele
UNDE DUMNEZEU CREEAZĂ de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369762_a_371091]
-
până în văzduh Vino Ploaie dragă, oare ești un duh? Și ne spală ochii, inima de vrei, Stropii să-i trimiți iute pe alei! Vino ploaie-n hohot și ne răcorește, Fierbe parcă zidul și în flăcări crește Ard pe câmpuri roade și țăranii plâng Ai rămas datoare să ne vii în crâng! Vino pe-nserat, în păduri și parcuri, Până și țărâna stă pe niște arcuri, Frunza ofilită a visat fântâni, Hai vino grabnic!...Cât ne mai amâni? Ploaie de ași fi
VINO PLOAIE! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369757_a_371086]
-
în ziua Bobotezei, atunci când merge cu Agheasma Mare pentru a stropi holdele, în livezile cu pomi fructiferi și este pus într-unul din copaci, pentru că așa cum bățul a adus daruri copiilor atunci când au mers cu colindul, tot așa să aducă roadă și pomilor fructiferi. În tot timpul cât oamenii stropesc cu Agheasmă holdele, ei spun rugăciuni și cântă troparul praznicului „În Iordan“. În loc de concluzii și încheiere - de reținut și de luat aminte: Agheasma Mare nu înlocuiește Sfânta Împărtășanie! Sfântul Chiril al
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]