1,455 matches
-
expuse topoare de piatră. Continuitatea locuirii zonei este dovedită de uneltele din epoca bronzului și a fierului, din zonele: Poduri, Calea Onii, Turcele, Bracila, Valea Pietrei, Coasta Hrbelor, unde s-au găsit și numeroase urne funerare din epoca bronzului. Epoca romana este bine conturată prin existența turnurilor de pază de la Negrilești, Ciceu-Poieni, Dobricel, Spermezeu, Mocod, Orheiul Bistriței, precum și existența până astăzi a castrului roman de la Ilișua , numit Cersie, a numelor de : Pugna, Liveria, Vidican, Boca, Ciui etc. Feudalismul timpuriu este reprezentat
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
minoritate de ortodocși (26,94%). Pentru 2,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primele dovezi istorice referitoare la zona comunei sunt din anii 340 - 353 p.Chr. (după Ammianus Marcellinus, istoric roman din sec. IV; autorul operei Istoria romana, se pare că ar fi vorba de anul 376) datorită prezenței vizigoților (goții din vest; popor germanic păgân) conduși de regele lor Atanaric (rom. ìntuneric). Acesta a dezlănțuit o persecuție împotriva confraților săi vizigoți, care îmbrățișaseră religia creștină; a poruncit
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
iar într-unul, fragmente dintr-o oală dacică. Aceste morminte apar pe toată suprafața cimitirului și sunt contemporane cu cele de incinerație. În ansamblul cimitirului, ceramica dacică s-a descoperit în 62 de morminte, în 45 este asociată cu cea romană, în restul mormintelor apare singură. Inventarul mormintelor, mai mult prezent în cele cu urnă, constă, pe lângă fragmentele ceramice depuse cu ofrande, din: obiecte de podoabă corporală (cercei și inele din argint, mărgele de forme și din materiale diverse, brățări din
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
prezent, sediul Grădiniței de copii. După alți 2 ani, pe linia ce separă cele două sate a fost construit localul primăriei. În anul 1890 Administrația Domeniilor Regale a înființat o secție agricolă la Lipovu construindu-i sediu, în prezent Casa Romano Ker, înconjurat de pătule, magazii, ateliere și livadă de pomi. Pe fondul unui conflict iscat între Administrația Domeniilor Coroanei și locuitorii comunelor Șegarcea și Lipovu în Dealu Robului, pricina fiind situația viilor, în anul 1904 s-a desfășurat o răscoala
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
bronz, din secolele II-III e.n. au fost donate Muzeului Olteniei prin 1984. Tot din Covei mai provine și un denar imperial roman, de la Caracalla, datat 201-206 e.n.mjoritatea cioburilor descoperite darează din secolele II-III, provenind, probabil, de la o "villa rustica" romană. Arheologii mai au de găsit fundațiile clădirilor, necropola și, eventual niște inscripții. De asemenea mai au de cercetat urmele așezării de la Sărăceaua, la vreo 1,5 kilometri mai spre răsărit, unde, pe un platou cu promontoriu, se văd multe cioburi
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
fragmente ceramice preistorice și din evul mediu, fragmente aparținând culturii "Coțofeni", o toartă din epoca bronzului și fragmente ceramice aparținând evului mediu dezvoltat și epoca arpediană. Pe teritoriul satului s-a mai descoperit o monedă de bronz din epoca imperiala romană. Prima atestare documentară datează din anul 1448. În prima parte a secolului al XVII-lea în localitate a funcționat o școală ("Crstoph Deak Skhola Mester") iar în anul 1639 biserica unitarienilor a fost ocupată de reformați (Periegheza Benkő Elek-1989). Actuala
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
acțiunea și redresarea temporară din secolul al IV-lea d.Hr. Imperiul de Apus și în cele din urmă căpeteniile lor s-au substituit autorității imperiale, Roma rămânând totuși o capitală a creștinătății și un izvor de autoritate religios-politică. Pax Romana exprima și existența unei unități a sistemului de valori politice și cultural-religioase în Imperiu. Prin asimilarea valorilor neromane, combinate cu romanizarea populațiilor cucerite, statul multietnic cu centruș în Mediterana a forjat unitatea spirituală a zeci de milioane de oameni. Un
Pax Romana () [Corola-website/Science/298684_a_300013]
-
oficial de electorii papali (începând din Evul Mediu, purtând numele de Colegiul Cardinalilor). Unii dintre conducătorii unor mici biserici, care s-au autonumit în fruntea comunităților lor, sunt numiți de asemenea "antipapi." Pe durata unor perioade tulburi în istoria Bisericii Romano Catolice, au avut loc alegeri foarte controversate ale unor papi. Unele dintre aceste alegeri au fost considerate invalide, ori datorită faptului că o mare majoritate a electorilor papali au pretins că acele alegeri nu ar fi fost corecte, (ca în
Antipapă () [Corola-website/Science/299599_a_300928]
-
Callixtus I de către un grup schismatic din Roma în secolul al III-lea. Hippolytus a fost exilat în minele insulei Sardinia împreună cu cel care avea să-i succeadă lui Papei Callixtus I, Papa Ponțian. Hippolytus s-a reconciliat cu Biserica Romano Catolică mai înainte ca să moară și a fost canonizat în cele din urmă. Perioada în care s-a înregistrat cel mai mare număr de antipapi a fost aceea a luptelor de supremație dintre Papi și Împărații Sfântului Imperiu Roman (germanici
Antipapă () [Corola-website/Science/299599_a_300928]
-
papii sedevacantiști" - vezi mai jos). Alte schisme, așa cum au fost Biserica Anglicană, Biserica Veche Catolică și Asociația Catolică Patriotică Cineză, au început să respingă dogma primordială a papalității. În zilele noastre, actul proclamării unui antipapă este considerat schismatic de biserica romano catolică, iar pedeapsa imediată pentru această faptă este excomunicarea antipapei. Unii catolici schismatici din zilele noastre, numiți sedevacantiști, pretind că papii aflați la Roma sunt eretici datorită diverselor reforme pe care sedevacantiștii le văd ca inovații nelegitime în practicile sfinte
Antipapă () [Corola-website/Science/299599_a_300928]
-
pedeapsa imediată pentru această faptă este excomunicarea antipapei. Unii catolici schismatici din zilele noastre, numiți sedevacantiști, pretind că papii aflați la Roma sunt eretici datorită diverselor reforme pe care sedevacantiștii le văd ca inovații nelegitime în practicile sfinte al Bisericii Romano Catolice. Astfel de reforme au fost adoptate în timpul pontificatului Papei Ioan al XXIII-lea și al pontificatului Papei Paul al VI-lea, printre acestea aflându-se și aspecte ale celui de-Al doilea Conciliu de la Vatican. Printre cele mai criticate
Antipapă () [Corola-website/Science/299599_a_300928]
-
acțiunii harului pentru iertarea păcatului strămoșesc. A treia componentă necesară unui botez valabil este intenția ("intensio") de a săvârși botezul din partea sacerdotului. Această învățătură a fost propovăduită în bula papală "Exsultate Deo" și a rămas valabilă până astăzi în biserica romano catolică. Ca urmare, în locul scufundării complete, s-a răspândit în Evul Mediu, în spațiul vestic, stropirea cu apă. În biserica francă și cea italiană botezările prin stropire erau o practică obișnuită și au avut loc încă din Evul Mediu timpuriu
Botez () [Corola-website/Science/299683_a_301012]
-
noile norme ortografice intră în vigoare începînd cu anul școlar 1955-1956, cu excepția învățămîntului superior, pentru care rămîne valabilă data de 1 aprilie 1954.” Se revine la â pentru cuvântul "român" și derivatele lui. Mărcile poștale au din nou inscripționarea POSTA ROMANA sau POȘTA ROMÂNĂ. În 1964 apar volumele 1 și 2 (din patru) ale enciclopediei întitulate "Dicționar enciclopedic romîn", sub egida Academiei Republicii Populare Române. Însă în aceste două volume (literele A-C și D-J), "romîn" și derivatele nu au
Ortografia limbii române () [Corola-website/Science/299735_a_301064]
-
și la Tighina. La 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova. Aproximativ 11.200 din cei 79.000 de elevi transnistreni învață în limba romana folosind alfabetul chirilic. În vara anului 2004, autoritățile transnistrene au închis cu forța cele șase școli din stânga Nistrului în care se folosea limba română scrisă cu alfabet latin, o măsură care a afectat cei 3.400 de elevi care învățau
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
la stația radiofonică digitală BBC7 pe 10 decembrie 2005. Se spune că Adams i-ar fi făcut cunoștință biologistul evoluționist Richard Dawkins (fan și, ulterior, prieten al lui Adams) cu cea care îi va deveni acestuia soție, Lalla Ward, interpreta Romanei din Doctor Who. Dawkins a confirmat ulterior acest eveniment. În timpul școlii, Adams a scris o piesă în care a și jucat, intitulată "Doctor Which". Adams cânta la chitară cu mâna stângă și, la momentul morții, avea o colecție de douăzeci și patru
Douglas Adams () [Corola-website/Science/299732_a_301061]
-
același timp cu stațiunea Sovata), foarte apreciată datorită apelor sale și nămolului de foarte bună calitate. Situat într-o depresiune bogată în zăcăminte de sare, încă din cele mai vechi timpuri, locuitorii se ocupau cu exploatarea acestui zăcământ. În timpul ocupației romane au fost construite câteva mine de sare și exploatate. După plecarea romanilor, în urma surpării unei mine, s-a format un lac cu apa sărată cu o suprafață de aproximativ 1.000 m² și 60-70 m adâncime. Apa sărată a fost
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
lui Gallienus a fost frământată de revolte și de atacuri ale barbarilor. În prima perioadă a domnie, Gallienus a vizitat Atica, din Grecia. Aici a fost inițiat în misterele de la Eleusis. El a promovat cultura elenistică, în armonie cu cea romană clasică. Filozoful Plotinus din Lycopolis îl arată pe Gallienus ca "ultimul om al antichității". În 257, Gallienus luptă împotriva dacilor liberi. După aceasta, adoptă titlul de "Dacicus Maximus". Peste trei ani, în 260, Valerian a fost capturat de către perși în
Gallienus () [Corola-website/Science/299880_a_301209]
-
Câteva străzi mai amintesc de vechiul cartier creștin, de strada principală a cetății sau de vechea piața. Tot aici este și capelă Sf. Ananaia. Partea veche a orașului păstrează 8 porți de intrare, în zidul de incinta construită în perioada romana.Alep este concurentul capitalei Damasc privind vechimea așezări. masivă Citadela construită pe vechiul sit hitit este un exemplu magnific de arhitectură militară islamică. Orașul are numeroase moschei impersionante. Souk-ul sau piața se întinde pe 16 km de străzi și coridoare
Damasc () [Corola-website/Science/299927_a_301256]
-
vocație, ca loc de distracție pentru tineri și nu numai. Malul râului Po (Murazzi) este locul preferat pentru o "plimbare" estivală. Aici se găsesc numeroase localuri: restaurante, discoteci, cluburi, librării, care oferă oportunități de distracție până târziu noaptea. În "Quadrilatero Romano" (Cadrilaterul Roman), zona centrală și veche a orașului, se află numeroase taverne, vinerii și restaurante care oferă cele mai bune specialități gastronomice din oraș. O altă zonă cunoscută ca loc de "recreare" este "Borgo Dora". Zona este plină de restaurante
Torino () [Corola-website/Science/299924_a_301253]
-
parte constitutivă a Marelui Principat Transilvania. O altă realizare a Școlii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba română, în locul scrierii chirilice, și tipărirea primului dicționar cvadrilingv al limbii române, Lexiconul de la Buda. Deviza Școlii Ardelene a fost ""Virtus Romana Rediviva"" (prescurtat V.R.R.), care îndemna la renașterea vechilor virtuți ostășești, în lupta pentru drepturi naționale, pentru limba și credința străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură țară. Principalele centre au fost: Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuș, Năsăud. Reprezentanții cei mai
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
Heidelbergului vom prezenta soarta bisericii Sfântului Duh. Aceasta, ca urmare a declarației religioase din 1706, a fost divizată în două părți printr-un zid interior: reformaților și mai târziu uniților le aparținea naosul bisericii, iar zona altarului și corul aparținea romano catolicilor, iar din 1874 vechilor catolici. Încercarea principelui Carol al III-lea Filip de a transforma întreaga biserică într-o biserică de romano-catolică pentru curtea domnească, a condus la o criză religioasă în întreg imperiul german. Abia în anul 1936
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
în marele ducat al Baden-ului uniune adintre comunitățile reformate și cele luterane. Astăzi parohiile protestante dacă nu aparțin bisericilor libere sunt membre ale protopopiatului protestant din Heidelberg care al rândul lui depinde administrativ de Biserica Evanghelică din Landul Baden. Parohiile romano catolice aparțin protopopiatului Heidelberg-Weinheim din cadrul Arhiepiscopiei din Freiburg. Pe lângă marile comunități creștine există un număr deosebit de mare de comunități mai mici cum ar fi comunitatea vechilor catolici, comunitatea anglicană, comunitatea baptistă, comunitatea fraților și comunitatea mormonă. Comunitatea neoapostolică are în
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
-și observațiile ca argument în favoarea teoriei copernicane heliocentrice a universului ca alternativă la teoriile geocentrice dominante de origine ptolemaică și aristoteliană. În anul următor, Galileo a vizitat Roma pentru a-și prezenta telescopul influenților filosofi și matematicieni iezuiți de la Collegio Romano, și pentru a-i lăsa să vadă cu ochi lor realitatea celor patru sateliți ai lui Jupiter. În timpul șederii la Roma a devinit membru al Accademia dei Lincei. În 1612, opoziția față de teoria heliocentrică susținută de Galileo a crescut. În
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
mai mari decât distanțele planetare, iar el a folosit aceste calcule pentru a contrazice argumentele anticopernicane că stelele îndepărtate sunt o absurditate. În 1619, Galileo a fost implicat într-o controversă cu părintele Orazio Grassi, profesor de matematică la Collegio Romano, instituție a iezuiților. A început ca o dispută privind natura cometelor, dar, până în momentul când Galileo și-a publicat lucrarea "Il Saggiatore" în 1623, ultima sa replică în această dispută, ea devenise o discuție mult mai amplă privind natura Științei
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
dar au prezentat unele încercări de presupuneri despre care acum se știe că sunt greșite. În pasajul introductiv, "Discursul" lui Galileo și Guiducci l-a insultat gratuit pe iezuitul Christopher Scheiner, făcând mai multe remarci agresive față de profesorii de la Collegio Romano în diverse părți ale lucrării. Iezuiții s-au simțit jigniți, iar Grassi a răspuns cu o lucrare polemică proprie, "Echilibrul astronomic și filosofic", sub pseudonimul Lothario Sarsio Sigensano, presupus a fi unul din elevii săi. "Il Saggiatore" a fost răspunsul
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]